Tetanos Si Gangrena Gazoasa

March 24, 2018 | Author: mimoga_995635 | Category: N/A


Comments



Description

TETANOSULTetanosul este o boala infectioasa acuta, necontagioasa, cauzata de bacilul anaerob Clostridium tetani. Determina o afectare neurologica caracterizata de tonus muscular crescut si spasme musculare, cauzate de tetanospasmina, o toxina eliberata de Clostridium tetani. Tetanosul poate aparea la orice varsta, distingandu-se forme clinice: generalizate, localizate sau neonatale. Boala este deosebit de grava la nounascuti (tetanos neonatal). Infectia apare sporadic si afecteaza de obicei persoane neimunizate sau partial imunizate, fiind mai frecventa in zonele rurale, unde se cultiva solul si in anotimpul cald. Etiologie Bacilul tetanic este un germene teluric (e gasit cel mai frecvent sub forma de spori in pamant, mai ales in zonele fertilizate cu balegar); poate exista si in intestinul gros si chiar subtire al oamenilor si animalelor, de unde este eliminat odata cu materiile fecale. Aceasta explica posibilul tetanos postoperator si posibila aparitie la bolnavi ce au suferit in urma cu multi ani rani de razboi, inmagazinand in cicatrice spori de bacil tetanic, cu eliberarea acestora in cursul interventiilor chirurgicale recente si trecere in forma vegetativa. Etiopatogenie Bacilul ramane cantonat la poarta de intrare unde se multiplica si elibereaza neurotoxine care ajung in circulatie; acestea difuzeaza electiv de-a lungul trunchiurilor nervoase si se fixeaza pe placa neuromusculara si pe receptorii neuronilor din centrii nervosi producand initial hiporeflectivitatea nervilor periferici si apoi hiperexcitabilitatea maduvei si a trunchiului cerebral. Odata fixata pe celula nervoasa, toxina nu mai poate fi inlaturata. Factorii de risc O serie de situatii favorizeaza dezvoltarea acestui germene: - plagi (anfractuoase, delabrante, muscate, contaminate cu pamant); - intepaturi, arsuri, degeraturi, fracturi deschise; - avorturi septice (instrumente nesterilizate - tetanos postabortum); - catgut insuficient sterilizat (tetanos chirurgical; posibil si tetanos neonatolium, in cazul contaminarii bontului ombilical); - la care se adauga prezenta tarelor organice sau a starilor de imunodeficienta. Simptome Debut (dupa 3-20 zile de incubatie): apare durere surda, senzatie de arsura, sensibilitate la frig si parestezii la nivelul unei plagi aparent vindecate sau pe cale de vindecare (plaga necicatrizata devine uscata, cu oprire a granularii), urmate de fibrilatii musculare si chiar contracturi ale grupurilor musculare perilezionale (fenomene usor atenuate la unii indivizi in cazul existentei unei profilaxii antitetanice insuficiente). Perioada de stare propriu-zisa se caracterizeaza prin disfagie, iritabilitate, urmate rapid de hiperreflexivitate si aparitiea contracturilor musculare indolore ce pot produce rupturi musculare sau chiar fracturi osoase si sunt insotite de pierdere ponderala marcata prin consum mare de energie si imposibilitatea alimentatiei: - contractura muschilor maseteri si pterigoidieni produce trismusul; - contractura musculaturii fetei produce faciesul sardonic cu imobilitate, sprancene ridicate, risus sardonicus; - contracturile generalizate produc atitudini particulare cunoscute sub numele de emprostotonus, opistotonus, ortotonus sau pleurostotonus; ) trebuie consultat medicul. in cazul in care vaccinarea a fost incorecta sau incompleta dupa toaleta plagii se va initia antibiorepia. spini vegetali etc. cu administrare de sedative. Exceptand leucocitoza. datele paraclinice sunt neconcludente. Evolutie Mortalitatea declarata in cazul acestei boli este de 40% pe plan mondial. se administreaza antibioterapie si un rapel ATPA. vaccinarea completa antitetanica si seroprofilaxie. In cazul supravietuirii.toaleta corespunzatoare si lasare deschisa a plagii . De asemenea. De aceea convalescentii dupa tetanos vor fi imunizati activ prin vaccinare. in cazul unor plagi cu risc tetanigen.la care se adauga imunizarea activa si/sau pasiva (in functie de starea de imunitate prezenta stabilita printr-o anamneza riguroasa) . urmareste 2 directii: . Tratament Tratamentul poate fi de doua tipuri. in cazul in care vaccinarea s-a facut incorect sau incomplet. . un rapel ATPA si seroprofilaxie. la o persoana vaccinata corect se face toaleta plagii. fata sau gat.constienta bolnavului ramane prezenta. adica plagi severe sau produse cu obiecte contaminate (cuie sau sarme ruginite. eventual oxigenoterapie hiperbara. vaccinarea completa si seroprofilaxia (administrarea de antitoxina). se recurge la vaccinarea antitetanica completa. . Tratamentul curativ: . la o persoana vaccinata antitetanic corect este suficienta toaleta si pansamentul plagii. daca vaccinarea a fost incorecta sau incompleta este necesara pe langa toaleta plagii.asigurarea imunizarii antitetanice a populatiei. Astfel: . antibioterapie.reechilibrare hidroelectrolitica si metabolica. in vederea evaluarii necesitatii de a efectua un rapel la vaccinarea antitetanica si/sau administrarea de ser antitetanic (antitoxina).in cazul unei plagi medii. vindecarea este completa. relaxante musculare.in cazul unei plagi minime. La toate acestea se adauga izolarea bolnavului la pat in camere ferite de orice agenti excitanti. .antibioticoterapie (penicilina G in doze mari timp de 7-10 zile) .. Tratamentul profilactic. afectand cu precadere tinerii si varstnicii. pentru a prelungi imunitatea. Evolutia este cu atat mai grava cu cat plagile contaminate sunt situate la cap. Singura metoda profilactica este vaccinarea antitetanica (ATPA). Este recomandat un rapel de vaccin asociat antidifteric-antitetanic la fiecare zece ani. dar spasme ale glotei sau ale muschilor respiratori pot duce la crize de asfixie prin apnee si deces. Profilaxie Imunitatea dobandita in urma imbolnavirii nu este durabila. obiecte murdare cu pamant. In majoritatea tarilor din lume vaccinul antidifteric se administreaza concomitent cu vaccinul antitetanic si antipertussis (DTP).tratament chirurgical corect al plagilor potential tetanigene .in cazul unei plagi severe la persoane vaccinate se efectueaza toaleta plagii. etc.muschiul prezinta aspect flasc.GANGRENA GAZOASA (Miozita clostridiana) Generalitati Infectie difuza necrozanta deosebit de grava a tesutului muscular. muschii si formatiunile anatomice din regiunea afectata . aponevroza. kanamicina) ce pot selecta tulpini cu virulenta crescuta etc. . fracturi deschise. delabrante. splenice. cu zdrobiri de mase musculare (razboaie.este tumefiata (edem masiv.prezenta corpilor straini (fragmente telurice. arsuri. accidente rutiere.) sau cu aminoglicozide (streptomicina. etc.marginile plagii sunt necrozate impreuna cu tesutul celulo-adipos. brun-verzui. investigatii urologice (cateterizare uretrala. dar posibil si endogena (postoperator). Etiopatogenie Agentul etiologic incriminat apartine genului Clostridium (germeni anaerobi Gram pozitivi sporulati si toxigeni numiti si germeni telurici. hepatice. renale. fascia. necrozat. interventii pe organe sau cavitati cu continut septic (apendice. degeraturi. schije. multiplicare a germenilor la poarta de intrare cu producere de toxine raspunzatoare de efectele dezastruoase ale bolii. anemie. calamitati naturale) cu distructii mari tisulare (inclusiv vasculare) si hipoxie locala consecutiva (ateroscleroza. colecist etc. deoarece sunt localizati cel mai frecvent in pamant. vestimentare. In cazul originii endogene se enumera: infectii anale sau perianale drenate tardiv. gentamicina. avort septic. ischemia preexistenta accentueaza hipoxia).plagi contuze. etc.) ca expresie a socului toxico-septic. necontractil. etc. Originea bolii este cel mai adesea exogena. cu extensie rapida favorizata de prezenta tesuturilor devitalizate. cu flictenehemoragice . inconjurata de piele violacee. vagin. citostatice. cistoscopie. Morfopatologie Plaga are urmatoarele caracteristici: . produsa de germeni anaerobi gram pozitivi (clostridii) patrunsi in organism prin plagi contaminate cu pamant sau fecale. difuz. etc. La nivelul portii de intrare se produce multiplicare rapida a germenilor cu eliberare de gaze si producere de toxine ce sunt eliberate in circulatie .).responsabile de necroza tisulara cu extensie a infectiei si de afectarea pluriviscerala cu soc toxico-septic.din plaga se scurge serozitate maronie fetida .) Conditii favorizante generale: tare organice (diabet zaharat. anfractuoase.din interstitii se scurge un lichid maroniu ce contine leucocite si gaze cu miros fetid . cancer ulcerat.se asociaza leziuni tisulare si viscerale la distanta (pulmonare. cu absenta sangerarii . suprarenale etc. cu extensie rapida). .). factorii favorizanti fiind astfel reprezentati de: . unde ajung din fecalele diferitelor animale). colon. terapii imunosupresoare (cortizon. rect. cancer. proiectile.) impiedica aseptizarea corecta a mediului si favorizeaza conditiile de anaerobioza .alte posibile porti de intrare: plagi intepate (posibil si injectii). mai ales traumatica. Mortalitate: 100% in absenta tratamentului. hipotensiune arteriala pana la colaps. Investigatii . . palid. palida.oligurie. hematurie. tahicardie.la palpare se constata impastarea zonei cu crepitatii fine ce depasesc marginile leziunii (senzatie de strangere in mana a zapezii intr-o zi cu ger). .din plaga se scurge lichid maroniu fetid si gaze (deschiderea plagii gaseste gaze sub presiune) . gangrena bacteriana progresiva) .afectare initiala a starii generale (tahicardie. apar flictene . edem al pielii fara semne de inflamatie acuta (piele lucioasa. Diagnostic diferential Diagnosticul diferential se face cu: . buze cianotice. ochi incercanati. .loco-regionale: distructii tisulare intinse si metastaze septice ce impun amputatii .Radiografia segmentului gangrenat evidentiaza bule de gaz ce pornesc din tesutul subcutanat si se intind la distanta de focarul infectios.local apar dureri vii ce cresc rapid in intensitate. deces. uree si glicemie crescute. . oligurie si soc toxico-septic.infectii aerobe cu coliformi gazogeni etc.facies pamantiu.Identificarea germenilor din secretie (frotiu. hemolizante si fugii lichidiene in zona de edem (febra mare. retroperitoneu etc. cu: .la distanta de leziune membrul afectat este ischemic. neliniste. cu colaps. tulburari comportamentale si ale starii de constienta. cu aparitia unei secretii serosanghinolente fetide lipsite de celularitate (nu se gaseste puroi).alterarea starii generale datorata toxinelor neurotoxice. . agitatie. In stadii avansate exista: . Perioada de stare propriu-zisa este dominata de: . hipotensiune arteriala). culturi in aerobioza si anaerobioza) si stabilirea sensibilitatii la antibiotice. 40% in formele tratate. electroforeza proteinelor si ionograma alterate.flegmon gazos . .Bioumoral: leucocitoza crescuta cu neutrofilie. MSOF.soc toxico-septic.local se accentueaza edemul (evolutie circumferentiala si longitudinala). anemie cu eozinofilie (caracteristic infectiilor cu anaerobi).masele musculare cu aspect de „carne de peste” herniaza in plaga (prin necroza fasciilor si aponevrozelor). anorexie. icter.infectii produse de peptococi sau peptostreptococi (fasceita necrozanta. ce devine rapid brun-rosiatica). frisoane puternice. insomnie.. Complicatiile pot fi: . mediastin. voma). alterare progresiva a starii generale.Simptome Debut brusc (dupa o perioada de incubatie de 6 ore–5 zile de la producerea plagii cu risc). Complicatii In cazul unei evolutii grave intalnim o extensie rapida a infectiei pe calea interstitiilor spre trunchi. . infiltrare a plagii (senzatie de „pansament strans” la nivelul unei plagi bandajate). . obnubilare. .Tratament Tratament profilactic: . largire a inciziei si efectuare de contraincizii pentru a permite scurgerea secretiilor.seroterapie antigangrenoasa polivalenta (60-100 ml I. se recomanda examinarea de rutina a membrelor deoarece orice leziune. fasciotomii). excizia tesuturilor devitalizate cu regularizarea marginilor.tratarea corecta a plagilor cu risc tetanigen (debridari largi. renuntarea la fumat si evitarea traumatismelor externe (de exemplu.M.dupa obtinerea vindecarii (stingerea procesului infectios) este necesara adesea o chirurgie reparatorie eventual seriata pentru acoperirea defectelor tegumentare (extirparea tesuturilor necrozate lasa in urma musculatura descoperita. lasare deschisa a plagii sub pansament steril etc.terapie suportiva a viscerelor vitale (plaman.tratament simptomatic (analgetice. ficat) .evitarea contaminarii plagilor operatorii cu anaerobi.) sau protezare Tratament medical Tratamentul medical consta in: .). hiperforeza intensa) . Tratament curativ: dupa aparitia gangrenei gazoase. muschiul trebuie sa ramana rosu. elemente figurate. rinichi. sedative etc. Pacientii cu diabet zaharat sau afectiuni circulatorii sunt predispusi aparitiei gangrenelor. vitamine. aerisirea plagii si impiedicarea difuziunii infectiei si excizie „fara mila” pana in tesut sanatos sangerand.in cazul plagilor postoperatorii se impune desfacerea suturilor. poate conduce la complicatii grave (de exemplu.oxigenoterapie hiperbara (plasare in camera hiperbara la 3 atm in 7 sedinte a 90 minute intinse pe 2-3 zile cu pauze de cel putin 4 ore intre ele) . posibile infiltratii perilezionale) . piciorul diabetic in cazul pacientilor cu diabet zaharat). cord. chiar minora. principalul scop consta in prevenirea fuzarii necrozei si contracararea substantelor toxice responsabile de socul toxico-septic: Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical. sub anestezie generala: . extirpare a corpilor straini. plasmexodie cu pierdere masiva de plasma. metronidazol 3-4 g/zi. hidroelectrolitica si metabolica (exista singerari mari. sangerand si contractil (adesea sunt necesare sacrificii vasculare si nervoase ce conduc in final la amputatii de membre – amputatia de necesitate impune lasarea deschisa a bontului). De asemenea.antibioticoterapie in perfuzie (trebuie inceputa inainte de primul gest chirurgical cu penicilina G 20 milioane/zi. eventual repatat la 24 ore . dupa excizia tesuturilor parietale necrotice poate fi necesara realizarea contentiei viscerale cu plase monofilament pana la vindecare si grefare ulterioara) . Ambele tipuri de gangrena pot fi prevenite prin tratarea leziunilor inainte de a se dezvolta o infectie.neutralizare a toxinelor circulante.reechilibrare sustinuta volemica.) . nu si a celor fixate pe tesuturi. alternative:cefalosporine de generatia III-IV. cloramfenicol) . lavaj cu apa oxigenata si cloramina la care se adauga asigurare de drenaj multiplu pentru evacuarea secretiilor si spalaturi postoperatorii cu solutii eliberatoare de oxigen (in situatii deosebite. debridare atenta cu eliminare a corpilor straini.excizie completa a tesuturilor necrozate pana in tesut sanatos (necrectomii. explorare atenta a posibilelor traiecte de fuzare. urgent si corect. eliminarea sfacelurilor. anemie secundara prin hemoliza data de toxinele microbiene. degeraturile) sunt modalitati de preventie ale bolii. antipiretice. Prevenire Profilaxia gangrenei presupune tratarea corespunzatoare a ranilor si urmarirea procesului de vindecare pentru a fi descoperite la timp semnele infectiei sau alte complicatii. gentamicina 240 mg/zi sau kanamicina 1 g/zi. cu prelevare de secretii din plaga pentru frotiu si culturi. proteine si electroliti. . In cazul acestora. toaleta cu H2O 2 si alte antiseptice . lavaj cu apa oxigenata si alte antiseptice. etc.
Copyright © 2020 DOKUMEN.SITE Inc.