Tumori cerebrale IISef. L.dr. Anca Butnaru Repartitia tu cerebrale dupa varsta intervalul Varful frecventei Astrocitom cerebelos meduloblastom craniofaringiom Papilom de plex choroid Gliom de trunchi cerebral Gliom optic oligodendrogliom ependimom glioblastom astrocitom meningiom neurinom adenom hipofizar metastaze hemangioblastom ani oligodendroglioame • INCIDENŢA: • neobişnuite – 2-5% din tumorile primare, 5-10% din glioame barbati/femei 2:1 • VÂRSTA: • pot apare la orice vârstă • adulţii sunt mai afectaţi decat copiii • vârful de frecvenţă se află între 35 şi 45 de ani • LOCALIZARE • cortico-subcorticală – origine în substanţa albă, sau • ganglionii bazali,- dar fiind infiltrative interesează frecvent cortexul si leptomeningele • 85% sunt supratentoriale (f, p, t) • pot invada ventriculii, rareori fiind strict intraventriculare • tumorile de la nivelul fosei posterioare sunt neobişnuite, mult mai frecvente la copil Oligodendroglioame ASPECTE CT Morfopatologic : 3 grade Grad II oligodendrogliom Grad III oligodendrogliom anaplastic Grad IV glioblastom Oligodendroglioame ASPECTE CT grad II • CT nativ: masă cu structura (hipo/izodensa), inomogena datorită calcificărilor tumorale (40-80%), a hemoragiilor întâlnite uneori şi a zonelor focale de degenerscenţă chistică (20%) • tumorile sunt de obicei bine delimitate, cu edem peritumoral absent sau redus, efect de masa variabil in functie de marimea tu • tumorile de grad mic pot prezenta idofilie slabă sau absenta (50-67%), ASPECTE CT grad III-IV • tumorile de grad mare prezintă structura heterogena, calcificari mai putin frecvente si iodofilie accentuată şi cu aspecte diferite – omogen (parte solida),inel (necroza centrala), patat, difuz,/ nu se pot diferentia de glioblastom; • pot avea efect de masa si edem peritumoral important Oligodendrogliom (tipic)-grad II CT nativ Oligodendrogliom de Oligodendrogliom de corp lob frontal stg. calos Structura inomogena, predomina calcificarile, fara efect de masa fara edem peritumoral Oligodendrogliom (tipic)-grad II CT nativ Structura inomogena, predomina calcificarile, cu efect de masa , cu edem peritumoral digitiform Oligodendrogliom grad II CT nativ CT post contrast Forma fara calcificari Oligodendrogliom grad IV CT + CT nativ S.C. Structura inomogena, mai putine calcificari, important edem digitiform, importanta priza de contrast, importanta necroza, efect de masa 1a,b,c=oligodendrogliom grad II 2= oligodendrogliom grad II 3a= CT nativ; oligodendrogliom grad III (anaplazic) 3b= CTpost-S.C; oligodendrogliom grad III 4=oligodendrogliom grad II 5=oligodendrogliom grad III, recidivat;a=nativ;b=post S.C. Oligodendroglioame-grad II DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL • astrocitomul infiltrativ • localizare parenchimatoasă profundă • rareori prezintă calcificări punctiforme • gangliogliomul • interesează de obicei lobii temporali • în majoritatea cazurilor componenta chistică este bine reprezentată • calcificările sunt rare • Astrocitom pilocitic • Meningeom • Ependimom (copil) • MAV • Cisticercoza • Tuberculom ependimoamele Generalitati • Pleaca din peretele ventricular (celule ependimare) • Infratentorial cresc expansiv in ventriculul IVhidrocefalie • Supratentorial pleaca din ependimul ventriculilor laterali (foramen Monro sau zonele trigonale) sau ventricul III si se extind: - intraventricular sau - paraventricular in substanta alba (efect de masa) • Histologic: grad II (subependimom) grad IV(ependimom anaplazic) Ependimoamele Histologic : • - benigne grad II (intraventriculare, bine delimitate) • - maligne: ale adultului (grad III-IV) • ale copilului (extraventriculare) Localizare: • 60% sunt infratentoriale; peste 90% sunt în ventriculul IV • 40% supratentoriale; localizarea extraventriculară fiind predominantă • Intraventriculara: IV, III, VL • Extraventriculara: F,F-P,T Ependimoamele grad II • INCIDENŢA: • 2-6% din tumorile primare • a treia entitate tumorală cerebrală prezentă la copii (8-10%) după PNET şi astrocitomul pilocitic • a patra tumora de fosă posterioară pediatrică din punct de vedere al frecvenţei (15%) • unele tumori sunt asociate cu NF tip 2 • VÂRSTA: • copiii sunt afectaţi mai frecvent decăt adulţii (5:1) • primul vârf de frecvenţă intre 1 şi 5 ani, al doilea cu amplitudine mai mică în jurul vărstei de 30 de ani • discretă predominanţă masculină ependimoamele ASPECTE CT • masă cu structura inomogena, localizata intraventricular: • porţiunea solidă este în general nativ, hiperdensa faţă de substanţa cenusie; poate avea calcificari (40-50%); priza de contrast moderata grad II si intensa in Grad III-IV (sunt intens vascularizate), heterogena • porţiunea chistică (15% din cazuri) are densitate similara cu a LCR • extensie prin orificii (Luschka, Magendie,foramen magnum, gauri de conjugare) in spatiul subarahnoidian (priza de contrast anormala la aceste nivele) • ventricul IV, redus, mulat pe tumora (banda hipodensa lichidiana);ventricul III dilatat, VL dilatat sau Vcontralateral Ependimom de ventricul IV;CTpostcontrast Ependimom de ventricul IV CTnativ Ependimom grad II: hiperdensa nativ cu priza moderata, fara componenta chistica Ependimom de ventricul IV CT=postcontrast CT nativ Ependimomul extraventricular • CT nativ: • - hipodensa / heterogena +/- calcificari • - edem peritumoral in functie de marimea tumorii • - efect de masa ventricular ( invecinat) • CT postcontrast: • - priza de contrast prezenta in portiunea parenchimatoasa ependimoamele DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – TUMORILE DE VENTRICUL IV • meduloblastomul • astrocitomul pilocitic cerebelos • localizare emisferică • configuraţie chist / nodul mural tipică • papilomul de plex choroid • iodofilie omogenă si intensa ependimoamele • DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – TUMORILE SUPRATENTORIALE EXTRAVENTRICULARE • astrocitomul anaplazic • nediferenţiabil uneori • PNET • carcinomul de plex choroid • astrocitomul pilocitic • DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – TUMORILE SUPRATENTORIALE INTRAVENTRICULARE • papilomul de plex choroid • iodofilie omogenă intensă • meningiomul • localizat de obicei la nivelul trigonului • iodofilie mai omogenă • astrocitomul subependimar cu celule gigante • localizat de obicei la nivelul orificiilor Monro • se asociază cu alte modificări caracteristice de ST • neurocitomul central • nediferenţiabil imagistic • chistul coloid • masă mediană spontan hiperdensa, cu localizare tipică la nivelul orificiilor Monro, fără iodofilie • pinealom • localizat in portiunea posterioara a ventriculului III TUMORILE EMBRIONARE: PNETs MEDULOBLASTOMUL • INCIDENŢA: • 6% din tumorile cerebrale primare; 1% din tumorile intracraniene apărute la adult • prima din cele două cele mai frecvente tumori cerebrale pediatrice (15- 25%) alături de astrocitomul pilocitic • prima din cele două cele mai frecvente tumori de fosă posterioară pediatrice (15-25%) alături de astrocitomul pilocitic • se poate asocia cu sindromul Gorlin (nevi bazocelulari) • VÂRSTA: • copil (75%) – sub 15 ani, rareori congenital • adult – 15% apar cu ocazia celui de al doilea vârf de frecvenţă între 25 şi 30 de ani • LOCALIZARE • 75% din cazuri masă vermiană • 25% din cazuri masă cerebeloasă laterală • rareori o veritabilă masă în cisterna unghiului ponto-cerebelos (meduloblastom desmoplastic) TUMORILE EMBRIONARE: PNETs MEDULOBLASTOMUL • tumora maligna grad IV • diseminările pe calea LCR sunt frecvente-spatiul subarahnoidian (50-60% din cazuri) • metastazele în afara SNC sunt rare (6% din cazuri) • osoase (de obicei osteolitice) cu următoarele localizări obişnuite: bazin, oase lungi, coloană, coaste, craniu • mai puţin frecvente: ganglioni, viscere abdominale, plămâni TUMORILE EMBRIONARE: PNETs MEDULOBLASTOMUL ASPECTE CT • CT nativ : masa hiperdensa omogena, bine delimitata, localizata in zona vermisului pe linia mediana; la copilul mare si adult masa este localizata in una din emisferele cerebeloase • uneori poate prezenta hemoragii intratumorale si necroze, 10-20% chiste • nu sunt caracteristice calcificarile ( f. rar sunt prezente) • ventriculul IV este deplasat anterior +/- hidrocefalie obstructiva (efect de masa) • edemul perilezional redus • CT postcontrast: priza de contrast este intensa si omogena, cu exceptia zonelor necrotice 1a,b nativ: meduloblastom de vermis cu hidrocefalie 2a,b postcontrast: multiple diseminari infra si supratentoriale cu priza intensa de contrast (meduloblastom cerebelos drept) 3 = meduloblastom vermian postcontrast 4a,b =pre si postcontrast ependimom anaplazic meduloblastom CT nativ IRM, T2 Edem minimal Infiltratia vermis inferior hidrocefalie IRM, T1 FLAIR T1 CU GADOLINIU meduloblastom meduloblastom FLAIR- hipersemnal subarahnoidian FLAIR-masa vermiana T1+ S.C- diseminare subarahnoidiana T1+ S.C cu priza TUMORILE EMBRIONARE: PNETs MEDULOBLASTOMUL DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL • – LEZIUNILE MEDIANE • EPENDIMOMUL • priza de contrast este mai putin intensa • calcificari prezente in 40-50% • ASTROCITOMUL PILOCITIC VERMIAN • configuraţie tipică nodul mural/chist • – LEZIUNILE LATERALE • ASTROCITOMUL PILOCITIC • rar la adult, configuraţie tipică nodul mural/chist • HEMANGIOBLASTOMUL • configuraţie tipică nodul mural/chist, nodulul în contact cu suprafaţa ependimară • METASTAZA UNICĂ • poate fi nediferenţiabilă imagistic în absenţa datelor clinice TUMORILE DE PLEX CHOROID PAPILOMUL/CARCINOMUL DE PLEX CHOROID • INCIDENŢA: • PAPILOMUL DE PLEX CHOROID • 0,5% din tumorile intracraniene primare ale adultului tanar • 2-5% din tumorile intracraniene primare pediatrice • una din cele mai frecvente tumori cerebrale întâlnite sub 2 ani • CARCINOMUL DE PLEX CHOROID • este neobişnuit, 10-20% din tumorile de plex choroid • VÂRSTA: • PAPILOMUL DE PLEX CHOROID • apare de obicei la copii: 75% sub 2 ani, 85% sub 5 ani • este rar congenital • este neobişnuit la adult • CARCINOMUL DE PLEX CHOROID • are vârf de frecvenţă înte 2 şi 4 ani • LOCALIZARE • PAPILOMUL DE PLEX CHOROID • copil – trigonal, ventricul III (supratentorial) • adult – ventricul IV (infratentorial) • rar se extinde în cisternele adiacente sau dă diseminări pe calea LCR • CARCINOMUL DE PLEX CHOROID • ventriculii laterali TUMORILE DE PLEX CHOROID PAPILOMUL/CARCINOMUL DE PLEX CHOROID ASPECTE CT • papilomul: CT nativ = masă intraventriculară bine delimitată, hiper- / izodens faţă de substanţa alba, uneori cu calcificari • CT postcontrast: intens iodofilă, omogena, contur neregulat • hidrocefalie obstructiva si hipertensiune intracraniana (posibila si productia de LCR crescuta) • carcinomul de plex choroid este de obicei mai heterogen, este invaziv (in substanta alba) şi se însoţeşte de edem perilezional • se pot decela diseminări pe calea LCR(IRM) • în multe cazuri studiile imagistice nu permit diferenţierea formelor tumorale maligne de cele benigne 1a-c= papilom de plex choroid post contrast 2a,b= pre si post contrast, recidiva de papilom de plex choroid in vecinatatea gl. pineale 3a,b=pre si postcontrast, chist de glanda pineala 4a,b=papilom de plex choroid post contrast, in ventricul IV TUMORILE DE PLEX CHOROID PAPILOMUL/CARCINOMUL DE PLEX CHOROID • DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – LEZIUNILE DIN VENTRICULII LATERALI • EPENDIMOMUL • este de obicei mult mai heterogen • ASTROCITOMUL CU EXTENSIE INTRAVENTRICULARĂ • este mai heterogen • are iodofilie mai redusă • ASTROCITOMULSUBEPENDIMAR CU CELULE GIGANTE • este de obicei heterogen • prezintă frecvent calcificări • se asociază cu leziuni de scleroză tuberoasă • NEUROCITOMUL CENTRAL • are iodofilie mai redusă • structură mult mai neomogenă • DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – LEZIUNILE DIN VENTRICULUL III • EPENDIMOMUL INTRAVENTRICULAR • apare foarte rar la nivelul ventriculului III • ASTROCITOMUL PILOCITIC HIPOTALAMIC • este placat pe planşeul ventriculului III • CRANIOFARINGIOMUL • este localizat de obicei supraselar / intraselar, dar poate protruziona în ventriculul III mimând o leziune intraventriculară primară TUMORILE DE PLEX CHOROID PAPILOMUL/CARCINOMUL DE PLEX CHOROID DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – LEZIUNILE DIN VENTRICULUL IV • MENINGEOM • MEDULOBLASTOMUL • apare rareori la adulţi, cazuri în care are localizare laterală • EPENDIMOMUL • are structură heterogenă • iodofilia este mai slabă • calcificări frecvente • HEMANGIOBLASTOMUL • configuraţie tipică nodul mural/chist, nodulul mural fiind în contact cu suprafaţa pială • METASTAZA SOLITARĂ • constituie cele mai frecvente tumori de fosă posterioară aparute la adult, leziunile solitare putând fi nediferenţiabile TUMORILE NEUROEPITELIALE CU ORIGINE INCERTĂ GLIOMATOZIS CEREBRI-GRAD III • INCIDENŢĂ: rară • VÂRSTĂ: • poate apare la orice vârstă adulta, incidenţa maximă fiind între 40- 50 de ani • fără predominenţă pentru un anumit sex • LOCALIZARE: • infiltrare difuza a creerului • cel putin 2 lobi cerebrali emisferici (special cortexul) • tracturile de la nivelul substanţei albe (chiasma optică, corpul calos, fornixul, pedunculii cerebrali/cerebeloşi) sunt mai frecvent afectate decât structurile cenuşii (nucleii bazali, talamus) • bilaterala 50% ASPECTE CT • aspect general normal, fara distorsiune (arhitectura neuronala prezervata); structurile cerebrale adiacente sunt respectate • fara efect de masa (sau f. subtil) • stergerea diferentei intre s.alba /s.cenusie • priza de contrast absenta sau minima Gliomatosis cerebri TUMORILE NEUROEPITELIALE CU ORIGINE INCERTĂ GLIOMATOZIS CEREBRI DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL • ENCEFALITA CU VIRUS HERPETIC TIP I • hipodensitate poate fi iniţial unilaterală, dar devine totdeauna bilaterală şi prezintă focare de hemoragie • LEZIUNI ALE SUBSTANŢEI ALBE • aspecte caracteristice în funcţie de etiologie • PAHIGIRIA • îngroşarea cortexului fără modificări de densitate • HEMIMEGALENCEFALIA • mărire de volum unilaterală emisferică / ventriculară / calvarială fără modificări de densitate • poate asocia anomalii de migraţie (densitati de s. cenusie in locuri de s. alba) TUMORILE NEURONALE ŞI NEUROGLIALE GANGLIOGLIOMUL/GANGLIOCITOMUL • INCIDENŢA: • GANGLIOGLIOMUL • neobişnuit: sub 1% din tumorile cerebrale primare, 8-10% din tumorile cerebrale pediatrice • GANGLIOCITOMUL • excepţional: 0,3% din tumorile cerebrale primare • VÂRSTA: • afectează cel mai frecvent copiii şi adulţii tineri, 60-80% din cazuri apar la indivizi sub 30 de ani • există o discretă predominanţă masculină • LOCALIZARE • superficială • supratentorială (temporal > frontal > parietal) >> infratentorială TUMORILE NEURONALE ŞI NEUROGLIALE GANGLIOGLIOMUL/GANGLIOCITOMUL ASPECTE IMAGISTICE • GANGLIOGLIOMUL • porţiune solidă cu densitate variabila (hipodensa sau izodensa) • poate prezenta calcificari • porţiunea chistică are semnal similar cu cel al LCR • iodofilie variabilă (posibila degenerare maligna) • GANGLIOCITOMUL • nu are potential de malignitate (nu are celule gliale) • hiperdens nativ, cu iodofilie absenta sau slaba gangliogliom TUMORILE NEURONALE ŞI NEUROGLIALE GANGLIOGLIOMUL/GANGLIOCITOMUL DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL GANGLIOGLIOMUL • XANTOASTROCITOMUL PLEOMORF • nodul mural în contact cu suprafaţa pială • ASTROCITOMUL PILOCITIC • poate fi nediferenţiabil imagistic • DNET (TUMORA NEUROEPITELIALĂ DISEMBRIOPLAZICĂ) • lipseşte configuraţia chist/nodul mural, dar poate fi nediferenţiabilă imagistic de gangliogliomul solid GANGLIOCITOMUL • ASTROCITOMUL DE GRAD MIC • poate fi nediferenţiat imagistic Glanda pineala Calcificari normale: • 7%-10% persoane la varsta de 8-10 ani • 33%-40% persoane la varsta de 20-40 de ani • Aspect patologic: • calcificare inaintea varstei de 6 ani • glanda pineala calcificata mai mare de 1 cm diametru Structuri invecinate glandei pineale: - Apeductul Sylvius - Lama cvadrigeminala (tectum mezencefalic) - Mezencefal - Vena Galen Glanda pineala: chist sau masa tu ? Clinic masa pineala poate produce: -Hidrocefalie (v III,vL) -Pubertate precoce -Pareza privirii pe verticala (sindrom Parinaud) Tumorile glandei pineale • Germinoame 27% • Astrocitoame 26% • Pineocitoame 12% (grad I-III) • Pineoblastoame 12 % (grad IV) • Chist pineal 4% • Ependimoame 4% • Limfoame, meta,altele 3% TUMORILE PARENCHIMULUI PINEAL • INCIDENŢA: rare, varsta tanara sub 1% din tumorile primare ale SNC la adult sub 8% din tumorile primare la copil LOCALIZARE glanda pineală • comprima lama cvadrigeminala, apeductul Sylvius (sindrom Parinaud) si hipertensiune intracraniana • metastazeaza prin LCR (mase in coarnele anterioare )si reg. infundibulara • Pineoblastomul asociat cu cu retinoblastom TUMORILE PARENCHIMULUI PINEAL aspecte CT: • formatiuni nodulare in aria glandei pineale • CT nativ: izo/ discret hiperdense, • Calcificari: germinoame, pineocitoame (nu in pineoblastoame) • CT postcontrast: priza moderata pana la intensa (omogena) • Crestere infiltrativa (pineoblastoame) in vermis TUMORILE PARENCHIMULUI PINEAL DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – TUMORILE SOLIDE • GERMINOMUL • se poate asocia cu leziuni supraselare • pot fi prezente diseminări pe calea LCR • • MENINGIOMUL • ataşat de structurile durale adiacente care se încarcă şi ele cu substanţă de contrast • • GLIOMUL • are de obicei origine în tectum mezencefalic, dar şi în glanda pineală • prezintă structura heterogena • • METASTAZA SOLITARĂ • rară, poate fi nediferenţiabilă imagistic TUMORILE PARENCHIMULUI PINEAL DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – TUMORILE CHISTICE • • CHISTUL PINEAL BENIGN • masă cu diametru de 5-11 mm, cu perete subţire fin regulat cu structura omogena hipodensa • iodofilie prezentă la nivelul membranei chistice sau a parenchimului pineal • descoperit la 40% din autopsii • • CHISTUL ARAHNOIDIAN • localizat în cisterna cvadrigeminală, are densitate identica cu a LCR, comprimă şi deplasează glanda pineală inferior; fara priza de contrast • • CHISTUL EPIDERMOID • localizat în cisterna cvadrigeminală, contur lobulat, de obicei cu hipodensitate lichidiana si paralichidiana; nu are priza de contrast • CAVUM VELUM INTERPOZITUM • formă triunghiulară, contiguu cu cisterna cvdrigeminală TUMORILE PARENCHIMULUI PINEAL PINEOBLASTOMUL DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL • GERMINOMUL • masă omogena hiperdensa nativ,cu iodofilie intensa omogena • predominanţă masculină • TERATOMUL • poate prezenta densitate de grăsime • PAPILOMUL DE PLEX CHOROID • tumoră voluminoasă ce poate fi nediferenţiabilă imagistic • GLIOMUL TECTAL SAU PINEAL • poate fi nediferenţiabil imagistic • DILATAŢIA ANEVRISMALĂ A VENEI GALIEN • masă sferică cu priza de contrast intensa • relaţiile cu venele cerebrale interne şi cu sinusul drept pot fi evidenţiate pe CTangio sau IRM angio Germinom postcontrast TUMORILE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL) • INCIDENŢA: • 6-8% din tumorile intracraniene primare • 75-80% din tumorile dezvoltate la nivelul cisternei unghiului ponto- cerebelos • mult mai frecvent decât neurofibromul • sporadice 95% - congenitale 5% • cele congenitale sunt asociate cu NF 2 • - 20% din tumorile congenitale unice apar în NF 2 • - neurinoamele “de acustic” bilaterale sunt patognomonice pentru NF 2 • - tumori multiple (5%) mai frecvent în NF 2 • VÂRSTA: • apar de obicei la adult, cu vârf de frecvenţă între 40 şi 60 de ani • la vârste mai tinere (20-30) aparînd în cadrul NF 2 • rar la copii (0,1% din tumorile pediatrice) • predominenţă feminină (2:1) • LOCALIZARE • nervii cranieni III – XII, în special cei senzitivi (VIII vestibular >> V) TUMORILE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL) Generalitati Din celulele tecii Schwann Cresc lent, expansiv (n.acustic din CAI, in unghiul ponto- cerebelos) Cele voluminoase pot prezenta: depuneri lipidice, chiste, zone de necroza Sunt intens vascularizate Clinic: (n. acustic/vestibulo-cohlear ), hipoacuzie, ameteli, pareza de facial, sindrom cerebelos, HIC; nevralgie de trigemen (durere si parestezii ale hemifetei) In neurofibromatoza asociaza: calcificari de plexuri coroide,meningeom,gliom, ependimom; TUMORILE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL) Aspect CT-neurinomul de acustic Uni- sau bilaterale Rotunde, bine delimitate, dimensiuni variabile Densitate:- izodensa (nu se vad decat postcontrast) - hipodense sau hiperdense rar Structura :omogena sau heterogena (formele chistice) Postcontrast: iodofilie intensa; omogene sau heterogene,(cele cu centru hipodens-lipide, necroze, chiste si periferia inelara iodofila) Cele mari disloca ventriculul IVsi trunchiul cerebral Largesc CAI (fereastra de os), erodeaza varful posterior al piramidei temporale, Largesc cisterna ponto-cerebeloasa si unghiul ponto-cerebelos; Neurinom acustico vestibular drept 1,2,5 =neurinoame de acustic 3a,b= nativ si postc,neurinom de acustic dr.+edem perifocal 4 =n.de acustic bilateral TUMORILE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL) Aspect CT-neurinomul de trigemen - Acelasi aspecte CT ca si neurinomul de acustic - Localizarea: ganglionul Gasser si cisterna ponto-cerebeloasa - Dg. Diferential: 1. meningeomul de sinus cavernos - 2. anevrismul de a. carotida interna - 3. anevrism de a. cerebrala posterioara (cisterna ambiens) - Aspect CT-neurinomul den. IX,X,XI • Localizare: • - cisterna cerebelo-bulbară • - foramen jugular: parte neurală IX/ parte vasculară X, XI • DG.diferential: Tu de glomus jugular TUMORILE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL) DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – LEZIUNI SOLIDE ÎN CISTERNA UPC • MENINGIOMUL • rareori pătrunde în cai, acestea au dimensiuni normale • unghi de racordare obtuz la stânca temporală • de obicei “dural tail” • PAPILOMUL DE PLEX CHOROID • rareori leziune izolată în cisterna upc • • EPENDIMOMUL • rareori leziune izolată în cisterna upc • METASTAZA • leziune intraxială heterogenă protruzivă în cisterna upc • PARAGANGLIOMUL • origine în osul temporal sau în fosa jugulară cu extensie neobişnuită în cisterna upc TUMORILE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL) DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – LEZIUNI SOLIDE ÎN CISTERNA UPC • HEMANGIOMUL CAVERNOS • leziune intraaxială cu vestigii de microhemoragii vechi – hemosiderină: IRM; (spontan hiperdens la CT) • ECTAZII VASCULARE, ANEVRISME • masă cu densitati vasculare pre si postcontrast TUMORILE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL) DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – LEZIUNI CHISTICE ÎN CISTERNA UPC • MENINGIOMUL CHISTIC • unghi de racordare obtuz la stânca temporală • de obicei “dural tail” • CHISTUL EPIDERMOID • are de obicei hipodensitate similara cu a LCR, • se insinuează de-a lungul spaţiilor cisternale • absenţa iodofiliei • CHIST ARAHNOIDIAN • densitate similară cu cea a LCR; lipsa prizei de contrast • ASTROCITOM PILOCITIC EXOFITIC • • HEMANGIOBLASTOMUL Chist arahnoidian de unghi PC Chist arahnoidian pontocerebelos