SUPT TREI REGI ISTORIE A UNEI LUPTE PENTRU UN IDEAL MORAL SI NATIONAL

ROMANIA CONTEMPORANA

DE LA 1904 LA 1930

SUPT TREI REGI ISTORIE A UNEI LUPTE PENTRU UN IDEAL MORAL SI NATIONAL DE

-

N. IORGA

Editia a II-a

BLICURETI 1932.

.

CARMA I

FACTORII

I.

SOCIETATEA VECHE

1

REGELE

Pe la 1904 o mare Domnie de prestigiu se apropia de sfirsit. Minden. Domnia lui Carol Liu avuse in vedere Inainte de toate autoritatea, marea autoritate a Suveranului rare ori vdzut i prin urmare neincunjurat de iubirea care consolideazd o dinaatie. Sistemul nu-1 crease bitemeietorul ei, ci-1 imitase de la Napoleon al III-lea, care -stiuse a inlocui astfel insusirile geniale ale celui al carui nume 11 purta i In puterea amintirii glorioase

a cäruia .apatase autocratia. Clädiri pompoase, drumuri noun, porturi, creatiuni bätätoare la ochi in do-

mniul

vietii economice si, la ocasiile solemne, cu mestesug pregAtite, discursuri, fneute cu sau fdr n. ajutor,

care impuneau prin forma lor literarn, severn, plinä de reminiscente istorice prin care se cduta a se pune in legAturä cu noua stApinire intreg trecutul terii, in ce avea mai nobil si mai glorios. Lipsia doar viata mondend prin care Impäratul fran-

-ces izbutise a cistiga, a retinea llngä dinsul si a fermeca pe atitia din oamenii de samä caH servisern. -cindva causa liberalä, negina Elisabeta, romanticd iubitoare de singurntate, stäpinitn de visurile ei neinfrinate, de o sensibilitate exageratä, si de o puternicd ima-

4

FACTORII

ginatie poetica, nu era sotia cu care un rege poate sa inaugureze acea viata de receptii strglucitoare, de baluri, de v1natori care ramine legata de numele fru.moasei Impargtese Eugenia si care i-a pus la pi-

cioare societatea cea mai strälucitoare a Franciei si a Europei Intregi. Talentul ei literar firesc, real, de si de o putere mijlocie, cerea singurgtatea Povestilor Pelesului", In care a incercat adaptarea la sufletul ei a naturii de munte, a basmelor si a legendelor noastre; valurile musicei li leganau inelancolia si un penel stingaciu de miniaturista incerca sä delimiteze o migaloasä arta, cu totul strainä de traditiile noastre. In schimb, personalitatea moralä a lui Carol I-iu merita, din partea. cui putea sä o 1i4eleaga si s'o pre.T Masa. Inteo societate de sus, compusä din boieri, cam indiferenti la principii etice, si de parveniti pentru cari nu era nimic sfint pe lume, toatä recunoasterea si _respectul oel mai adinc. Nu i s'a cunoscut public nick,. legaturg, ceia ce, dupg. Domnia lui Cuza-Voda, trebuia

sa fixeze un puternic contrast, si nimic n'a desemnat la o cariera deosebità sau la favoruri speciale bastarzii cari i se atribuiau. Era in privinta aceasta in N.rul lui o reputatie de asprime, pe care stia s'o cul.live, oferind acciag perfecta deoenta, cu toate momentele durcroase Inteo casnicie care reunia doua temperamente cu totul deosebite: am ramas uimit and mi-a spus cindva 1nainte de un un bal sa vin si eu pentru ca. slut multe cocoane frumoase". Lunile In care regina n'a foa

In targ, ducind supt ceruri albastre si pe apele mingiietoare ale Venetiei aspiratil neingaduite si sperm* Infrinte, au ramas acoperite de o taing pe care nimeni n'ar fi indraznit s'o imprästie: intimplarea face cg. posed telegrgmele care se raportg. fa acest incident de

care el a suferit asa de mult farg. a mgrturisi nhnii, nui; si, in timpul cind se gasia 1nsusi la Venetia, lap. Una cu ultimele resisteate ale unui suflet zdrobit, a-

SOCIETATF.A VECHE: I. REGELE

5

titudinea a rdmas aceiasi, de o rece hotdrire tdioasd, de refus al oricdrui sentiment de mild fall de el insusi. In ultimii ani, cind suferinti fisice grozave Ii torturaur

nimic nu aparea in afarà la acela care tinea sa pdstreze, in mice irnprejurare, regalitdtii atitudinea ei de o intangibild maiestate. In zilele de Zece Maiu, in care4 plAcea sd admire precisiunea miscdrilor ostirii de la care nu-si deslipia privirea ascutitä, nimeni nu-si dadea samd in de ajuns, nici medicul devotat care-i in-

grijia pätimirea, ce crispatie a ultimelor resurse trupesti ii trebuie acelui care, nemiscat pe calul de rdzboiu, asista, nalpädit de amintiri glorioase, la defila-

rea armatelor sale, vesnic intinerite. La botezul ultimului copil al printilor mostenitori, in fata vulgarului fiu, de uriase proportii si -de rubicunda infdlisare, al lui Wilhelm al II-lea, el mergea in fruntea tuturora, släbit pänd la suprimarea cdrnii pe fata intipdri Là de o sfor-

tare eroicd, tirind greu piciorul, ca unul care voia sä moard ostas.

De staturd mijlocie, de o tinutà magistral stdpinitd, sobru In gesturi, mdsurat in cuvinte, capabil de a da o demnitate si felului insuficient in care poseda limba

romind si care la un altul ar fi pdrut ridicul, pdtrunzind, scormonind, panà in suflet cu ochii mici albastri foarte mobili ilngà linia de imperiald decisiune a nasului de vultur, omul care unia in el vechi datini de ev mediu renan, mindria unei usoare descendente apropiate de Napoleon, prin bunica sa Stefania Beauharnais, infiatd de genialul Imparat, i un fel de ruralism romantic venit de la Muratii al cdror singe Ii avea tat6.1 sdu, era una din acele personalitati, mai mull diii, vointa lor decit prin largul dar al lui Dumnezeu, care pot sä domine i o lume asa de deosebitä de a sa cum era aceia a vechii Romdnii, careia nu-i dädea decit ce voia, clad voia i cit voia. Ajunsese a se cIntAri spitereste o inflexiune de voace, un gest al

6

FACTOR!'

lui, care stia cite degete sä dea la o audientd, cite sN le ridiee la chipiu In räspunsul la un salut, cui i In ce 1mprejurare sd-i facd neasamanata cinste de a-I pofti sä sada, atunci, and, de obiceiu, el sta insusi In picioare, sprijinind doar, In anii de batrIneta, pe un scaun genunchiul säu obosit. In astfel de conditii se Intareste credinta cuiva Intr'o misiune. Si Suveranii acelui timp, venind In. tara lor de care fuseserd despdrtiti, sau cautindu-si aiurea un cImp de activitate, la popoare care Ii chemasera, erau obisnuiti a crede In astfel de misiuni, care une ori se ispräviau iragic tocmai din credinta absolutä tie care n aveau cd ei, i numai ei, shit datori fall de ei Insisi a Indeplini o datorie. Asa Maxhnilian de Austria In Mexic. Niciodata cugetarea lui Carol I-iu n'a iesit din cercul strict al acestor convingeri. Pentru dinsul Romania fusese o taxa. Inapoiatd care avusese nevoie de un salvator. In notele sale, redactate pe urmä de intima reginei, Mite Kremnitz, si de un profesor german., 1i pläcuse sä noteze c la sosirea sa a

fost uimit de aspectul extrem de simplu al frumoasei curti boieresti a In! Dinicu Golescu, addugind i mlastina din fatä, In care, Intre locuinti bine mgrijite ale unei mIndre boierimi, crescute In Franta lucru pe care luità a-1 spune

,

se baldeiau porcii. Suzeranitatea

turceasca se presinta in mintea cuceritorului Independentei, a sefului de caste ca deosebit de umilitoare. Ur-

mind cu degetul pasagiile din cartea lui Pierre de la Gorce, autorul Istoriei celui de al doilea Imperiu, in care era vorba de dinsul si, gre5ind numele autorului, nu se inuoia, el, un rege, s'o recunoascd, 0 imi spunea ce deosebire mare e Intre zilele lui si acelea, pline de umilintr, ale lui Stirbei-Voda, caruia Ii recunostea numai o loaialitate fata de dinsul, pe carecu minie o insemna absentd la Vodd-Bibescu si, altA data. Ii pla.cea sä puie In. contrast miseriile perso-

SOCIETATEA VECHE: 1. REGELE

7

nale ale unui Alexandru Obrenovici cu ceia ce pentru Romini a Insemnat el Insusi. Orice raspuns franc, curagios, ca acela cu care, In ambele casuri, m'am crezut dator, 11 supgra fära s'o spuie. Nu iubia, din acest motiv, pe P. P. Carp, care mergea pan1 la cruzime pentru a schita o atitudine de independentt sfidätoare, si o provocare de iuncar, gata de bataie, de la

care, cind Ii spusese: Ce bine e clnd o tarä are un Suveran, inteligent", Isi auzise: Nu, Maiestate, ci o dinastie e In adevgr Intemeiata numai cind poate respecta

pe un rege prost". Intre lntepeneala pe care o dä aceastà credinta misionar g. i o vulgar g. vanitate slut a-

samanari care singure se observä de aceia cari tot141 nu stiau ca, la regimentul din Berlin, cdruia-i apartinuse Karl Eitel Zephyrin, i se zicea Karl der Eitle, Vanitosul".

Stlipinirile de prestigiu Insä, totdeauna prea mult ocupate cu artistica potrivire i presintare a amanuntului, cu mdiastra regisare a spectacolului, cu doritul räsunet In opinia -publica a terii si cii o bunä reputatie In. strainatate Carol I-iu Indemna si Incuraja la straini tot ce putea sä puie In mai prieliumind resultatul harnicelor sale silinti oneste si nu despretuia nici condeinl unui Lindenberg, caruia-i Incredinta i hIrtiile cele mai secrete, panä la carnetul plin de regrete pentru iubirea francesd, pierdutä, a Anei Munick*

rat, carnet In care Ii notase peripetiile personale In timpul campaniei danese

slut adesea silite a läsa la

o parte, une ori In Intregime, alte ori supt paliative, marile probleme ale vremii, care si acelea fac parte, ba Inca In rindul Intgiu, din datoria unui monarh. Si atunci momentul vine, mai adesea In acei ani de la sfirsit In earl o viata activä i devotata ii face bilantul si lipsurile, inexorabil caustatate, cior mai adinc, cind

In zidirea minunat alcatuita se produc crapaturi care &Li-cal:4d r

;;.1

Ciri2Va

11.111.-,rean

fiftf.t:i,

-22.1..5.12.1

8

FACTORII

unei astfel de munci si unei Increderi asa de depline In sine Insusi, nu amenintà, neInläturabilä, catastrofa finala.

Astfel de ginduri, mOrturisite numai lui Insusi, care va fi autat O. le dea Inl Atari, cu gesturi de supremä desperare, vor fi trecut si prin mintea septuagenarului prim rege al Romaniei. CAci In toate domeniile ochii lui ageri puteau sä deosebeasa semnelt acelor clintiri de planuri care Ingrijoreaza pänä la InspaimIntare pe cläditorul pentru eternitate.

2. CRISA FINANCIARA.

Venit dupa. o mare stapinire desordonatd, a unui om tde neobisnuita marime, atila timp nebanuita de el sin-

gur ca si de altii, dar &prim, ca tot mediul boieresc de atunci, dupa =rile miscari de curatä ideologie, sä afiseze un cinism care se parea cea mai sigura mamä a superioritätii umane, Domnia lui Card I-iu lrebuia sa fie cumpanitasi s'a silit continuu a fi, cu un Petru Mavrogheni, cu un D. A. Sturdza, In ajutor: unul un spirit organisator de aripi largi, celalt un rnigalos contabil al disponibilitatilor i sa tie o socoteala cinstita minutioas g. a banului public.

Dar aceasta cintarire de aproape a budgetului, ca.ruia_ Sturdza Ii sacrifica i oara de masä, multamindu-se

cu provisiile sumare din buzunarul sau ministerial, se poate potrivi greu cu dorinta necontenitä a unei creatiuni, fie ea si numai aparentä, usoard, inutilä, ba chiar stricatoare. Si aceasta necesitate de neIntreruptà ctitorie dominase spiritul regelui si ea era Impartasita, cu entusiasm, cu o multamire desavIrsitä, la orice zicl mu se

ridica, de Intreaga clasa dominanta, al carii scop suprem era totala darlmare a vechii sandramale despretuite din

vremea Ierisoarelor vasale", de caracter oriental" si de reminiscenta fanariota", Ingust dramaluite In chemarea si In toate rosturile lor de niste domnisori indi-

10

FACTORII

geni, ale caror sfortari roditoare nu meritau nicio considcratie, nu numai fiindca erau fàrä reclamd nationald si lard rasunet mondial, dar i pentru ca acestia erau doar niste bieti localnici pe cari toti 1i vazusera crescind in mijlocul societatii romanesti, de la sine inferioara.

Nu se putea sä fie primit cineva in audienta de regele Carol fail sa auda. bucuria 7ca o asernenea mostenire din cale afara de modesta a fost inlaturata, penfru ceva mai mare, mai impunator, mai european si occidental. In locul placutelor ordsele de pe vremuri, cu casutele pierdute in gradini, cu falnicele curti boieresti cuprinzind o gospodarie complecta, perfect supraveghiata, s'au format, spre rnultamirea tuturora, fItrIt un cuvint de protestare in numele simpaticei civilisatii indigene, navalitd cu tirndcoapele nerabdatoare, imitatii

nesabuite a gruparilor urbane din Ardealul sasesc it unguresc, cu casele-vagon", avind la praful strazii salonul nelocuit i la capat, alaturi de bucdtarie si de atenantele rau mirositoare, camerele de dormit i clocitoarele copiilor; florile aclimatate de generatii, cu muscatele, nemtisorii, bujorii i condurasii lor, nu mai furl inoite in pretentioase primaveri sterpe de gust, pomii roditori, din produsul carora fiert In zahar se hraniau carnarile totdeauna pline, nu mai: fura nici ouratiti, nici saditi de iznoava; in pustiul unei curti pietruite, zidi-

rea fara stil ii expunea ingerii de teracota si 5eamlicurile de sticla colorata. Scoli fara incunjurime de natura, fara cerdace de zbeguire in zilele ploioase i reci, fara alta mobilare deelt a greoaielor banci scrijelate si a tablourilor de strigatoare cromolitografie care desonorau, in grupari tapene, cu figuri filrIt expresie, sce-

nele mari ale istoriei nationale, rdsariau pentru profesori de sablon, mai mult decit pentru copilasi viol si plini de initiativa, pentru a invedera progresul cul-

SOCIEI ATEA VECHE : 2. CRISA FINANCIARA.

It

tural al noii epoce. Administratii publice, Palate de justitie" fudule erau modelul Insusi al lipsei de bun gust, dar regele Ii ierta acest pleat, el insusi fiind nesimtitor la multe sensuri ale frumusetii, de si, timplar artist, ingrannidia lemnul scobit In castelul pur renan, plin de vitralii germanice si de otelul armaturilor unor cavaleri din alte locuri, li-1 ierta numai pen-

fru ea erau, in subrezenia lor, vadita de a doua zi, Inalte, largi i aveau fatada". Rare ori numai, omul care ascundea cu ingrijire un humor ce i se pa'rea nepotrivit cu situatia regala observa in cloud cuvinte taioase cii rin-

durile grimildite unul peste altul nu represintau decit o ingreuiare a serviciului i. Inca o zadarnicie a vanitatii coplesitoare. Inaugurarile intovarasite de baterea unor medalii care repetau figura, numele i laudele Suveranului eran totdeauna pentru Carol I-iu momente de mare bu-

curie, dupa fiecare din ele patria parindu-i esential sporita, Ii placea adesea sa sublinieze ca In astfel de fundatiuni lui Ii revine Intaia initiativa. Era Incintat clad putea vorbi strainului, nu numai de bogatia, de trumoasa Inzestrare tehnica a ocnelor noastre, dar de maretia podului peste Dunare legind tara pe care o primise si provincia pe care o considera ca o cucerire a sa cu armele, Dobrogea, si aceasta frumoasa ispra\TA a asigurat totdeauna lui Anghel .Saligny, om de talent fail indoiald si de buna gospodarie, un limit lee' in stima regala. Nu se satura detailind visitatorilor demni de o astfel de cinste acel palat de la Sinaia in care lucrase si ca arhitect si ea mester si la care, dominat de o superstitie ascunsA, intelegea sa tot lucreze pgnli in ultima clipa a vietii sale. In acelasi timp, Carol I-iu credea ca el e cel d'intaiu care, dupa un Matei Basarab si un Constantin Brincoveanu. se gindeste la cEtetpanarea acelur mindre la-

12

FACTOR1 1

casuri ale cultului ortodox a caror valoare o al-Rase mai de curind gustul unui AleXandru Odobescu, bolerul diletant de arheologie, ca stiinta cea mai luxoask", rare chemase pentru a le schita pe pictorul elvetian Trenk. Nu-i spusese nimeni ca Domnii Regulamentului Organic, influentati de sacrele amintiri pe care le rascolia, aducindu-le la suprafata, zeloasa istoriografie a timpului, se gindisera cu dragoste i cu un ales simt .de gospodari la aceste venerabile manästiri si biserici, -si, klaca Bibescu si Stirbei, In Muntenia Moldova practicului Mihai Sturdza fiirid mai putin sensibila la asemenea lucruri, au dat clàciirile neegalabile in tirnpurile noastre pe sama nestiutorilor si neinteligentilor mesteri din Viena, un Alexandru Ghica nu stia cum O. reco-

man& mai mult restauratorilor pAstrarea a tot ce nu corespunde cu gustul timpului, $i. astfel, In ciuda observatiilor pe care le va fi faeut Othbescu, totusi foarte occidental" in materie de gust, cu toata arheotogia lui, si contra opositiei inviersunate si curagioase fata de Guverrr i Domn a pictorului Teodor Aman, biserica lui Neagoe-Voda, golitä de toga imprejurimea ei simpatica i necesard i flancatä de un greoiu palat in stil moldovenesc de carämida -aparenta, a fost darimata si refacuta copilareste de un tecomte du Noily, elev al gresitelor conceptii ale lui Viol let-le-Duc, inaugurarea zidirii noi, a zaharnitei parisiene", dupa expresia

liii Aman, facindu-se cu cea mai mare pompa In fata farniliei regale, Incintata,

i cu o poesie proasta a

imbatrinitului poet national, devenit cintaret de curte, cu apartament In palatul de la Sinaia, Vasile Alecsandri. Razaluitä cu Ingrijire, aural cu risipg, biserica lui Vasile Lupu, Trei Ierarhii, din Iasi, rämasa si ea stinghera de clopotnitä si de chilii, dar alaturi cu. o ariacronica sala gotica", avu aceiasi soartä, si cu aceiasi solemnitate regalä a fost si ea deschisä, flu credinciosilor, ci unui public special, la zile anurnite. Numai

SOCIETATEA VECHE : 2. CR1SA FINANCIARA

Ia

Sf. Dumitru din Craiova, facut nou-nout, cu. pictura fra-

telni aceluiasi arhitect frances, devenit si comensal al regelui, nu ajunse la aceasta zi de bucurie pentru isprava vandalica, iar aceia a pelor mai frumoase fresce din veacul al XIV-lea neo-bizantin, Biserica Domn,'sca din Arges, osindità si ea la distrugere si refacere, salad nurnai din causa interventiei la yreme a unui suflet delicat si a unui om de gust, arhitectul Grigore Cerkez, membru al acelei Cornisiuni a Monumentelor Istorice care pana atunci se Meuse complice a unor astfel de isprävi. Toate acestea, panil la Palatul Casei de Depuneri si Consemnatii din Bucuresti, cu greoaia lui cupola, pang la al 13ancii Nationale, cu totul fail stil, la Palatul Postelor, supt care geme pamintul si D. A. Sturdza, Ingrozit de atIta cheltuiala pentru o zidire totusi nu destul de practica, impunea birjarului, cu un cal sail cu doi, caruia Ii platia anticipat, ca sä nu fie discutie la urma, sa. Incuniure cu Ingrijire acest monument de risipa babilonica, la Palatul Carnerei Deputatilor, care In locul simpaticului vechiu local rnanastiresc, plin de amintiri scumpe, s'a ridicat, suindu-se elefantul cu Iabele d'inainte pe dealul Mitropoliei, ocupat de smerite si la un Senat de infiintari domnesti si episcopale aceiasi calitate, Maga Palatul de Justine, masiv cu toate planurile unui Mincu, ridicIndu-si piatra de piramida.

egipteana In fata straditei care se povirneste umil spre malul plM de buruiene al Dimbovitei, saracacios canalisata si Intrebuintatä ca un canal de scurgere a tuturor impuritatilor, toate acestea cereau bani, multi bpi, si tara nu-i avea. Atunci, pentru opere de trufie, a caror necesitate nu era imediatà si care, oricum, nu reclamau astfel de proportii si atitea Impodobiri nepotrivite, dupa judecata oricarni strain, pentru mijloacele, restrInse Inca, ale unei societati patriarhale, pe care nimeni n'o organisase

14

FACTORII

pentru a sustinea printr'o productie foarte mult sporita astfel de sarcini, s'a recurs la imprumuturi In strainatate.

Germania lui BleichrOder a societatii Diskonto-Ge-

sellschaft era acolo pentru a ne servi, nu atlta ea omagiu Tata de marele realisator german In Romania care era regele, cIt pentru a ne lega astfel si mai strIns de alianta Centralilor de care ajunseserthn a atirna In totul.Robinetnl" curgea astfel la orice atingere,si niciun ministru de Finante, de la priceputul bancher Menelas Ghermani, introducatorul etalonului unic de aur, Incoace, nu pregeta sa se adreseze la dinsul. Unul din ei, Una'. Be la 1390, spunea chiar, inteo societate particulard, cu un aier de desinvoltura, ca, dacd-ti trebuie bani, iei: de unde poti, in ce conditii poti, iar urmasii vor cauta ei O. se descurce". In acest fel, Inca din 1899, cind, din causa chestiei Burilor care punea Germania in fata Angliei, pe pHperul unui razboiu sentimental de opinie publica, secaserd capitalurile, se ajunse la cea d'intaiu din marile crise care au semnalat ultima parte a Domniei de prestigiu. Una din recoltele rele, care veniau periodic, pusese Romania In situatia de a nu-si tinea angajamen-

tele, de a nu-si plati chiar functionarii, si capitalul strain, adecä numai cel german, cad cu altul ne deprinsesem a nu avea legaturi, si nu puteam astepta nimic de la adversarli politicei noastre externe, refus sä sustie finante deficitare, care amenintau cu o catastrofa. Conservatorii,

In

frunte cu bunul batrin pacific

-Gheorghe Cantacuzino, plin de mindrie familialä, surIzätor din ochii blinzi albastri, ca si din coafura ingrijita a parului sur si din favoritele lui imperiale,

cu care parada Inteo caratä cu livrea rosie si argint asemenea cu acea albasträ i aur a Curtii regale, crezurä ca prin artificii in legatura cu dispositiile ace-

SOCIETATEA VECHE I 2. CRISA FINANCIARA

15

leiasi finante straine se va putea iesi din greutate, asteptlnd bielsugul, posibil, al unei noi recolte. La ideia

kr se opuse D. A. Sturdza, intrupInd bunul simt al inaintasilor sai, boieri de bastinä ai vechii Moldove. Cuconul Mititä", cum II ziceau unii en. adinc respect,

legat cu o salvatoare frica, iar altii cu o ironie usoarki, care tinea sam numai de anumite defecte usoare de caricaturat, era O. fie teolog si Meuse studii de aceastä specialitate, pe lIngä cele de drept, la Iena. Intors dinteo Germanic absolutistä, cu directie severa, care ullase si de idealismul revolutionar al lui von Stein si de romantismul creator al epocei lui Ranke, In care se formase un Mihail Kogalniceanu, el se legase pentru togä viata de conceptia rigida. a omului de Stat", capabil de a face mice, dupä anumite norme abstracte, Inteo societate a carii culturä avea datoria s'o sprijine, dar

fart a auta sä strabata pana In sufletul ei i fara, A se läsa condus, ceia ce ar fi o neiertata släbiciune, o abdicare i o umilintä, de sufletul acesteia. Anchilosat In ateasta conceptie, pe care, de altfel, o Impartasia, des-

pretuindu-1 profund, si P. P. Carp, alt imitator al omului de Stat" german, al Bismarckului provocator, rau de gurd i gata de lovituri,xnaruntul birocrat, care invoca., si nu farii drept, partea sa de secretar, Ingrijit de formele dipkmatice, al acelora earl, mult mai mari ca dlnsul, unisera cele doua. Principatepentru el mai

mult decit peutru oricine altul terisoarele vasale", se conducea In viata politica, In care prin rigiditatea sa Inch-ft-alma ajunsese a capata unul din cele mai 1nalte locuri, numai de doua. principii. Intaiu devotamentul, pana la Arutarea mmii, fata de Suveranul absolut, providential pe care-I atacase cindva violent si caruia, acuma, Ii -1nchina, In romäneste si In frantuzeste, cu ajutorul Academiei Romine, unde era al doilea ctitor, masive

publicatii documentare, menite sä aräte a totul vine -de la Carol I-,iu, numai de la el. Si, al doilea,

16

FACTOR!!

carea märuntit g. a tot c.eia*ce este formà in viatä paMica.

Un alduros patriotism, fail atingere cu na-

tionalismul pe care neorganicitatea sa de spirit nu-1 putea intelege cleat ca pe un element de Stat pe lingA atitea altele, patriotism unit cu admiratia nelimitatä fatg. de Germania studiilor, devenitg si a politicei sale, si cu groaz g. fatg. de Rusia, ale cgrii angi zgriptoresti le vedea vesnic Intinse ca sg ne prind g. si sä ne sfiic itssi

dädea sfatul sä termin mai iute prefata, si des-

pre epoca Regulamentului Organic, la volumul X din colectia Hurmuzaki" pging. ce Taral nu pune capät Romgniei politice constituia fondul sentimental al politicei sale, determinatà supt raportul ideilor de conceptii Org. Indoialä total absolute.

Dar In crisa financiard de la 1899 el a fost terii de cel mai mare folos prin calitglile ca i prin defectele, sale i, intr'un moment de francheta, observatorul filosofic, de forme, In fapt, tot asa de rigide, al vietii politice romanesti, Maiorescu, o recunostea, cu obi nuitul gest de despret al tuturor junimitibo sti fata de bgtrinul on} de Stat", de o altä facturg. germangl. ' Cit de mult acest despret, pe care oricine s'a apropiat de Sturdza I-a auzit rostindu-se nu odatA, se prefacea in contact cu acele realitati sociale pe care criticul de odillioarA al Convorbirilor" stia mai bine decit ericine sa le tie in samA, o dovedese rindurile urmatoare ale lui din Memorii4 (in actleasi Convorbiri," pe 1930, P. 110), pe care le adresa) c& preseclinte de Consiliu) aceluia care de mai multe on inainte de dinsul imbrAcase aceastA demnitate:

Bucuresti, V August 1911

Mu lt stimate domnule Sturdza, VA multumesc pentru trimiterea prea-insemnatei luctAri asupra Comisiunii Europene a DunArii i pentru cuvintele cax!r. o Irmo, tem Aceste cuvinte scrise- de bdrbatul de Stat al Tertt-fz cdrui viard intreagd a fost si este impreunatd cu desvoltareavoliticif

ci culturald a Romdniei rendscute sint pentru mine o rdsplatd din cele mai marl ce mi le-ar fi putut hdrdzi soarta. VA sint adinc recunoscAtor $i Ara rog sA primiti tot odatA 7ncredintarea inaltului mieu respect. T. Maiorescu."

SOCIETATEA VECHE : 2. CR ISA FINANCIARA

17

Dimitrie Sturdza ar fi putut sä invoce, de altfel, pentru Inlaturarea magnificentei cheltuitoare parerea Insäsi a strainatatii. Iata cum opinia publid englesa socotia atunci, la 1899, situatia financial-A a Romilniei si motivele pentru care ajunsese la o astfel de deplorabila ananghie una din terile cele mai bogate, prin ea Insäsi, din lumea 1ntreag a,. si locuitii, aproape unitar, In margenile Inguste de atuncea, de o rasa cu care putina buna-

vointa inteligenta poate face mice, &jar sidaca nu mai ales In ciuda unei clase dominante, cu desdvIrsire ran crescute, du educate si Intdrite in defectele sale printr'o vigil politica a carii caracterisare se va impune mai departe.

,.Datoria publicd, plasata mai ales In Germania, se ridica la aproape cinzeci si unul de milioane de lire sterlinge. Dobinzile fusesera pldtite regulat. Dar usiurinta cu care banii se Imprumutased totdeauna dd.duse nastere la maxi. extravagante. Cheltuielile care trebuiau sä fie suportate din budgetul obisnuit, precum si riclicarea unor marete oficii publice la Bucuresti, erau sprijinite adesea din Imprumuturi; si se luase obiceiul ca, atunci cind erau bani putini, sd se emita bonuri de tesaury, a caror cifd ajungea acuma

la nu mai putin de doua milioane si jumatate. In 1899, adauge criticul engles,. care nu facea decit sa. ros-

teasca o parere ce era In sufletul tuturor acelor pe cari nu-i orbia interesul de partid si "lad nu credeau ' The public debt, mostly, placed in Germany, amounted to about L. 51 ml. The interest had been regularly paid. But the facility with which many had always been borrowed gave risef to great extravagance. Expenses which ought to have been defrayed out of the ordinary budget, such as the erection of magnificent public offices at Bucharest, were frequently defrayed

out of the loans ; and the custom had arisen, when money was scarce, of issuing treasury bonds; Encyclopaedia Britannica, art. Rumania.

FACTORIT

In formulele cu care se acoperiau neajunsuri din ce. In ce mai evidente, recolta (Muse o posibilitate de export In valoare de numai trei milioane i jumatate fata de aproape de trei ori aceiasi cifra In anul urmator. Inainte de a trece puterea lui D. A. Sturdza, cu mijloacele lui patriarhale, guvernul conservator Incerca, desperat, acelasi mijloc al Imprumutului, oricare i-ar fi Idonditiile $i consecintile. Acest Imprumut Incheiat In toamna lui 1899, In suma de $apte milioane de livre sterlinge, Indata Inghilite, ca obisnuit, de nevoile curente, cuprindea conditii cum nu le mai cunoscuse pana

atunci Statul romin: Pe ling ca. se plätia o rata. de interes mult mai inaltä decit inainte, Romania se indatora sa nu ccntracteze alte Imprumuturi inutile pänä ce nu se va plati acesta"1.

La 26 Februar st. n. 1901 Sturdza lua puterea, pe care o pastra pana In ullima zi a analui 1904. A$ zice; Sturdza personal, pentru cà vederile $i metodele lui, de foarte vechiu,. de cel mai vechiu conservator in politica romäneasca, rm erau acelea ale parlidului liberal pe care-1 presida si care, din nepotrivire cu -dinsul, se mai trezise odatä o revolta de intelectuali, farlt principiile sale morale, revoltA condusä de oarneni de in-

teligenta, dar si de lipsa de convingeri si de viata desordonata, a lui C. Dimitrescu-Iasi, surizator profesor de Universitatef retoric, fàrä lucrari si farä elevi forrnati de dInsul, care se pusese supt blajina ocrotire

a batrInului economist national P. S. Aurelian, era SA-1 rästoarne de la guvern prin sistematica abtinere de la lucrarile Parlamentului. Strain de orice preocupatii electorale, indiferent fall de orice mi$care a opiniei publice, kantian inchis in. I

Besides paying a much higher rate of interest than heretofore

it bound itself not to contract any further loans until this one was paid; ibid.

SOCIETATEA VECHE : 2. CRISA FINANCIARA

19

doctrina datoriei care, cu mice pret, färä interes si frä placere se pretinde Infaptuitä, tiran cu gesturi imperioage, citruia, pentru a se trage tot folosul absofutismului sau, I s'ar fi cerut numai o consecventa nepotrivita cu capriciile sale de bolnav si o putinta de a osebi Intro neimportant si hotarltor pe care, din nenorocire, i-o refusase natura, mosneagul moldmean Men atunci ceia ce adese ori In asemenea Imprejurdri a facut rasa, cu totul particular* i cu desdvirsire iuperioard, din care facea parte. Romania avea fart Indoiala prea multi functionari, jumatate dintre dInsii. cu desavIrsire inutili. De la cinovnicii introdusi de Regulamentul Organic, contrafacerea Statului napoleonian nu facuse decit sa adauge numarul inutilitatilor. Aceasta era doar oastea mai sigura a partidelor in. lupta: pretorienii birourilor de pur formalism, de hirtilarit netrebnic prin care se Ingreuia administratia publicii. La fiece schimbare de regim, nefiind un statut de stabilitatecare 5i acesta ofera

primejdii inteo societate avind asa de putin simtul datorii-lor sale , contingentul unora era Inlocuit cu al eelorlalti, si cei d'intaiu formau armatura intrunirilor publice de agitatie, care, de la o vreme, nu mai conteniau, a demonstratiilor de strada, alaturi de camenii cIstigati cu o piest de cinci lei, de hahnanale, de euriosi si de plebea Capitalei. Un salariu ridical facea ca functionarul sd nu recurga la alte izvoare de venit, dar el nu facea economii,-- de asigurare pentru zile grele, sau de fructificare. De acesti stapini ai vietii publice Sturdza Indrazni sa se atinga. El Incredinta misiunea de a pregati reducerea ternporard a salariilor, care de fapt se Intinse asupra multor ani, profesorul Spiru C. Haret de la Universitatea din Bucuresti, maternatician de valoare, format la Paris, spirit clar si sobru, capabil de o continua munca

20

FAC FORTE

de birocrat, care-i mai ldsa si timpul necesar pentra a intretinea In lumea invatatorilor $i a preotilor o corespondentä de coleg, de prieten care era sd-i clgige lui $i partidului din care fdcea parte o largd $i meritata popularitate. Omului care trebuia sä Intreprinclä ca ministru o Intreagd opera de reorganisare, dupd principiile omului de Stat", care erau ale $efului sthi, $i. ale epocei sale, dar $1 cu o grijd de stiintific" care se tine 'la abstractii, la cadre strict fixate $i crede In metode infailibile, Ii revenise deocamdatd sarcina de-

a usura budgetul. .Solutiile pe care le presintä furl acceptate färd discutie, si curba lui Haret", democraticd." prin aceia O. tinea samd de nevoile de viatd ale celor mici, recluse, aproape färd protestdri din partea unei lumi nea$teptat de cuminti $i gata la sacrificii,instinctul rasei biruind astfel reaua educatie, greutätile financiare actuale. Sturdza, scos de ai sdi, cdrora li trebuia o politicd de alte mizonturi, $i mai build, dar $i mai rea declt a lui,

pan sd plece astfel MA sd se &eased In situatia de a trimete la Berlin, pentru un nou imprumut, emisari de aceia, autorisati $i de rege, cari, prin atitudinea lor tinguitoare un'ticu lipsa unor facultati spirituale deosebite, si-au meritat in cercurile lui Bleichrlider calificatia de weinende Esel, rndgari cari se piing". Conservatorii, intorsi la putere prin voia tinerilor liberali revoltati, venird cu idei care Intreceau fericitul cerc strimt in care, timp de trei ani, aproape o legislatie intreagd, reusise a se Inchide, Third auz, 5i In acest domeniu, pentru glasul sirenelor, bdtrinul Moldovean.. Ei aduserd inainte, prin avocatul Take Ionescu, devenit,

grin talent, factor important inteun partid de boieri, mai ales munteni, ideia unei conversiuni a datoriei pu-

blice prin acel nou Imprurnut Inaintea cdruia se ddduse Inapoi, fäcindu-si cruce si blästamind pc Satana Sturdza.

SOCIETA1EA VECHE 1 2. CRISA FINANCIARA

21

Sustinutd de o presä prieeputd, conversiunea din Maiu 1905 a fost socotia ca un mare act de Stat, menit sd aibd repercusiuni asupra intregului viitor al finantelor noastre. De fapt acest imprumut crestea sarcinile care apdsau destul de greu asupra unei socie-. tali nu destul de evoluatd in sens european. De la cinzeci i patru de milioane (cu dobindä de 40/o), se ajungea iorin aceastä operatie, pe care liberalii au si criticat-o vehement, amestecind i atacuri la onestitatea personald a adversarilor, la suma de 53.367.000.

Peste citeva luni, supt acelasi guvern al lui Gheorghe ceia ce era oarecum nedrept, cea mai Cantacuzino Insemnatd muncd, indemnul eel mai stdruitor, resulta-

tele cele mai pretioase in aceastd asa de lung Domnie apartinind fard indoiald liberalilor, se serbau, cu cheltuieli foarte insemnate, eel patruzeci de ani de Dom-

nie ai lui Carol I-iu. Anul urmtitor puse pe Spveranul care se simtia, in trista stare de sdndtate, mindru de isprava indeplinitd, in fata unei zguduiri sociale neas5.Tang mai grozave cleat greutatea financiard de care cu opt ani inainte se lovise Domnia socotelilor oneste. si intrebuintarii controlate a banului public.

3. CRISA SOCIALA.

In cursul acestor patruzeci de gni Isituati 9. terauului iu

evoluase aproape de loc prin vre-o actiune a Statului,

care ar fi purt4t de grijä catepriej pelei mai numeroase, maj interesaute si mai nenorocite din populatia romAneasd.

114sepala din 1$§8 arAtase in de 9jp.ns c 41.1 mai poate merge asa. Recurgindu-se jg paliativuj unei uoi Si neinsemnato ImpArttri de pgrnipbjri iu jargul disuluj, p gruncase asupra nletiyeponibil al tuesiiler lor unei misdri Jpcale, P4Fe jai se sein1.441-ase pr acte violente si nu vg.rsgse singele, bAnuiglg ca pit adeväratele suferinti, ale poporujui prpvocaserp. tbw rarile, ci Mina strainä, uneltirae Rusiej, pgre, p gi4d14-

nepgräsit, de a ne anexa totusi, si-ar fj trime§ prig sate specialistii in douä domenii atit de deosebite ca al iconarilor

i

jugInarilor. Apoi, a doua zi dupl

ce glasul de suferintä si de amenintare theuse, lu.mea politid se intoarse la vechile preocupäri meschine, delupte pentru putere.

Problema teraneasca era färd Indoial, inainte do toate, una de culturä, dci pregAtirea micului agricultor, cu tot instinctul i experienta lui, era a iobagului din evul mediu un publicist socialist venit din Rusia, Solomon Katz, devenit in literatura romgneasd. Than Ghe-

rea, iar In cetätenie Constantin Dobrogeanu, a scris mai tirziu o carte de metafisid. socialä: Neoiobagia, mulf

SOCIETATEA VECHE

: 3..

CRISA SOCIALA

23

cetitd si primita Cu cdklura, in, cercurile tineretulul fara deosehire una de credit si una de asocialle.

Scoala rurala mostenitä de la Cuza-Voda, care 51 el o avea de la Domnia Regulamentului Organic, n'a fost nici dupd reformele de program ale lui Haret, pe care-I

interesa mai mult invatatorul ca hotdritor factor politic in sate decit scoala lui, de care nu s'a apropiat esential acest spirit puternic, dar ingust, un mijloc de a indlta pe teran la local lui, ci ea, a continuat sa creezei

savanti", a caror rivnire era sä se desfaca, Inaltindly se"; de brazda pe care inaintasii lor cheltuisera o muncd istovitoare 51 presupusä de valoare inferioara. Desertiunea de la lard a continuat filrä ca ea sa. trezeasca acele ingrijordri care ar fi scutit de multe greseli si primejdii in viitor. Intemeierea scolilor de agriculturä, man i mici, a-

cestea din urmä fund asezate la tara, dar, din causa intereselor profesorilor, pe cit se poate In margenea centrelor oräsenesti, n'a contribuit la crearea acelei burghesii" a satelor de care, si ca exemplu pentru ceilalti, se simtia i se simte pana astazi asa de mare nevoie. Vechile expositii regionale de agriculturd, care eraul prin rasplatirile i diplomele lor, un adevarat indemn la emulatie, se paräsisera dupa 1880. Inspectorii agricoli, adesea total ignoranti, faceau parte din tagma partisanilor politicl plasati unde se poate. Niciodata, in tara miilor de bursieri peste

granitä, un leran n'a fost trimes, ca sä vada alte sisteme de culturä, in Lombardia, in Danemarca, fie si mlicar intre Sasii i Rominii din Ardeal. Productia noastrd la hectar continua sa fie una din cele mai seazute din lume, i, chiar la marii proprietari, inovatia in ce priveste natura culturilor, potrivitä en cererea tirgului mondial, lipsia aproape cu desdvirsire, Romania Bind o lard' de poruimb si de griu, cu ceva orz

i

ovas. Culturi care odinioara fusesera. bogdtia Si

24

FACTORII

mindria noastrg.: a inului, a einepei, inutile in satele care-si luau acum imbräcämintea de la micul comert al tirgurilor, fuseserä pärg.site in acelasi timp cind nu mai exportam mierea si ceara din care se hräniau prisäcarii moldoveni. Iar, cu tot serviciul zootehnic si cu toatà scoala de veteringrie, care aduna un numgr de profesori priceputi si activi, vitele degenerate ale Ronfainiei, räu hränite, tinute in ploaie si frig, neingrijite la boli si netesalate o viatä intreagd, nu samdnau cu splendidele exemplare bovine pe care un Alexandru Läpusneanu pe la 1560 le exporta prin Danzig Ong. in Anglia. In ce priveste'caii, pe cind Banatul de supt clominatia ungureascd si chiar Basarabia Rusilor scotea stralucite exemplare ale rasei arabe aclima-

tisate la noi, Statul romin se aprovisiona, ca si particularii, cu rase din strgingtate, argtoase la fdpturd, dar incapabile de a se pästra bine in conditiile de la noi. Expeditia din Bulgaria la 1913 a umplut vaile eu frumosii sirepi ai birjarilor bucuresteni, pe chid biata gloabg, capabilä de desvoltare, a teranului si-a tIrit miseria fisiologica in tot cursul campaniei. Incercdri de a ridica rasa oilor, fAcute de citiva proprietari doritori de a avea merinosi n'au fost decit un obiect de curiosi-

tate, mai curind ironicd, 0 tara care ar fi putut sä ignoreze orice imprumut si sg. Infrunte orice lipsuri ale naturii in cite una din ramurile productiei sale raminea stationarg in uriasa concurentg. a lumii care nu inceta in iscodirea unor noi metode si in asociarea tuturor fortelor nationale pentru a face din agriculturg, chiar in

terile cu un sol mai curind impropriu, una din principalele base ale prosperitätii economice.

In ce priveste creditul, teranul din Romgnia, incapabil sä alcdtuiasc g. din propria sa initiativa organisatii financiare care sg.-1 sustie in anii Ili si sg-i permitg. desvoltarea exploatatiei, astepta, din nenorocire, ceia ce n'a fost casul pentru conationalii de aceiasi ocupa-

SOCIETATEA VECFIE s 3. CRISA SOCIALA

25

tie din Ardeal si Banat, totul de la Statul in conducerea caruia dupd legea electorald avea o asa de mica parte, iar in realitatea lucrurilor chiar niciuna. Deci, chid, la 1873, s'a alcatuit Creclitul Funciar Rural, teranul n'a fost intrebat, n'a avut -niciun rol In organisare si n'a tras niciun folos dinteo creatiune care i-a ramas stillinä. Cele 64 de milioane de bonuri de la Inceput, mai mult cleat inzecite pe urma, au trecut ca.-

tre marii proprietari, cari ei insii prea adese ori au primit imprumutul in conditii care, departe de a-i sustinea, li-au grabit, mai ales in Moldova, ruina in folo-

sul capitalului -cdmätäresc, aflator acolo in minile Evreilor. Bancile de credit pentru agricultura.pe care le-a intemeiat o lege din 1881, cu sprijinul Statului si al judetelor, cu un capital de zece milioane si jnmatate lei aur, au intilnit neintelegere din partea publicului oräsenesc, si au trebuit sà se contopeasca in Creditul Agricol de la 1892, care el Insusi va trebui sä se piarda inteo organisatie, plecata aceasta de la teranimea ea Insäsi sau mai ales de la invatatorii si preotii stirniti de initiativele lui Haret, emit au izbutit a trezi in masele rurale un spirit de intreprindere si de afaceril.

Ar parea curios ca miscarea n'a pornit din marile judete bogate, uncle sätenii ar fi putut fi cistigati mai usor. Ea arc un caracter mai ales oltean, in legatura cu viata satelor din aceastä rogiune, care nu si-a pierdut niciodatä originalitatea localä. Un 13imitrescu, din Bumbestii Gorjului, Tinut deosebit de sarac, dar impovarat, tocmai de aceia, si atunci, de datorii si avind

dintr'o generatie In alta spiritul luptator care a dat istoriei teranului romin pagina lui Tudor Vladimirescu, si altii in aeiasi situatie prin Tinuturi asamanatoare au dat semnalul la 1891, si o dovadd de vitalitate a lost 1 Pe scurt si in Forter si Rostovsky, The Roumanian Handbook, Londra 1931, p. 122 si urm.

26

FACTORI1

Opedea imitare a acestui exemplu, nuindrul acestor tovdrdsii bdnesti, de altfel rdu organisate 0 gata sd cadd in mina acelorasi cdmdtari §l a altora asem,e4ca cu cllasii, pau sd ajungd la dispositia Statului, datator interesat de fonduri pentru ea sd aibd, impreund cu cornitetul, W. 4ou instrument politic, ridicindg-se in vre-o zece gni paa la sapte sute. Aceastd ?rearm= spontanee a satelor este dovada 0

a lipsei de credit in carp se sbdtea terdnimea pKrasad, 0 a nedestoiniciei Statului, care; de altfel, indatd ce si-a dat samd de valoarea acelor band, s'a grPit sä li impuie o lege, in 1903, pentru ca, in curind, sdi caute si sd izbuteascd a li influenta congresele; pänd pe, incredintindu-se e6. o robire complectd a acestor adundri se loyeste de pn astpptat ppirit de autonomie si inclependeuta, 54 facr aa incit congresele ng s'au mai putut aduga. Si neje sapte sute de bAnci- populare din 1921, ba War cele trei rnii (lin 1914, repnind 600.900 de ipb-

scliitori, ma mai mare parte numai cu numele, fal niclo putinta de inriurire, si puind laolaltd peste u9. milion, represiptau prd indoiald cu mult prea putin pentru nevoile unei teranimi care, ruptd de filantropii de dupd'1848 din legtiturile, socotite umilitoare, cu

proprietatea mare, rdmdsese se poate zice: In pielea goald.

In sfirsit, individualist, teranul din satele de obiceiu märunte, si, afar r. de regiunea dealurilor, sämrnate la distante marl, färä 1egal-11A. mai strinsr Intre ele, cu spiritul separatist de celulä organicr, genealogicr, pe care 1-au avut din capul locului, nu s'a gindit sä caute mina altui teran, pentru scopuri care sr. li fie comune. Erau in RomAnia terani, dar nu .si o teränime, In calltate de clasa socialr, si numai ea, alegindu-si oamenii ei, oamenii adevärati, si nu prin prstrarea singurd a unui costum rentabil supt raportul e1ectora12 ar Li pu-

SOClETATEA VECHE 3 3. CR1SA SOC1ALA

27*

tut sa provoace, nu citeva masuri 021*, ran aplicate prin oarueni cari n'aveau un interes 5 pecial, ci o Intreagä legislatie, cu elementele str1ns legate organic, prin care, si din partea Statului, s'ar fi putut ajunge la resolvirea acelei chestii tergnestr care, de mult, servia numai pentru brosuri reformiste, pentru eventuale discursuri, mai ales de candidaturi, si pentru agitatia cc-

lor cari rtu putuserd si ei sa. parvie. Astfel teranul, Ma pamint prea adese orl, gra credit

ceia ce-1 facea sg vada In orice amg.tar, In orlce proprietar sau arendas care n-4nuia banul un (kis-

man care trebuie neaparat distrps , fara lumina si farä conducatori vrednici de acest nume &deli lacercarea mini Invgptor chipos sit plin de temperament, cu darul elocventei, Dobrescu-Arges, eazuse Fin conipPmiterea dibace a acestuia Inteo meschina afacere de bani cladu foe terii printr'o revolutie agrara. Ea ar fi izbucnit de mult Inca, daca ar fl AA si ele-

mentul acela mistic MI care teranul nostru nu poxneste la luptä. Dar In 1996 studentimea dip iluepresti manifesta contra represintarii la Teatrul National a p-

nei piese francese de bulevard, de care un comitet de doamne cu scop filantropic; s'a dat o lupta cu politia, si armata, intervenind, n'a tras. Era eel d'intaiu cas, de 11 1848 pan g. atunci, in parç sa fi triumfat o rascoalà. Dupa biruinta, o propaganda. Incepuse, nutionala si democratica, despre care va fi vorba chid se vor cerceta elementele de culturä. Stpdeniii, Incalziti de un crez, ale carui origine si desvoltare se vor presinta In partea a doua a acestel lucrari, Incepura o operä de desteptare la sate. Aici, inteo mentalitate stapinit g. de superstitii, studentur lneepu sa. 3parà ca mlntuitorul revolutionar, si de pe urma unor scrieri sentimentale ale reginei Elisabeta, raspindite cine stie cum la sate, se forma o legatura, intre sotia Suveranului, devenitä aparatoare a saracilor, si intre

28

FACTORII

propagandistii, reali sau Inchipuii, pe cari o imaginatie Inflacarata si-i represinta ca strabatInd .tara.

cä-

lri in toiul noptii ca sä aduca noul crez de mintuire.

Aceasta stare de spirit s'a räspindit mai mult in Muntenia si anume in ses, prin apropierea Capita lei, in

judetele Ilfov si Vlasca. In Oltenia insà ardea supt

spuza vechea aplecare spre jacqueriile teranesti. Iar in Moldova se simtia tot mai nesuferita apasarea trusturiktr evreiesti minuind capitaluri imprumutate la banci din Galitia, care erau represintate mai ales prin dibacea activitate cuceritoare a fratilor Fiser, Moise sau i Calman, personalitati putin interesante in ele insesi. Evrei corauni, farii stiinta de carte, lucrind primitiv cu o populatie primillvd, pe alaturi de Stat, care, servit de organe subalterne total neinteligente si färä simt, lasa ca lucrurile sä se petreaca in. voia Mr. CugeMori, scriitori, de aceiasi origine nationala, dar amestecati In viata culturala a terii, ca foarte finul spirit care a fost Ronetti Roman, autorul cindva al unui poem byronian si mai pe urmä al puternicei drame Manase, el insusi un arendas 5i un om de afaceri, rostisera sentinta "Mochi,

de cqndamnare la istovirea totala a pämintului ca si a omului care se confunda cu dinsul. Teranii erau. sa arate, in porniri razlete, de o furie oarba, carora li-au lipsit, total, sefii, ca. rasa In aparenta stoarsa are Inca puterea de a-si rasbuna, cerind fara logica, cu alit mai putin in formule dare, desrobirea. La Flarninzi, supt influenta, -tlar fara vinovatia penala a invätatorului Maxim, se produse cea d'intaiu din aceste explosii ale multimilor fara luminatori si fara

prieteni, träind in tara br ca intr'o miserabila colonic supusä unei teri straine. Acolo, in judetul Botosani,

trupa a tras, si cel d'intaiu singe teränesc curse, provocind indignarea generala a carturarilor, de la socia-

SOCIETA TEA VECHE ; 3 CR ISA SOCIA LA

2 9,

litii Cantacuzino 5i Voinov pana la nationalistul N. Iorga; d. Simion Mehedinti, flu de teran sovejan .5i au-

tor al frumoaselor schite din viata alor sai, se retrase inaintea interdictiei sefului sau conservator doctrinar, Maiorescu. In cIteva zile chestia, deschisä astfel cu violenta, era In diScutia Camerei Deputatilor. Acuma Insä flacdrile, tisnind ici 5i colo, cuprinseserd

toath tara, fara sa existe vre-o legatura Intre multele focare. Moldovenii seoteau din sate pe Evrei fart a se atinge de dInsii, cautau condicile unor socoteli me5tesu-

gite din care iesiau totdeauna datori, Si le rupeau In bucati; furia lor fard. constiinta Si fart alegere taia cowl trtsurilor, rupea cartile i tablourile, si mural-a statuile care nu se puteau distruge. Nu totdeauna se Ri-

cca deosebire intre proprietarul bun $i cel rau. Oamenu se credeau oarecum datori sa fact, si dacll se p ate mai cu yIn, ce aflau ca facuseril vecinii lor. Dar intregi districte au ramas total neatinse, si nicairi violenfa n'a fost prea singeroasa. Unde era cite un prefect legat de popor, iubindu-1 si stiindu-i vorbi Itry limba lui, ca d-rul Lupu, nu s'a petrecut nimic7 lumea satelor potolindu-se tot asa de rapede cum se aprinsese. Cu totul altfel In. unele parti muntene de catre Du-

nare, prin Vlasea, prin Teleorman, nu 5i prin Ialomila, prin Ilfov, iar dincolo de Olt In Dolj, In Gorj, mai ales In Mehedinti, dar de Mc in Romanati $i in Vilcea. Inst spairna celor amenintati $i atin5i a crezut ca e vorba de o intreaga miscare, de mult pregatita si perfect concertata si, cautind pe sefii in afara de teraaii insii, socoti cit i-a gasit in autorul celui mai bun studiu despre chestia teraneasca, d. Vasile Kogalniceanu, continuator al traditiilor marelui sau parinte, 5i in profesorul N. Iorga, care Indemnase la protestarea, devenita prin ea Insasi violenta, de la 13 Mart 1900 5i care publica o foaie de aprinsa aparare a drepturilor teranesti, Neamul Romanesc, care va fi infa-

30

rAcroRit

tisata in alt capitol: cel d'intaiu a fost inchis citva limp la Giurgiu, telalt, amenintat cu moartea de unii proprietari si arendasi, indigeni si straini, fu rugat sa-si intrerupä publicatia si ordin se daduse A. fie tratat ca si Kogalniceanu, la cel -d'intaiu rind din mina lui care s'ar gäsi la teranii revoltati. Fata de acestia un val turbat de minie rasbunItoare s'a destantuit si Statul s'a pus intreg in serviciul celor jigniti si amenintati, si aceasta frtrA nicio reservil,

dupit ce Gheorghe Cantacuzino demisionase si un

guvern liberal supt Sturdza, dar data aceasta cu suprematia de fapt a fiului mai mare al lui Ion Bratianu, se alcatuise la sfirsitul lui Mart. Daca revoltatii arsesera multe conace ca sa dispara condicile privite si aici ca niste carti ale Satanei, dacä lei si colo se val.sase si singe si se comisesera ofense de onoare, trupele puse supt cornanda generalilor Nästurel din Craiova, Gigurtu, din acelasi Mc, si Averescu, furl Mil de milk avInd une ori ordinul sä nu faca prisonieri". Orice Ora a interesatilor era crezuta si se scoteau In front, cei OHO, printre cari fo5ti subofiteri de reservä, caH priviau cu ochii deschisi la pustile intinse ale camarazilor, pentra ea 0 cada fulgerati de gloante. Rare oH ofiteri tineri prin mijloace de miloasa dibacie au putut scapa

oameni dupa togä evidenta nevinovati, dar de cari voia 0 scape, ca de elemente incomode priu inteligenta si energia Mr, mosierul. Sentimentele de care

era animata o parte din clasa stapina pe doua treimi din parnintul terii se pot intelege dui:4 cererea facuta de citiva proprietari olteni catre guvernul austro-ungar

ca trupele straine 0 vie sa-i apere. Aceastä infamie facu pc Maiorul Sturdza, fiul prirnului minister', sa vie la mine anume pentru a-mi spune ca, in aCest casj

slat ofiteri cart se vor pune in fruntea teranilor rdsculati si vor iesi sä apere granita. Begele Carol, jignit in adincul sufletului sau de catastrofa sociala prodUsa a doua zi dupa anul jubileului

SOCIETATEA VECHE: 3. CRISA SOCIALA

31

sAa, interveni printr'o proclamatie care. Mind sA se intrevadd o amnistie pentru teranii cari zdeeau in temnitd, ori erau aruncati cu grAmada in luntri, pe Dung.-

re, fAgAduia opera de reforme cu care constiinta sa Ii spunea, de sigur, cA era de mult dator, dar nu indrAznise s'o atace pentru a nu gAsi inainte coalitia tuturor elerventelor unei clase dominante sprijinite cu toatA stralucirea ei pe robia teranului. Camerele cele noud aveau deci misiunea de a colabora cu guvernul la alcAtuirea unei noi legislatii agrare, supt numele lui D. A. Sturdza, care, In Camera, la impotrivirea, in numele proprietarilor, a tinArului Mihail Cantacuzino, fiul fostului prim-Ministru, se tidied Indignat, puind, cu trernur in glasul bAtrin, zguduitoarea

intrebare: pentru ce am impuscat oare miile de terani", dar inteun spirit care era altul: acela al unui ideologie, de multe direcVi, unii fiind mai bAtrini sau mai imbatriniti, mai adaptafi, decit ceilalti, rAmine sa fie arAtatA deosebit tineret a cilrai formatiune

i

aiurea.

In acel moment chiar, crisa sociald, stropitä cu singe in mare parte nevimivat, se complica in acesti ani de durcroasä reculegere, de supremä tristeta, ai regelui Carol I-iu cu o hotaritoare cris6 politicA, prin care s'a ardtat cd si in domeniul partidelor ceia ce el izbutise a crea, pentru linistea terii, de sigur, pentru normalisarea vietii constitutionale, dar cu aceiasi indepartare timida a regelui de prestigiu fata de tot ce inseamnA rise si primejdie, era nesigur, si aceasta privia nu nu-

mai persoana lui, ci si soarta dinastiei pe care voia s'o intemeieze.

4. CRISA POLITICA INTERNA.

Carol I-iu gdsise o boierime mindrd, deprinsd a da din. sinul ei pe Domni si a-i rdsturna dupd plac. Ani intregi de zile Ii suferise atacurile, Ii descoperise conspiratiile, Invotase a-i cunoaste intrigile. In tot acest Limp, acela care, la 1871, dupa cele mai grele ofense, se hotdrise a abdica, se convinsese cd o astfel de clasd, sclid sprijinita pe pilmintul creditar, 1mbdrbatatd de numele mari pe care le purta, nume Impletite cu IflSàSi

istoria terii, luminatd de cultura, primita une ori mai mult decit superficial, a Parisului si a Universitätilor germane, deprinsd printr'o lungd experientd de eil.muire i servitd de talentele neboierilor pe cari se pricepuse a-i anexa Med a-i admite In viata lor de familie i a-si amesteca singele cu al lor, nu p6ate fi distrusA. El cdutd atunci s'o Intrebuinteze pe rind prin sistemul, imprumutat din Prusia guvernatà odinioard de tatal sdu Carol Anton, al celor cloud particle succedindu-se la putere Third prea multä luptd Si färd zgomot prea mult. El Insusi, gata a iscAli mice i se presinta de ministri responsabili, In intere, cel mult sul clientelei de care nu se puteau desf ace daca, din cind In cind, cerea làmuriri, peste a cdror minciund patentd trecea imediat pentru a-si faoe datoria constitutionala, doria sd-si reserve numai acel donaeniu al politicei externe In care-si atribuia o cornpetentd care Intrece cu mult pe aceia a tuturor ministrilor säi reuniti.

SOCIETATFA VECHE . 4. CRISA POLITICA INTERNA

33

In aceastd rotativa, regele, Ingrijit ca nu cumva partidul conservator, aliat de la un timp eu junimistii, Ieseni de caracter dectrinar german, sd se destrame cu totul, si chemIndu-1 la guvern cind numarul membrilor

sai ajungea abia ca sä Ineunjure masa discutiilor, a cdutat A. se sprijine Intaiu pe incontestabila popularitate a partidului liberal-national, pe care prin aoeastä deosebita atentie, prin aceasta retinere eft mai Indel mgata In jurul sdu cauta sa-1 desarmeze In ce prives?to vechile amintiri re volutionare, aplecarile rosii" de la Inceput, tendintile catre o republicd, de fapt imposibild la noi, dar de care spiritul, totdeauna ifigrijorat,

al Suveranului fdrd prieteni

si

intimi, s'a tem ut de

faut totdeauna.

Vicariatul lui Sturdza Intro doi membri ai farniliei Brdtianu, care aducea cu dInsa dirzenia razesilor vi-ri din Arges, cu neInduratul lor simt de proprietate

fata de tot ce au si nu Inteleg sa cedeze nimanui, a lost oarecum aparte de fireasca desvoltare a partidului liberal. Firea sefului prin teroare se deosebia de psihologia liberald obisnuita prin lipsa spiritului de clienteld, moslenit de la vechile asociatii de ^onspiratori, In care pe nesupus il astepta p umnalul, ca si prin totala lipsa de Intelegere upentru acele concesii fdta de spiritul timpului pe care can enii de la 184S le faceau din generositate, iar urmasii lor, criri n'o mai aveau, n'o mai puteau gasi decit prin calcul. Stdpinirea unui om, greu accesibil, care nu 5tia decit sd porunceasca, si nu se bAnuia niciodatd care va fi porunca iesitit din preocupatii personale, din simpalii .adesea inexplicabile, insondabile In originea lor, cra cu atit mai de nesuferit, cu eft partidul se incise

prin. elemente noi, care aduceau cu totul alte principh si se Indreptau dupd o mentalitate cu totul Lira. Regele Carol Meuse tot ce-i stase prin putinta pen-

34

FACTORII

trq a impiedeca inrädacinarea si progresul oricrii forrr atiuni care ar fi deranjat alternanta celor aqua parlide Afgra de singurii na'i naIsti-democrati, ae obIrsic culturald, a cdror alcatuire o vom arata in alta perte, toti acesti rebeli cu pretentii de inoire si transform are fusesera Indreptati, si de neintelegerea unui mediu far preocupatii politice mai inane si de lipsa unor clase sprijinitoare, catre partidul liberal, care izbutise a infatisa pe protivnicii sai ca pe niste retrograzi Invechiti i ca pe niste runcari de fabrica ger-

mand, cari incepusera prin a cere pedeapsa cu moarte si opuneau alegatorilor aspra formula, alribuitä, Iii acest sens, Third dreptate WI Carp: Regele i dorobanjul".

Inceputul acestor adesiuni, care au adus -inceata confundare fara urma a Inoitorilor, veniti, de la studiile lor, cu idei apusene, o Meuse Gheorghe Panu, intemeietorul radicalilor.

Fost profesor de liceu In Iasi, acest om de aparenta i crunta, care se imblinzia nurnai pentru intimi, fusese trimes la Paris pentru studii istorice, pe care nu le-a cultivat multa vreme, de si, In polemica sa cu .11asdeu, dovedise, cu putind stiinta, man l. mijloace de dialectica, mai potrivitä pentru cariera de avocat. pe care a Imbratisat-o fara sä i se consacre insa cu placere si credintä. Mester in a caracterisa oamenii, cum o aratä schitele sale parlamentar-, pline de adevar si de humor, In a gasi resortul psihologic al i In domeniul necuvintatoarelor, pc care, actiunilor ca batrin, le-a urmarit cu o atentie simpatica , argumentator care stia sa implineascà prin atitudine si i o Camera intreaga gest ceia ce nu-i dädea frasa se aduna pentru ca sa combine un discurs, pe care-I redactau stenografii, din cuvinte aruncate, pe care le aspra

lega o expresiva mimica de mut , el a exercitat In Iasi o mare influenta asupra profesorilor tineri si

SOC1ETATEA VECHE4. CRISA POLITICA INTERNA

3

altor elemente din generatia sa i chiar din -3ea urinaloare. Sprijinit pentru tot ce priveste organisarea pe subalternul sau, profesorul de francesa Alexandra Badgrau, caruia strainätatea nu-i daduse mai multa specialitate cleat sefului si care, mai clar, dar nu mai elocvent cleat a6sta, aratase mari aptitudini de a face din alegatorii capriciosi ai unui oras saracit, dar mIndru, legiuni electorale, sigure de biruintd, Panu, mutat la Bucuresti, Meuse din ziarul sa.u. Lupta" un organ de combatere si agitatie care se. Indrepta, nips, Impotriva regelui, presintat ca un zgircit sordid, care-si vinde brinza si-si Intoarce chipiul pe dos, ca un agent al germanismului la Dunare, un adevärat spion al Berlinului. Pe ling aceste furioase invective ale unui maes-

tru al insultei apareau palide atacurile Inteo forma inftrioarä i stereotipä ale ziarului republican sau partas al unei dinastii indigene, Adevarul", creat de fostul prefect de politie, absent In ziva detronarii, al lui Cuza-Vodd, Alexandra Beldiman, iar trecut apoi supt obladuirea fostului socialist de la Caietul Rose, autor de schite literare realiste, Constantin Mille Dat n judecata pentru jignirea Coroanei, Panu a fost

condamnat la Inchisoare, dar, a doua zi dui:a expirarea termenului de osInda, el Incepea un drum care trebuia s facd din directorul Sdptdminii, organ al unui spectator obosit, unul din acei sprijinitori ai liberalilor carora nu li se da, cu toate insusirile lor $i serviciile aduse, nici un loc de Ministeriu, nici pensiunea unui Consiliu de administratie. Poate ca si trecutal

procurorului popular contra regalitatii nu permitea, chiar supt un Suveran care numise pe preedintele republicei de la Ploesti, pocait, generalul Candiano-Popescu, adiutant regal, A. se fac a. din el un sfatuitor al Coroanei pe care, cu sincera pasiune, fär ambitie $i lard avantagii, o Injosise.

Prada urmaloare a spiritului de partid, organisat

$i

36

FACTORII

disciplinat, au fast socialistii, de toate spetele, caci niciunul, spre marea satisfactie a regelui rotativei, n'a scapat de absorbirea la liberali. Intre studentii romini de la Bruxelles socialistii au recrutat aderenti, carora aceastä initiare li-a tinut une-

ori multä vreme. Acolo aparuse foaia lor prin care intelegeau sa deschidd cäi noi poporului romanesc. A$a s'au format si Mille $i dr. Radovici $i d. A. C Cuza, ale carui scrieri paetice aveau la inceput un sens de negare absolutä, cerind neaparata rasturnare.. Ziarul br, Drepturile Omu tut, care a cistigat $i colaborari literare pretioase, dadea expresie acestel ideologii luptatoare, care plutia prea sus de-asupra con-

tingentelor romanesti de atunci ca sa aiba un elect, Un George Diamandy, inrudit cu Catargiii, care a isprävit cu scenarii de codru romantice $i traditionaEste, era legat pe atunci, la Paris, cu $efii mi5carii sociale, carora li-a pus la dispositie in chipul cel mai larg resturile unei insemnale averi. Si acesta era mi Moldovean, un Iesean, ca $i alt format in sträinatate, alt paqionat de literaturd francesa, V. G. Mortun, odrasla

unei familii de mo$ieri roma$cani, care, prin Irma lui bogatd, aducea tin pretios element de intruniri publice

Mortun s'a gäsit, dupd incercari literare cu totul mediocre, inferioare unei frumoase $i distinse inteligente, alaturea cu fratii Nadejde, Botosaneni, din judet, mutati ca profesori la Iasi, in redactarea revistei Cont0m-

porauul, care unia un realism margenit, de caracter local moldovene,c, cu sarcina principald, care era critica glintilica, dupa ultimele scrieri din strainatate,

contra tuturor acelor cari se pareau redactorilor cd, ran. a$i in urma, exercitä prin cdrtile lor,, mai ales de $coala, o influenta nenorocitä asupra tineretului. Ion si Gheorghe Nadejde, dintr'o familie de säteni

preoti, oameni de tara cari n'au fäcut niciodata un pas peste granitä, cunoscind strainatatea numai §i

SOCIETATEA VECHE: 4. CRISA POLITICA INTERNA

4:Iupd acele

37

ultime aparitii stiintifice, priniiserd bo-

tezul socialist de la un Engles sau American venit din Rusia si esuat o clipd la Iasi, d-rul Russell. Causei populare, unite cu o profesiune de ateism care li-a* adus

inlaturarea din invdtdmint, Ion, fratele mai mare, li aducea si avantagiile aspectului sdu: mare, gras, intunecat, la piele si la priviri, pletos si barbos, cu haine nepctrivite si neingrijite, sfidind cantul" burghes prin

dumicarea unui strugure in plind stradd. Inaintea unui astfel de zeu mohorit multa lume tindrä s'a simtit aplecatd sd intre in bisericuta lui Third Dumnezeu. Partidul socialist iesean, pregiltit, dupd a sa pa-

rere, pentru luptd, si-a incercat norocul in alegeri, si, dupd un scurt succes, a cazut inaintea metodelor indatinate ale cite unui prefect de politie de felul lui Sandu Rdscanu. N'a trecut multa vreme si Nddejde cel grozav era redactor de a doua mind la largul ziar al liberalilor, Vointa Na(ionald, la care colaborase, cu articole rasundtoare, in care era vorba de Cleonte cel fart rusine" Fleva, liberal disident, tribun de Bu-

curesti cu elanuri retorice, si admirabili dinti albi) -si de umbra radcitoare, cu mustati albe" Dirnitrie Bratianu), marele talent thin-, absolut nou, cu coloraturi de picturd si. capricii de trubadur", al lui Barbu StefAnescu Delavrancea, a carui adinca literaturd de

inceput fusese prea rdpede zugrumatä de pashura politick ducind pe acest spirit de o rail originalitate -vesnib tinärd de la un partid la altul, La rindul sdu, Mortun si-a luat locul la. ceia ce ami-

cul si codirectorul sdu din. vremile de la Iasi numia ,,aripa stingd a partidului". Dar simpaticul boier romascan avea, prin numele, averea si perfecta sa build crestere, alteeva de asteptat la portul debarcdrii sale definitive (leen greoiul teoretician *de idei noi de la ,,Contemporanul" sau acusatorul convertit al gospoddriei

si sentimentelor nationale din fund ale lui Carol I-iu.

38

FACTORII

Nu odata Mortun a fost detinatorul unui Ministerin in formatiuni liberale care se pareau aprinsului cuvintator care proletarii de odinioara tot ce poate fi mai natural in ordinea politica. Nu va trece vremea si George Diamandy, totusi mult

mai recalcitrant si de aceia mult mai putin rasplätit, isi va gasi salasul pe bancile Parlamentelor liberale

Si astfel Carol I-iu putea fi mulgmit ca tot ce tulbura perfecta ordine a unei societati burghese a fost din. fericire inlaturat.

Dar apetitul vine mincind, 4 partidul anexarilor de rebeli si-a adus in curind si un alt visator, care aducea cu dinsul nu teorii din Bruxelles sau din Paris, ci reminiscente de conspiratii ispasite in Siberia. Neofitul liberal Constantin Stere, Basarabean de vita boiereasca, din neam cu mosii, inrudit si cu alte natii conlocuitoare, ispasise in casa mortilor" a lui Dostoiev schi o rebeliune de colegian ambitios i setos de aventuri. Intr'o bunä zi, pentru a nu se intoarce intre de-

portati, el rasari In casa celui mai indärätnic dintre reactionarii ieseni, A. D. Holban, minte superioara,

inläturata de la rosturi mai mari prin infatisarea seortoasa i apriga limbà care-I deosebiau pe acest orn de o mare inteligenta si de o cultura cu totul distinsa. La o asemenea gazda i un conspirator mai autentic trebuie sa devie un baiat bun si cuminte. La profesori de Universitate ca aceia din Iasi, un candidat la licen(á trebuie s. dovedeasca intelepciune sociala. Socialismul adolescentei deveni un poporanism" duios si dulce, bun de pus si in schite de amintiri personale

care fac pe un pribeag siberian interesant inteo lume de provincie. Un loc la Universitate fu cistigat prin

docilitati mornentane. Inca o sfortare si de la Evenimentul literar" poate ajunge cineva si la clubul liberal, unde nobilele batrineti ale lui Petru Poni, i mist u 1 ilustru, acadernicianul, autorul unui proiect de re-

SOCIETATEA VECHE: 4. CRP-A POLITICA INTERNA

39

forma a invätämintului, oferiau o prada usoara unei aventuri nutezatoare. Si astfel intretinutul lui A. D. liolban deveni puternicul, temutul $ef al partidului ie$ean, directorul Vietii Romane$ti", opusä, cu brutalitatea i batjocura lui Nicanor si Comp,", nationalismului renovator al revistei bucurestene, pan-roma-

negi, Samandlorul". Un intreg tineret traia, in patria lui Panu si a fratilor Nadejde, dintr'o privire a sefului care continua. si in situatia de distribuitor al favorurilor de club, sumbra legenda a r2vnlutionarului. Toti acesti introdusi si intrusi nu puteau sa lase 11beralismului vechiul situ aspect. Cuvintul martirului

eaue: sociale cistiga tot mai rnultd trecere. Dar bine inteles nu la D. A. Sturdza, pe care asemenea adepti II incrincenau, dar care trebuia, cu toatä intoleranta sa de tot ce era nou, sä rabde. Ci inoitorii veniau la cel de-al doilea Bratianu.

loan I. C. Bratianu fusese crescut de un tata carc-1 initiase In toate secretele cugetarii

$i

actiunii sale,

ca sà nu fie inainte de toate un politician, ei, ca si cmtribuie ca ingineri, creatori si conducatori de fabrici si

fratii sai, Constantin

Dinu

si Vintila, sa

intreprinderi, la era economica pc care o credea cit trebuie sa se desehida. Din Parisul anilor 1e dupa 1880

el nu aduse convingeri politice $i sociale, ci, dupa inecarea acolo a atilor ideologii, un mod ironic de a privi oamenii

$i

lucrurile. Intors, politica 1-a prins,

dar dupa ce nu mai era acolo mintea tatalui pentru. a-1 conduce. In Camera s'a descoperit un neasteptat rasunet unor cuvintari in care se reliefa mai ales credinta inteo misiune, siguranta unui deposit national si moral care nu se poate incredinta nimanui altuia. 0 era

noua trebuia sa inceapa cu el si pentru el, incunjurat de oamenii lui, cari puteau, in relatiile cu dinsul, sa fie considerati doar ca furnisori de idei $i muncitori pentru biruinta steaplui. Ce credea regele interesa

40

IACTORI1

putin pe acela care-si simtia pe cap coroana nevazuta a autocratiei de partid. Si regele Carol a srintit de la

inceput cA si supt acest raport ceva alunecä din edificiul creatiunii sale räbdatoare.

Conservatismul de ambele fcluri, boieresc: din Moi,cicva lui Lascar Catargiu, patriarhul, si lui Manolachi Kostaki, evoluatul in sens german, din Muntenia di )sebitelor clanuri personale, si junimist, adapgit cu tot felul de elemente intelectuale care nu erau din Iasi si nu colaboraser g. la revista grupului de acolo, criticele Convorbiri literare", suferia si el, in acelasi moment al reveniriloi-, indoielilor i pipairilor viitorului, de aceiasi crisN., de caracter general. La aceia caH erau numiti vechii conservatori nu existase, de fapt, niciodath. o adevArata i efectivA. conducere, ceia ce Mcea grele relatiile Suveranului cu aceastä grupare politicà. Boierul de la Golosei, cucontil Lasar", care se impusese ca sef, nu datoria aceastä situatie culturii, talentului sau muncii sale, nici chiar unui nume pe care-I purtau si altii i aMturea de care

altele puteau pretinde si o mai mare vechime si mai multa glorie istorica. Bdtrinul greoiu si girbov, cu fata rotunda rosie i pdrul rar pe care-I tdia circonflexul unor mustati pasnice de blind Bismarck romin, ayea, dupA spusa cuiva care 1-a cunoscut bine, marea insusire decisiva de a asculta linistit, pe rind, färd o intrerupere, o tresarire, un -gest, si pe Uflil i pe altii

dintre aceia caH aveau o pregtire de care el in-

su5i rilmäsese cu tolul strain, peritru ca, la urniä, cind, din atita discutie, nu mai räm'asese nimic si nu se mai putea intelege nimic, sa indice pe dumnealui care are dreptale", i alegerea era oricind farà gres. Toate amintirile imperiale, toatä imensa avere, toatä amabilitatea zimbitoare ale lui Gheorghe Cantacuzino nu puteau inlocui pe aceasta cApetenie iubitä si ascultata, pe care capriciul sortii II scosese din viaM. toe-

SOCIETATEA VECHE: 4. CRISA POLITICA INTERNA

41.

mai In momeintul chid i :se oferise din nou sarcina pu-

terii. Supt dinsul conservatorii, puri si junimisti, indigeni si de rash germanh, erau obisnuiti a merge Imprcund. Succesiunea cantacuzineasch, jignind marea mindrie a omului de sigur neobisnuit, si nu numai prin aruchturi despretuitoare, care era P. P. Carp, desphrti de acuma Inainte multainirea clanului preferat de supararea celuilalt. In concurenta continua cu liberaiii, vechii conserva-

tori fusesera adui, siliti aproape, cum am arätat si nyu sus, sa-si Invristeze blasonul Cu tot felul de infiltratii, prin care se caphta and noutate decit a onectului general Manu si alte talente declt ale unor neisprävite mladite aristocratice, plus un contact cu natia, pretios chiar supt un regim de sufragiu Inca re trills.

Astfel tineri ca Take Ionescu, Disescu si citiva alii se asezarh, de la o vrIstä Inca neadmisibil de tinara pentru un regim in care la liberali se cerea un lung Intrarea In Misi obositor stagiu cu multe examene nisteriu a amicilor personali ai lui Joan I. C. Brätianu, Al. Djuvara, Al. Constantinescu i d. M. Orleanu, a In rindurile ridicat o adevArath indignare In Camerd rninistrilor.

Take Ionescu, fiul unui negustor i om de afaceri ploiestean, Meuse scoala secundard la Bucuresti, asa Incit, fata de boierii din generatia sa, el poate fi considerat

ea un produs al organisatiei noastre scolare, In ce este bun: initiarea in rosturile terii, cunoasterea oamenilor ei. si in ce este mai putin bun: o oarecare lipsh de disciplinä intelectualä, de formatiune a unui caracter cu

tetul ferm, care se caphtä In contact cu civilisaUile bätrine. Prin rhpedea sa Intelegere, prin fluenta rostirii sale, prin amabilitatea de caracter 5i dorinta de a

ajuta, prin putinta sa de a uita g de a ierta oHce

42

FACTORII

jigniri, tIndrul avocat, care dovedise si usoare talente literare, a cistigat de la inceput simpatii pe care

nici vadirea unei firesti ambitii nu le-a putut distruge cind inainte de treizeci de ani a devenit ministru al Instructiei Pub lice, gata sä schimbe prin legi dictate si In mijlocul unei conversatii intreaga situatie a invdta torului si a preotului. Dar, pe lInga boieri, tineri si batrini, cari vedeau! In fostul liberal rosettist trecut rdpede la dinsii, uncle erau atitea locuri, numai un auxiliar pretios, de intrebuintat totdeauna, de ldudat une ori, de inläturat printr'un gest cInd ar deveni cumva incomod prin locul prea larg pe care 1-ar pretinde, erau i a1ii, pentru cari ideia conservatoare era un crez Si o traflie, un tesaur moral, Incredintat lor si a carui paza n'aveau dreptul sä o Impartd cu nimeni.

In fruntea acelor putini, cari credeau asa si cari erau dispusi sd renunte la orice servicii, cit de utile, daed era vorba ca In locul cercului select sd fie Inca o adunaturd de doritori de situatie, cum li se parea ca a devenit partidul liberal, se asezase, printr'un temperament teribil, dar inspirInd o invincibild simpatie prin profunda onestitate de unde-i veniau si cele mai gresite din inspiratii, Nicolae Filipescu. Facuse, nu scoala bruxellesa, nici cea parisiand, ci, ca i idinioara, cu aceleasi durabile resultate de onestitate, Brailoii si Golestii, pe aceia din Geneva lui

Rodolphe TOpffer, In care ce interesa inainte de toate era viata morald impusä de neiertaitoruL calvinism. Nu se dedase la nicio activilate profesionala care sä-1 fi putut robi intereselor ei materiale. Venit Inteo tard uncle

regele ajunsese a fi singura autoritate, singurul izvor de putere, critica sa din ziarul fundat de dinsul, Epoca, se Indrepta si contra aceluia care i se pärea izvorul conruptiei. Contra liberalilor, cufundati In materialismul tuturor oportunitatilor de profit, asa cum In-

SOC1ETATEA VECHE

5. CR1SA POLITICA IN TERNA

gaduisera batrinetele, une ori totusi revoltate, ale primului Bratianu si cum le tolerase lipsa de influenta a lui Sturdza, el se arunca inteo asa de puternica por-

nire de pasiune hien se rapezi in casa adversarului de la Voin(a Arationald, Nicolae Xenopol, autorul unor

romane sociale interesante, pentru a-1 palmui cu riscul de a se cobori intre gloantele trimese de cel lovit. Trecuserd acuma destui ani, de dud tinarul conservator se gasia acasa si el nu-si parasise intransigenta in serviciul careia aducea i indemanarea de critic si, din ce in ce mai mult, puterea unei elocvente grava de convingeri i incalzita de entusiasmul rasei sale de boieri razboinici.

In mijlocul unei lumi politice in care ideia era un mijloc electoral, iar sentirnentul o slabiciune in urmarirea scopurilor, omul ramas Inca indernn de tot ee con-

stituie politicianismul, care, mai tirziu, va izbuti sd-i impuie i lui citeva din practicele sale, scria, in Augu,t 1901, rinduri de toata frumuseta, destinate sii fixeze margeni unei contaminatii in plin progres: Agentii au inaugurat in ( .ubul conservator o politica de traficuri electorale demne de partidul liberal. Dacd e adevarat ca, de treizeci de ani, conservatismul a insemnat la noi o protestare in contra exploatatiunii terii de o clientela puternic organisata supt forma de partid liberal si ca critica noastra s'a intins une ori la institutiuni intru cit ingaduiau aceasta exploatatiune, poli-

tica actuald de la club nu e decit renegarea ideii conservatoare". Aratind cii rolul nostru, chiar printre terile dunarene si balcanice, scade", caci toate aceste teri shit imbarbatate prin certitudinea unor mariri teritoriale ce vor capata prin forta lucrurilor", iar noi nu putern trai nicio speranta de felul acesta, cel putin pentru un vlitor mai indepartat", ceia ce inchidea astfel toata activitatea noastra in politica interna, el constata

.

44

FACTOR1I

in aceasta o complectà decadere morale: aparenta prosperitatii materiale singurd ne mai Inseall, dar $i aceastd. ilusie a perit in ultima crise, Bdnuind apropiata redeschidere a chestiei Orientului", el credea cd e o crimä sä ne pregdtim pentru acel moment prin metoda exploatdrii terii in. folosul clientelei". Si aceastd

scriscare profeticd urma printr'o nobild declaratie de optirnisM: Sint incredintat cä e in lard. Incd destuld putere de regenerare, pentru ca, atunci cind Ii vom a-

rata primejdia, sd uemeze pe cei ce o pot duce la mintuire".

Era crezul insusi al tinerilor cari se formau atunci. Vora ardta aiurea de ce el n'a putut face legdtura cu din $ii

.

Cind vorbia de ruptura ce s'a produs in partidul con,,ervator la 12 Februar 1901, Filipescu se gindia la de$facerea din partid, pentru putere, a grupdrii cantacuzinesti, la care se alipise Take Ionescu. La cdderea guvernului liberal spre sfir$itul lui 1903, regele avea sä aleagd intre vechii conservatori strinsi in jurul lui Gheorghe Cantacuzino, $ef imposant ca infd-

tisare, comod in practicd, de la care nu putea sd piece nicio initiativd si niciun indemn, si 1ntre noua directie, al cdrii sens se poate Intie lege din frumoasa scrisoare pe care am reprodus-o mai sus, Nicolae Filipescu, avind sd se decidd el insusi, intre aceia de cari era legat prin nagere si intre junimisti, earl, $1 dupä fusiunea cu aderentii lui Lascar Catargiu cu aceia mai mult cleat cu boierii munteni, ramäseserd

de fapt la o parte, luase hotdrit partea acestor din urrnd, de cari-1 Vor despärti nurnai conceptiile, cu totul deosehite, in ceia ce priveste politica externa. Partidui junimist a ie$it dintr'o reactiune literard si cultuiald contra unei literaturi färd fond, care reproducea servil, inteun diminutiv din ce in ce mai prbnuntat, forme intelese superficial. In mediul iewan,

SOCIETATEA VECHE : 5. CRISA POLITICA INTERNA

45

unde, pe lingd citiva boieri Med' importantd politica, se stingea exageratul nationalism ardelean al lui Simion. BArnutiu, de traditii strict romane, cu totul anacronice,

si unde o parte din tineret, influentat de aceleasi idei, alcatuise fractiunea liberd si independentd", ei ajunsera, din mindrie si despret, a forma o alatuire deosebità, cu un program din care multe trebuiau sd se transforme si chiar sd mid in. contact cu neingaiduitoarele realititi nationale. De fapt, intre acesti frondeuri,

dintre cari cei cu studiile in Germaniasi ei dildeau tonul continuau traditiile de zgomot, de glumd, de desordinc si caricatura ale societatilor studentesti de acolo,

putini erau in adevdr chemati pentru viata politica', in care se cer alto instsiri. Alesi in Parlament dupa fusiunea cu conservatorii propriu-zisi, acesti oameni, cari represintau culturd si probitate si nu uitaserd in mediul de acasä tinereta petrecutd in sträindtate,la 1875 Carp vorbeste de ideile de disciplind supte in

Germania"1 , au rdsbatut greu si tirziu. Necontenit ei au avut sà infrunte dusmänia, fdtisil sau ipocritd, a unor oameni pe cari-i ofusca si umilia superioritatea intelectuald, une ori si morala, mdcar in ce priveste viata publica, pe care, sd fi vrut, si nu voiau, n'ar fost in stare s'o ascundd. Asa s'a Meld cd pdnd la crisa din 1903 Carp, seful lor incontestat, n'a putut sd ajungd presedinte de Consiliu si sd irnpuie unui guvern conservator profi

pria sa conducere. La 1875 el se lovia de clanul boie-

rese din Iasi, cu bizarul fiu de Domn, preocupat de resolvirea problemelor insolubile ale fisicei si maternaticilor

si.

compromis printr'o viatd in care se simtia

prea mult fostul general de divisie al armatei otomane, Grigore Sturdza, cu un Aslan, de nuantd antisemitd, neadmisibild pentru conceptia junimistil, si un Bals; de ' Cony. lit., 1930, p. 71. Tot acolo s'a publicat scrisoarea lui Filipescu.

46

FACTOR!!

atunci Inca se vede cum considera el dificultatile de caracter, aroganta de atitudine, de care dadea dovad a. la

orice imprejurare mediocrul general Manu, un fost camarad al regelui Carol. Cind aristocratia moldoveand isi Pierdu cu totul rostul in partid si Ull tineret in care scInteià inteligenta critica i agresiva a unui t.

C. Cuza, rapede indreptat calm nationalism, nu putuse sd cistige importanta, lupta cu protipendada bucureteana se fäcu $i mai ascutita. La aceasta a contribuit $i temperamentul lui Carp, interesant, dar foarte dificil printr'o francheta care se afisa si cauta cu orice pret scandalul, cufundarea in ridicul a adversarului. Fiu de boier vasluian de a treia ca descendent al raze$ului obscur care se treapta' dar socotindu-se, chema Carp Policarp) Lungul dupa lectura unui pasagiu de genealogie polond, cobo-

ritor al unor principi lituani, a cdror inchipuita coroand o punea pe felinarele calestii sale de la Tibanesti, el traise la Universitatea germana, unde se formase intre oaineni cari aveau o cugetare de clasa $1.

si mai tirziu supt adresa: Bojar von. Karp", ca $i cum boieria noastra ar fi fost un fel de cari-i scriau

baronat teuton. Traducdtor al lui Shakespeare intr'o limfrt a carii ortografie a invatat-o, relativ, numai foarte

tirziul, el traia mai mult pentru o mosie in care visa sil intemeieze o colonic germand de exploatare rationala. Pentru teranul de pe paminturile sale n'avea nici iubire, nici stimd si-1 lasä bucuros in sama vechilului, caruia-i arata toga increderea. Si aceste de-

fecte ale omului privat, aceste piedeci in cariera omulm politic nu faceau decit sa acopere un suflet simtitor $i bun, induiosat la orice amintire $i gata sa ierte

la un singur gest jignirile care i se pricinuiserd; cit priveste pe acelea cu care el insu$i era darnic, V scrisoarea citata din 1875.

SOCIETATEA VECHE: 4. CRISA PoLn IcA INTERNA

47

-el le uita indata ce se pierdea ecoul glumei sale, fdrd

a se gindi cd sint pe lume i oameni cari, si de la un prieten, s'au deprins a tinea minte. Cuiva fdcut asa nu. i se poate cere nici o viatd meticuloasd, nici un program in care sa se inchidd. De aici -antagonismul, imblinzit prin retinerea celuilalt, prin aparenta lui capitulare, fald de al doilea sef, sau, mai bine, fatä de primul secundant al lui, Titu Maiorescu. Ardelean de rasd, i dupd tatd si dupa mamd, flica protopopului Popazu, fost dascal la Valenii-de-Munte,

el nu mostenise de la parintele sau, gata sd sacrifice totul p ntiu o convingere, crezul national nestramutat si dspositiile luptaloare. Format in Germania cind murise acolo orice crez metafisic, si speclacdtul acelor ruine miserabile, rdmase de pe urma celor mai cutezritoare edificii de cugetare, trebuia sà facd din liecare un sceptic si un ironist, trecut pe la Parisul celui de-al doilea Imperiu, in care esenta moran era distru a de splendoarea erei napoleoniene ajuns la apogeu, revenit apoi intre oameni cari-1 puteau distra, dar nici mdcar sa-i trenascd interesul, si legat de ocupatii scolare in care aducea mai multd constiinta si punctualitate decit entusiasm, acest suveran al unui cerc

literar in care Alecsandri era tolerat pentru prestigiu si in care continuitatea istoricd era consideratd frä valcare, aducea in viata publica tendinta cdtre formarea $i cultivarea unui grup personal cdruia-i erau reservate

saptarninalele receptii din Bucuresti, unde numai, se sirntia in adevar el insusi. Prin elocventa lui cu Ingrijire pregatila si debitata cu o artd infinitä, si de la tribund

ca si de pe catedrd, cu un ascutis pe care numai luptele politice II provoacd si-1 indreptatesc, el i5i mentinea influenta atila vreme cit lumea era supt farmecul acestei excelente parade literare cu care, pastrind totdeauna un punct de vedere personal, intelegea a-si servi partidul.

48

FACTOR)!

Pentru regele Carol, trecutul zgomotos al lui Filipescu, deprins a provoca $i a sparge, necrutator nici

pentru ceia ce in scrisoarea de la 1901 numeste institutii", cind credea cd de la dinsele vine räul, Infàtisa o absoluta imposibilitate de a-1 accepta in calitate

de consilier al tronului. A fi impreund cu dinsul insemna a se indéparta cineva de la putere. In ce priveste pe junimi$ti, el ar fi trebuit sa se bucure eä existd in tara oameni caH sd fie hotarit, cu oce pret contra oricui, pentru acea legdtura cu Germania sa pe care Maiorescu o recomandase inteun .articol din Deutsche Revue, considerindu-se pentru aceasta, fdrd dreptate, ca initiatorul $i factorul de cdpetenie al alipirii Romdniei la Centrali; Carp era pe fata du$manul a tot ce insemna apropiere de Rusia; functiunile lui diplomatice la Berlin nu fdcuserd decit sd-1 intdreascd

in credinta sa ca numai acolo poate fi pentru Romdnia un adapost de furtuni, un sprijin in clipele grele. Si fotu$i regele, caruia-i placea fatd de dinsul o singurd atitudine, de 5i, la desveliiea statuii lui Cuza-Vodd In Iasi,

imi ardta scirba pentru lingusitori , nu putea

sd vada cu pldcere dldturi de tron pe un om care si fatd de Suveranul sdu avea cugetarea libera $i expresia intepatoare. Poate cd bdnuia si la Maiorescu acea rece

neiertatoare judecatd care-1 va face in 1909, ca pre$edinte de Consiliu, sd se plingd fatd de ministrul austro-ungar de defectele regelui $i sa-si exprime pdrerea cd In oHce domn de lard este totusi un simplu cabotill". E inteligibil deci ca, avind sä aleagd intre inofensiva mindrie de imperiald descendentd a lui Cantacuzino , care, odatd, cind Ii invederau descendenta din loan al VI-lea Bizantinul, zbucnia in strigatul: ,.Ce tot Hohenzollerni, Hohenzollerni, dar Cant acuzenii ce-s?", '

Corespondenta austriaca, VI, p. 738.

S CIETATEA VECHE t 3. CRISA POLITICA INTERNA

49

pentru ea apoi IsI recada in fotoliu, ingrozit de räsu,

netul propriului sail glas, unita cu satisfactiile de purä vanitate ale unui clan boieresc muntean $i, mai ales, tu, iscusinta qui Take Ionescu in a gäsi o solutie la erice dificultate, InläturIndu-se momentan problema

ea insäsi, si in a acopefi orice cu fosforescenta unei elocvente care Au Inetezia toate ascutiairile, ci trecea nu-

mai, elegant, asupra Mr, si, de cealaltä parte, Intre capriciile gata de ofensä ale barouului" vasluian $i profesorala emfasä a tprincipalului sail ajutätor, cu agravarea aliantei cu Filipescu, el sä se fi hotarit pentra cei d'intaiu. Cu atita mai mult, cu cit in adevar tineretul de cea Mai recentà spoialä parisiand deschisese larg pbrtile partidului si intelegea O. opuie sistemului liberal, pe care de-amnia inainte vor trebui sa-1 adopte toti aceia cari vor voi sa facä politica", adeca sä blruie si sa ajunga, aceiasi cultivare a atitudinii populare. Acela$i tirg necontenit deschts pentru oricine

unia inteligenta $i energia cu pasiunea parvenirii rapezi, pentru participarea la largile distributii ale Statului, pe care cineva 1-a asamanat, la acesti conservatori

rupti de tradiftie, cu imbogatitoarea revarsare a Nilului". Resultatele acestei miserabile demagogii, care

a ros tot ce mai era solid in moralitatea publica a terii, se confunda In judecata unui Suveran, informat doar prin genuflexiunile administratorului domeniilor regale, Man Kalinderu, adeväratul tip, rapede ridiculisat, al lui

Polonius de curte, cu sincera si onesta popularitate pe care in adevar se sprijina tronurile.

Dar a avea in opositie pe Filipescu si. pe Carp4 spre cari se indrepta tot mai mult instinctul sanatos al partii celei mai culte $i mai bune din tineret, insemna a pune Coroana in acel conflict Cu congiinta nationald din care, In tot cursul istoriei, niciodata aceasta din urma n'a ie$it invinsä, Dacä in jurul lui Take Ionescu, de o asa de amabila dispositie in a-$1

50

FACTORII

ajuta prietenii, de o calitate sufleteasca alit de sent"mentala Wen cu greu putea sä refuse ceva, ingrozindu-

se numai la gindul cä prietenul refusat ar putea sa-i devie un neiertalor adversar, se adunau oameni de tot felul, si mai buni si mai rai, cei din urma impunindu-se eu intriga sau cu forta, asa Welt pentru intelectualitatea anilor 1900 takismul" ajunsese o groaza, cu Nilul" lui cu tot, nedreptatind astfel, in miscarea de revoltd, si tot ce era frumos, bun si nobil in cel ce ajunsese a nu se mai vedea ca persoana in obraznica imbulzire a cohortei, dusmania, pe basa morald, a acestei lumi de profesori, de scriitori, preocupati de viitorul natiei si inexorabili fata de un asemenea sistem

mergea pink' la Carol Ingaduitorul". Radicalii, socialistii, poporanislii, garda nouà a celui care in curind, peste nebunia lui Sturdza, azut pra(là obsesiunilor, obscurelor impulsuri de revansa pänä alunci Inghitite, ajunsese un sef respectat mai mult decit iubit in lumea inchingtorilor sai, dädeau partidului libe-

ral, cu dreptale zugravil de Filipescu, la 1901, ca o simpla adunatura de parveniti,din colectivitatea", de care vorbise unul din sefii lui, creindu-se porecla injurioasa de colectivistr , o aureola de idealism proaspat, indreptat curagios calm reforme politice si sociale, supt conducerea unui sef de frumoasa infatisare fisica si de o nesfirsita arta in a parea si a stapini, fail stralucire, dar cu tot ceia ce poate da autoritatea mostenitä

si continuu cultivata ca scop principal al unei vieti pline de noroc si de izbinzi. Dar toate acestea: suprapunerea tineretei regelui de

partid anilor batrini ai regelui de pe tron, ridicarea la conservatori a rebelilor cu orice pret, cari nu se tem de nimic, si pentru ca nu traiesc din putere, discreditul revärsat asupra Coroanei de ajutatori politici capabili de a o compromite prin desmatul ohlocratiei nestapinite de un sef al celor satisfäcuti zilnic de din-

SOCIETATEA vECHE: 4. CRISA POLITICA INTERNA

51

sul represintau pentru Carol I-iu suprema crisä politica adausä aproape catastrofal la celelalte. Ce a resimtit el Insa mai clureros a fost crisa de politica externa, care s'a manifestat ceva mai tlrziu, dar eu toata puterea, la 1908, clnd acum Ione)." Brätianu era stapina desavlrsit al situatiei, seful On trecind prin

easele de sandtate din Paris, expus la toale miseriile unui mediu strain, pentru. a fi readus ca o biata zdrean4a. omeneasca. In tara peste care tiranic stapinise.

5. CRISA POLITICA EXTERNA.

De la visita la Berlin a. lui loan Bratianu batrinuI, de la lungile lui staruinti pentru ca Romania sä fie ingaduitä ca element de a dolla ordine al unei aliante de pace, care cuprindea acum si talia, asa de adine despretuita Inca in 1880, cu Crispi aventurierul", de verva locvace 5i injurioasä a lui Bismark triumfatorul, de la incheiarea mult doritä a unui act pe care Berlinul 1-a voit intaiu cu Austria, Germania nefacind decit A. se adauge la tratatul de aliantä, si anume fail a se aduce nicio ijgnire Rusiei, aceasta fiind statornica dorinta a Impäratului Wilhelm I-iu, Romania credea

el poate sa se razime, asigurata din partea poftelorrusesti, pe aceastä singura basä a politicei sale. Calatorii ale regelui, din ce in ce mai prepuit in vechea sa patrie, si aceasta, mai tlrziu, cu toatä omnis-

cienta unui tinar Imparat deprins a-si subordona pe toata lumea si cu tot refusul lui de ,a intoarce o visita _in Balcanil, erau menite sa Intareascä aceastä legatura, care se sprijinia acum si pe fratia" afectata in relatiile personale ale lui Carol I-iu cu Imparatul-rege din Viena. Nu se 5tia.la Bucuresti in ce ter-

mini vorbia, pe vremea eft puterea era de fapt In minile lui, Bismark despre aceasta tail balcanica, pentru care, ca si pentru orice Bulgarie, el n'avea ' Rosen, Aus einern diplornatischen Wanderleben,Bukarest-Lis sabon, Berlin (1932), p. 14.

SOCIETATEA VECHE s 5. CRISA POLITICA EXTERNA

53

nicio pretuire, tiind samd de dinsa ca de o creatiune politicd trecdtoare, blind numai sä 'stea de strap., pupil-

tel ca o sentineld pierdutd a germanigmului, in calea Rusiei, Iar trimeterea, tot mai deasä, a tinerilor la studii in Germania, färdi a uita Insd vechea vaträ de culturd a parisului, stabilia, este adevdrat, unele legdturi morale, dar necunostinta limbii germane, predatd mai mult de formä In liceele Romdniei, pe and cartea strdind räminea neclintit cea francesd si clasa de sus, tu parvenitii impreund, vorbia si gIndia frantuzeste, punea o piedecd hotärita In calea apropierii sufletesti. Germania, din partea ei, cu toatä netdgdduita bunkvointd, navea cum sd ajungd la cunostinta, sigurd de valoare, a acelor traditionale bunuri de civilisatie care sint in pdstrarea de veacuri a poporului romdnesc. Un tratat necunoscut chiar de ministrii cei mai initiati ai regelui si a cdrui publicare a fost pänd la capdt o imposibilitate politicd, insemna Inca nesfirsit de putin, la ceasurile decisive, in relatiile dintre cloud State, care se reduc In ultima instantd la sentimentele dintre cloud natluni. De la un timp insd, cu dorinta de pace, oricit de isreu ar fi ea plAtitd, a Germaniei, Austro-Ungaria, insufletita de sperantele maxi., de indraznetele conceptii reformatoare ale mostenitorului celor cloud Coroane, arhiducele Francisc-Ferdinand, fart a juca in adevAr rolul prim In

alianta unde trebuia sd fie tot numai un brilant second", isi lua libertatea, pe care, de altfel, de mult si-o luase, cu impunitate, Italia, de a face, in unele domenii, si de capul ei. Ofiterilor, tinerilor diplomatipeste laientatul Aehrenthal pand la Increzdtorul Berchtold, semi-Maghiar, prin rosturile lui de familie si izvoarele

lui de avere, doamnelor din Viena, care incepusert sd aibit glas in politicd, li se 'Area cd Monarhia piere dadi se tine inteo atitudine de defensivit fata de pHmejdia slava, sirbeascd, tot mai evidenta pentru acesti

54

observatori chinuiti.

FACTORII

Spre a impiedeca o rupere Ia

bucilti a Statului habsburgic, ei vedeau numai o cale:

aceia de a iesi Inaintea primejdiei si de a o sfida, ceia ce ar produce si puterile morale cu care ea sepoate Si birui. Pe c1nd cugetAlori ca Baernreither1 mergeau in Bosnia-Herzegovina, in Serbia chiar, ca sä stu-

dieze problema iugoslavA, cu aceiasi ideie preconce-

putii c. s'ar putea ajunge la o triplä Monarhie in care Ungurii ar fi pusi numai pe acelasi plan al doilea cu Slavii, iar Rominilor ii s'ar face un loc ceva mai liber si mai larg, cercurile acelea pretindeau sa se intrebuinteze cel d'intdiu prilej pentru o actiune de forta.

Prefacerea Turciei prin Junii Turci inteun Stat de colaborare intre natiuni Si proclamarea independentii bulgaresti dadura prilejul mult asteptat. Dacit e vorba

de a se precisa astfel prin lovituri"; interne si $xterne, ccia ce era confus si provisoriu in Imperiul care se credea menit peirii, atunci Monarhia trebuia sa-si aibri partea si ea. In asteptarea deschiderii drurnului spre Salonic, atit de necesar pentru interescle economice ale Austriei, &à se permanentiseze, O. se impuie recunoasterii tuturora stapinirea, pänii atunci cu. simplul mandat de reforme atribuit in 1878 la Berlin, peste Bosnia si Hertegovina.

Cind hotarirea a fost luat5. Si tradusä in fapt, Austro-Ungaria pärasind in schimb, cu toatä marea lui valoare militarà, sangeacul Novi-Bazar, sentimentul na-lional slrbesc, hrilnit de sperantele unitatii nationale Tin

formä de Stat, izbucni cu o putere elementara, atit de nestilpinita Inca trebuird toate interventiile Rusici protectoare, care nu-si avea nici armatä pregrditä, pentru ca sä aducä la extrem de durerosul act de accep' V. articolul migu despre dânsul in Revue historique du Sud Est europden, an. 1929, p. 309 si urm.

,

SOCIETATEA VECHI., 5. CRISA POLITICA EXTERNA

55

tare. Un limp ins'a fusese pentru Romänia indoita perspectiva. arnenintgloare a räzboiului austro-sirb si a

unci resistente armate a Turcilor la independenta Bulgariei

Slurdza era la putere, dar hotarirea era de mult in minile tinArulni Bratianu. Cel d'intaiu, plin de o grijä pe care o exaspera starea-i de sändtale, se tinguia pe teate cdrarile asupra dificultatilor zilci, dar gtIsia totdeauna refugiu i alinare la Legatia austro-ungara, asigurind cä va merge cu Monarhia in cas de rtizboiu, cii fara d nsa nu va face nimict. BrAtianu declarase limpede

ca, clam Sirbii recurg la arme, nimit nu-I

va putea irnpiedeca de a-si face daloria fata de Austro-Ungaria. De alminterea lui i se parea ga, din causa Strimlorilor, care nu trebuie sa ajunga in mina Rusilor, noi avem mai multe interese comune cu Bulgaria, a carii independenta regele, care si felicitase la Sefin doria s'o poata recunoaste cu voia Berlinului, decit cu Serbia, fata de care, ca de obiceiu, si de Hetzerii" de acolo, el avea numai vorbe grele, ca si fata de cine la Bucuresti2 i vom vedea cine erau ac-5tia si de ce erau asa este pentru sustinerea acestor tulburatori ai ordinii firesti in Sud-Estul Europei. Ministrul auotro-ungar in Romania se credea, in Decembre 1908, complect asigural si pentru viitor. Mai

iubiti n'am ajuns sa fim aici, dar de sigur ne-am suit in cunsideratie." Se bucura ea s'a zdrobit deplin una din cele trei iredente. Reg le riminea neclintit in hotarirea sa; pacal ca Sturdza nu mai era stapin pe mintea lui si mania lui de a incepe la mice discutie cu. Adam si Eva" devine zilnic mai suparitoare! I se pa-

rea ea aducerea la putere a lui Carp n'ar putea sa creeze ceva durabil din causa-agitatiilor unui Fleva

si

' Corespondents AustriacS, 1, pp. 120, 134-5. Cf. studiul mieu in Revue historique du Sud-Est europden pe 1932, p. 233 si urm. 2 Corespondents austriacS, 1, pp. 157-3, 471.3.

FACTORIt'

56

dusmaniei lui Take Ionescu, In care se vedea oinul viitorului", de si nu-si alege mijloacele si. de'un timp are o atitudine care nelinisteste. Ingrijorgri din partea lui Brätianu erau excluse. Pe altii ministrul nu credea ca trebuie sg-i tie In samd, iar opinia contrarg. era Capabild, cu deplina aprobare a regelui, s'o zugrume

pfna infuriatä a lui Sturdza, care se si lauda cu aceastal-.

Era totusi Intre Monarhie si mica tara care se lasa rabdätor condusä de dinsa o chestie deschisa: a Rominilor de peste munti. Ea nu fusese niciodata indiferentg unui suflet regal necontenit doritor de mai mare si de mai mult, care, de altfel, avea din tineretg amintirea felului cum se realisase unitatea nationald germand. La

1903 Inca, iardsi supt un regim Sturdza, Carol I-iu se prinsese a spune lui Take Ionescu, care, indiscret cum era, alergase s'o spuie, la rindul sau, ministrului Franciei: de ce crede cg. Austria e eterng si nu vom vedea niciodatä desmembrarea ei"? Grabitdu-se apoi sa. Indulceascd prevestirea ce-i scdpase din .gura: Lucrul nu e iminent; avem vreme Inaintea noastra"2. Peste putin timp regele revenia, Inteo noug conversatie cu ministrul Trances, asupra aceluiasi subiect,

cg. Austro-Ungaria Uncle, dupä a sa Orem, sI se desfacg. In doug. State, pa care le-ar lega numai acelasi Suveran, care, obosit, descurajat, nu mai are nicio actiune, iar ministrii nu se decid la nicio concesie,

al-Mind

ceia ce va aduce un si mai puternic asalt al Ungturilor contra Rominilor ardeleni. Nu ne putem desinteresa de soarta celor trei milioane de Romlni din Ardeal si din Banat. Dacg. Incearcd a-i desnationalisa, '

Ibid., pp. 574-5.

2 Vous supposez que l'Autriche est éternelle et que nous ne verrons jamais son démembrement... La chose n'est pas imminente: nous avons du temps devant nous"; Corespondenta diplomaticA francesa, seria 2, III, 1931, p. 338.

SOCIETATEA VECHE: 5. CRISA POLITICA EXTEHNA

57

nu vom raminea indiferenti i impasibili." Aratind ca-i va indemna din non sa resiste, continuind a-si afkma loaialismul, pe terenul alegerilor si al actiunii parlamentare", el se aratä foarte bucuros de trezirea spiritului national" dincolo1. Dar indatä dupä aceasta regele mergea sä intilneasca la Ischl pe Francisc-Iosif si ducea cu dinsul pe D. A. Sturdza si pe secretarul-gencsral la Razboiu2.

Si, data aceasta, in 1908, cum se introducea in Unga-

ria o reformä electoralä care nemultamia pe Romini, Carol I-iu, temindu-se chiar de o revolta, interveni, dind Insa asigurarea ca., dacä e vorba de iredentism, Roma-

nia nu ar mai privi pe Rominii de acolo ca pe niste canationali3". Contra agitatiilor din Bucuresti, el ar fi vrat, dacä n'ar fi intervenit o raceala., sa fie de -rata la biserica, pentru jubileul monarhului, de care se simtia atita de legat. Din. partea lui, ministrul cladea sfatul ca Rominii sà nu se arnestece in lucruri de peste granitat. Filsese un moment temerea, pe care o semnaleazg. cancelariul Bfi low, ca nu cumva o primejdie sg. iasg. Ibid., pp. 494 5, no. 378: Nous ne pouvons pas nous désintéresser du sort des trois millions de Roumains etablis en Tranylvanie et dans le Banat. Si l'on cherche a les denationaliser nous ne resterons pas indifférents et impassibles ; je leur conweillerai, comme je l'ai d'ailleurs toujours fait, de rononcer a la politique el'abstention et de resister, tout en affirmant leur loyalisme, sur le terrain des elections et de l'action parlamentaire... Je constate, avec une grande satisfaction, un réveil de l'esprit -national roumain, qui s'est manifeste dans la population a rocca3ion des récentes elections et au Parlement par Pintervention du depute roumain Vlada. 2 Ibid., no. 418. 8 Corespondenta austriaca, I, p. 575: so warde man sie nicht, mehr als Stamtnesbrader betrachtena. ' Man im Konigreich besser daran tate sich um die Dinge die ausserhalb der Landesgranze liegen nicht zu kiimmern"; ibid.,

pp. 480-1.

58

FACTORII

din grupul sovinist al Bratienilor"1, dar, pentru a face O. dispara orice ingrijorare, Mostenitorul tronului austro-ungar fusese trimes la Sinaia. In Ardeal planurile lui gasiser g. aderenti, nu nurnai la. impuniitorul Banatean, In legaturi strinse cu Viena, indraznetul schitator al planului imposibil de Mare Austrie" federativil, Aurel Popovici, care capatasc o deosebitä influenta asu-

pra lui Filipescu, dar si in cercurile unite de la Blaj, de uncle seful intelectual al tineretului d^ aceastä canfcsiune, istoricul August Btmea, irni cerea prietene:te sa fac tot cc pot pentru ca sa nu se produca incidente

neplacute contra aceluia in care se vedea un mare si sincer prieten, deschizatorul, inteun viitor apropiat, al carcerei ungare. Primirea a fost foarte buO. i nounii s'au putut crede definitiv inlaturati. Bratianu, rnenit sä devie sef al guvernului, a -lost insareinat de rege sa faca un drum al Darnascului la Viena si la Berlin, pe uncle

pana atunci nu fusese purtat, si chiar la Roma. Dar in acest din urmil loc el se vadi altceva decit ce sO credea despre dinsul. Kiderlen-Wiichter, un om care stia sa vada, isi arata, in August, nernultarnirea ca acest om se crede prea mult maul mare, singur chemat a conduce soarta Romaniei pe cdi nouä, mult mai stralucite". El e dominat de ideia fixa" cd Romania are de profitat dintr'un razboiu turco-bulgar"; sa i se plateasca, deci, in cas de sporire a Statului vccin in Macedonia, milrt de mila, om de om". Ii trebuie si un hotar la Sud care sa mearga peste Silistra sau 5i Rusciuc la Varna. Ce nu lasa pe d. Bratianu sa doarma c frica de o Bulgarie Mare, care ar pune in umbra Romania. Daca ar fi fost razboiul turco-bulgar, Romania ar fi intervenit, conscrvatorii fiind pentru un mars in Balcani, Bratianu pentru o sirnpla luare de zillog." De si se credea ca se poate da Romaniei Silistra, cer1 Ibid., pp. 713-4.

SOCIETATEA VECHE

I

5. CRISA POLITICA EXTERNA

59

curile din Berlin, cu Kiderlen Wachter in frunle, erau contra noasträ, dacd se pärdseste politica, pänd alunci suferitor pacified, a Rorndniei. 0 intindere peste Dundre ar fi contra adevdratelor interese ale regatului care si cu Dobrogoa de pand atunci o duce destul de greu.

Tdria Roraniei sta in prima linie In unilatea nationald a teriP." La intoarcere, ministrul austro-ungar avu aceiasi atitudine. Nu se poate: o astfel de expansimle nu e cuprinsd in legthurile pe care Romrmia le arc2. 0 north' interventie pa lingd acesta, In Septembre, nu aduse un mai bun resultal3. A treia oard i se spunea Ca n'a venit momentul pentru o asemenea discutie4. Viena rth-ninea, cu gindul la o alianta bulgdreased, hotarit contra ilusiilor" 5.

0 visitd a generalilor rusi la cimpiile de luptii din secolul al XVIII-lea fu privita cu nepldeere la Viena. Totusi, rdminea ceva din ce se credea cu totul desfiintat. In Camera Fleva se ridica impotriva unei poli-

traditionale din care Romania nu se alege cu nimie si Carp fu adus sa declare ca nici suferiatile deci se gindia la dinsii si Ronanilor din Ardeal, cam pe vremea aceia el imi spunea cd, daca i se dd acolo singe, Rorninii netiindu-se numai la vorbe, lice

va interveni , n'ar merila o schimbare de alianta. Regele, care vazuse, In domeniul sdu, in.structiile sale mull

depasite de Bratianu, se declara incapabil de a pulea sd retie pa Carp. ,-,Pe toi ii pot influenta", marturisia el melancolic ministrului austro-ungar: pe Sturdza, pe Bratianu si chiar pe Take Ionescu; numai la Carp, pc care de altfel 11 am foarle bine, nu reusese"6. ' Ibid., pp. 451-3. 2 Ibid., pp. 458-61. Ibid., pp. 468-9. 4 Ibid., pp. 687-8, 818, 889. 5 Ibid., pp. 479-80. 6 Ibid., pp. 613-4.

-6 0

FA CTOR I I

Problema deschisa continua insä. In August 1910, dud

amnia Tisza, presedintele Consiliului ungar, fusese adus a face unele declaratii impaciuitoare, regele spu-nea aceluiasi ministru al dublei Monarhii: .Nu crezi cit am fi de fericiti daca Ungurii si Rominii acolo ar putea trai in pace"1. Si iardsi a doua problemil, cea bulgäreascd, de care va fi urmarit toga viata, el, Suveranul de prestigiu: Trebuie sä tinem cu Sirbii si sa paralisam tendintele agresive ale Bulgariei; adesea am

pus pe linga guvernul- mieu un cuvint bun pentru Serbia". Nu-i plägea nici oferta Turcilor de a intra si ei in Tripla Aliantä, al carii unic mandatar intelegea sä rrunlie in Sud-Estul Europei2. Nimic, spunea el cu

li, tarire, nu trebuie sa se schimbe In Balcani fail din0.113. Stia bine ca aceasta nu e si politica Austro-Ungariei si de aceia, in Mart 1911, el instiinta pe minis-

trul Germaniei la Bucuresti, pentru a se raporta guvernului lui, ca, daca Germania paraseste conducerea Triplei Aliante In mina Austro-Ungariei, Romania nu va fi, cu vremea, in stare sa urmeze indatoririle.ei fata de aceasta legatura"4. In April, el repeta aceiasi dQ-

claratie: Indata ce echilibrul In Balcani, din orice parte, va fi tulburat, voiu arunca sabia mea in emu* na."6. $i ministrului rus, Giers, i se arata acelasi lucru: ,,nimic fail compensatie"6.

Acuma Italia sparsese geamurile prin actiunea ei contra Turciei la Tripoli. Regele o privia ca inoportuna si capabila de a aprinde Balcanii. Desorientat pu1 Cf. la 7 April: Sintem toti foarte interesati in aceastA chestie si dorim din toatA inima ca actiunea sA ducA la un resultat multamitor"; pp. 220-1, 259-60. 2 Ibid., pp. 928-9. 3 Ibid., pp. 931-2.

4 Rosen, o. c., pp, 50, 61. 5 Corespondenta austriac5, la aceastA data'. Cf. studiul frances .-eitat, mai scurt pentru aceastA parte, pp. 237-8. u Corespondenta austriacd, III, pp. 342-3.

SOCIETATEA VECNE: 5. CRI--A PJLITLCA EXTERNA

61

tin, el cerea o directiva" de la Austro-Ungaria si Germania (April 1912)1. Dar el stia bine ce sfaturi Ii pot veni de la cei d'intaiu, si de aceia e marturisia aceluiasi ministru german: Spuneti-i lui Bethmann-Holweg... cä Romania nu va fi In stare sa. urmeze Cu vremea obligatiile ei de alianta mid de Triplicea, daca, precum a fost casul In vremea din urma, Germania lasa In minile Austro-Ungariei directia". $i adaugia:. Politica austriaca urmareste In Balcani scopurile ei proprii, care adesea nu coincid cu scopurile Romiiniei"2.

Din partea ei, cum avansurile rusesti se Intetiau, si regele declara la Berlin ca e neobisnuit de serioasa primejdia unei Intoarceri a opiniei publice a terii catre Rusia"3, diplomatla vienesa era solicitata de ministrul din Bucuresti s'o previe oferind doritele compensatii, Romania ramIind cel mai mare factor politic si economic In Sud-Estul european": se recomanda o nou,l, visita arhiducala In Romania; a arhiducelui Albrecht4. Berchtold veni in Romania pentru o informatie directa $i din nou, fata de dificultatile ridicate de aceasta atitudine agresiva neobisnuita la Bucuresti, Kiderlen-

Wachter e suparat de marea vanitate a poporului romanesc"3. ' Um sich dieselbe als Direktive zu nehmen" ; ibid., IV, p. 115, no. 3459.

2 Rosen, o. c., II, p. 61. Extrase din Die Grosse Politik, in Rosen, o. c., pp. 66-8. 8 Rosen, o. c., II, p. 62. Kiderlen-Wächter ráspunse calificind

pe rege de alter Trottel". De altfel orientarea cAtre Rusia nu displace Germaniei insei. S'ar fi refusat de dinsul cAsatoria, propusA de Isvolschi, intre princesa Elisabeta si Marele Duce Chiril Petrovici (p. 55). Ministrul rus ar fi dorit sd atragA la Paris, ca. un centru potrivit pentru calitstile ei, pe sotia Mostenitorului (ibid., pp. 55-6). 4 Ibid., la 20 Maiu 1912. 5 Die grosse Eitelkeit des rumänischen Volkes"; Corespondent& austriacA la 21 Maiu. Cf. ibid., p. 365, no. 3713.

'6 2

FACTORII

Aeum. ministru al Afacerilor Strain& era Maiorescu. La sfirsitul lui 1911 liberalii se retrasesera, si se putea icrede cä retragerea lor insemna päräsirea acelei direcUI noi care suparase asa de mult cercurile berlinese chiar Carp, dar numai din causa mortii lui Cantacuzino, fiind chernat in sfirsit la guvern, prea tirziu, incercil politica de curatire la care visase o viata intreagii, osebind, cum o ceruse i Filipescu, politica si afacerile. In chestia tramvaielor comunale din Bucuresti, Intreprindere liberal* el se opuSe, cutezind a vorbi de ,,fierul rose pe care vrea sa-1 apese pe fruntea profitorilor. Take Ionescu alerga in sprijinul liberalilor jigniti, si lurnea, push' In miscare pentru interese de or-

dine particular* Ii vazu aldturi de Ion Bratianu, in balconul de unde se vorbia multimii. De ,sigur ca, In fata cailor neumblate care se deschidean Romaniei si pe care ea pasia cu rnai multa

dirzenie aparenta decIt hotarIre realä, aceste actiuni nu erau la timpul lor. Regele opri -efervescenta internii si inlocui pe Carp, care se cobori de la lo-

cul sau cu eleganta obisnuita, In fata intrigilor pa i le facea clanul boieresc, cu un general Manu, in frunte, provocind si un vot defavorabil al Camerea -pe o chestie cu totul neimportantä. Maiorescu hid pHnaul lac, la care, de fapt, cu toata prietenia personala

care

fata de cel cazut, rivnise totdeauna, si Take Ionescu, impreunil cu conservatorii de toate nuantele, Ii stateau ala-

turi, inteo colaboratie, nesincera de la Inceput, data fiind si enorma deosebire de conceptii si de metode In toate domeniile.

Politicei de interventie a clanului Bratienilor", de care se temea Berlinul, noul presedinte de Consiiiu Ii opuse pe aceia de pace, de statu quo, cu o atitudine de prietenie fail de Turcia, mai ales dada ell reforme la timp populatiilor nemultamite. Niciun fel de ex-

SOCIETATCA VECHE: 5. CRISA POLITICA ExTERNA

63

pansiune nu e avuta in vedere, grija principalg fiind de desvoltarea economica si culturalä a terii. Foarte Incintat, ministrul austro-ungar raporta, la incepuml lui Septembre, in acesti termini: Romania e un eleMent de liniste 5i ordine in politica orientald 5i supt guvernarea regelui present se poate conta neapgrat pe amicitia lui". Restul e numai gilceava de partid, Parteihader. De altfel Maiorescu declarase cg el n'are niciun drept de a interveni 5n aceastä politica. Maiestatea Sa c, cum xe stie, conducgtorul personal al politicei -externe a lerii sale1".

Cit de sigurd era aceasta discutie putea sa se vadd din asigurarea data de regele la 21 Septembre, aproape in clipa cind Bulgaria, Serbia, Muntenegrul, Grecia, reunite supt egida ruseascg, mobilisau contra Turciei, cä nu va fi razboiu, cä regele bulgar e pentru pace, cum

i-a dat curind asigurarea ca el nu e pregglit si cä un tratat bulgaro-sirb nici nu existd2. De altfel, cind firele conducerii in Sud-Estul Europei .

scdpaserä astfel cu desavirsire acelui care credea cä o sa le aiba totdeauna in mind, altii din afarg. isi dadeau

samg. Inca de un lucru: cä el nu mai are in ming Romania insgsi, pentru a o conduce pe druinurile de politica externa pe care le prefera. La 7 Septembre 1911, im om politic austriac foarte aproape de arhiducele Francisc-Ferdinand, contele Ottokar de Czernin, trirnes anurne ca sä se informeze, scria cä nici ministrul ger-

man la Bucuresti, von Rosen, fiul scriitorului istoriei turcesti contemporane nu crede cg.fidelitatea Romäniei e garantata in casul unui conflict european, pe care 1-ar putea .produce chestia, atunci arzgloare, a \farocului. Oricum, in casul unui räzboiu germano-frances, shnpatiile poporului rornin toate ar fi de gash in ' Ibid., la 17/30 August. 2 Ibid., pp. 418 20. Cf. si pp. 466-7, no. 3839.

64

FACTORII

tabdra franceshl". Iar Kiderlen-Wdchter vorbia la 14 Iunie de siguranta pe care Farstenberg, ministrul austro-ungar la Bucuresti, o are cd. Rominii rlvnesc provincii austro-ungare si conteazd pe desfacerea Monarhiei, la care se Oxidise regele Insusi, si nu la data Indepärtatd2.

SI aid opera de o viata 1ntreagd a regelui om de Stat", lucrind cu natiunea fail a se preocupa de sentimentele ei, luneca rdpede spre totala ruind, cdreia, pAnd la un punct, soarta crudd 1-a ldsat ca martur chinuit.

1 Ibid., III, pp. 328-9. 2 Ibid., IV, la aceasta data.

6. CR1SA SUFLETEASCA.

Carol I-iu venise in Romania fara cea mai slaba. informatie In ce priveste presentul si mai ales trecutul, cu toate realitatile de ordin material, si mai cu satha atmosfera morala, ale acestei teH spre care 11

ducea acel miionarism" care era In. alor In lumea printilor fdra State de cirmuit. Deci, din partea lui, ar fi f st imposibil sä se schileze in acest domeniu orice indicatie pentru viitor. Clasa dominantd, cu care, si une ori supt care, era sk lucreze, se compunea din oameni earl umblasera in deo_sebitele strainatati la scoli deosebite $i aveau prin urmare indreptari care nu skmanau de loc intre dInsele. Mai rau decit atita chiar: cum cunostintile dobindite n'aveau totdeauna, si in intregimea lor, aplicatie la conditiile de viata ale terii, ele se uitau rapede $i, in_ virtejul-grijilor de gospodarie, proceselor de harou si al unci activitati sociale de cluburi $i de joc de carti, cum acesti oameni n'aveau vreme pentru leetura. $i pentru studii, fiind $i prea mindri ca sa-si dea sama de lipsurile lor, nimic nu venia sk Inlocuiasca acele cunoginti straine care se dovediau inoperante. De aid, din lipsa de orientare sus de tot, din confusia si ignoranta celor cari Incunjurau tronul s'a produs., In ceia ce priveste cultura i viata morala, $coala de toate gradele, literatura, stiinta $i artele, o stare de lucruri In care tot ce priveste acest domeniu, care e cel mai de capetenie, izvorul adevarat al tuturor ce-

66

FACTORII

lorlalte activitati, nu era altbeva decit rutind moartd, forma vand si imitatia, Inseldtoare, dar stearpd, a unei lumi avind cu totul alt trecuLsi. altd mostenire de la dinsul, pentru un present care era intretinut de forte cu totul altele. Organisatia scolard, pentru aceia cari nu aveau gu-

vernanta sau preceptorul acasd si nu puteau fi trimesi la studii peste granitä, era aceia a Imperiului al doilea frances, el insusi continuatorul Mr N. nicio schithbare de fond al vechilor tradith napoleoniene. Am spus mai sus cd scoala rurald nu Intra in socoleard, nici du-

pa mdsurile lui Haret, fiindcd ea nu era pentru sat si pentru munca, fundamentald, care se face acolo, ci pentru selectionarea de noi elemente ordsenesti, Indreptate cdtre Stat ca mijloc de hrand, si selectia se

area pe singura basd a cunostintilor mai mult inutile, Inmagazinate prin Invdtdtura pe de rost supt ochii unui invätiitor format pe aceiasi masurd si Incredintat

cä acesta e lucrul care trebuie sd se invete In scoalk La orase scoala primard, oricit i s'ar fi schimbat programele, era adese ori locul unde se pierdea, supt brutalitatea de pe catedrd si in mijlocul trivialitatii, a strianiunii precoce, din bAnci, si buna cresere Intimpltitor adusä de acasd. Mai sus de oficina cunostintilor elementare, din care raminca numai cetitul, scris,ul si socotelile, fara altd morald decit aceia din ruggniunile memorisate, liceul

de sapte, opt clase silia la o noud si lungd serie de insusire exterioare si treditoare a unor cuno5tinti pe trei sferturi absolut fArd folos, care aduceau insa fillpreund cu truda addugiriI lor o oboseald strivitoare,

o sfarmare a initiativei, o silibire a vointli de a trdi care tinea une ori toatd viata. Oricine a trecut prin acest instrument de supliciu, supt a cdrui stringere asfixiantd trup si suflet se istoviau, nu-si poate aduce aminte, cu toatd mindria de un ceas a zilei de pre-

SOCIETATEA VECHE s 6. CRISA SUFLETEASCA

miu, un cuvint cdzut in inima ca un indemn si

67

o

mingliere, un zimbet care sd fi luminat fata inexorabilului sau indiferentului de pe catedra, un semn de adeviiratd prietenie din partea tovardsilor de martiragiu, omortiti de suferinta lectiilor ingramAdite sau indcriti de concurenta inviersunata pentru o notd mai build. Ce valoare puteau sd aibd inteun asemenea mediu, in care profesorul se gindia adesea mai mult la politica lui si se interesa de aproape si de politica parintilor invatkeilor sai, orice schimbare in natura si dosagiul materiilor, mice infusiune de pedagogic germend, culeasa de cite un nou venit de pe plaiuri cu alte posibilitdti si alte nevoi?

Un bacalaureat de expunere la minut a resultatelor ultime ale dirdlirilor de sapte, opt ani incununa cu perfectul sdu rise opera de strivire a sulletelor tinere. Ele intrau apoi in aparatele de specialisare, Tara cunostinti generale si fail putintd de armonisare, pe care le dadeau cele cloud Universitati facute pentru cazarea profesorilor si fabricarea functionarilor, scoli inane intemeiate, peste vechile desvoltdri organice ale anilor 18 tO, dupd sabloane de imprumut, care per-

miteau ca un profesor sd trebuiasca a-si cauta si intretinea studentii, fie si -unul singur, care era necesar pentru legitimarea salariului. Cei iesiti din accastd succesiune mecanica de trepte ale invdtamintului, care primiau, lustruiau si transmiteau materia primii copildreasca pand la ultimul stadiu al prelucrarii, intrau Inteo viatd pur pasival fdra niciun aport individual al lor. Acelasi formalism netrebnic stapinia cu acelasi resultat, inmultirea postulantilor de slujbe, asa-zisele scoli de comert si de meserii, de ai cdror absolventi n'avea grijit nicio institutie de credit special. Aldturi, seminariile, smulse de la episcopi, deci desOrdinate din organismul caruia-i apartineau, n'aveau

68

FACTORII

in ele nimic clerical, duhovnicesc, potrivit cu menirea unui preot. Gu profesori mireni, unii dintre dlnii sodaEsti, fdeind profesiune de ateism, be atmosferd bisericeasc d. se putea -crea si cultiva in scoala de preotit Produsul lor de seceris preotesc corespundea, de altfel, perfect cu spiritul fals al until episcopat clddit pe temebilo anticlericalismului de pe vremea lui Mihai Sturdza, prigonitorul Mitropolitului Veniamin, si a lui Cuza-Voda. Preoti caH fuseserd insurati i, vdduvi sai . divortati, ajunseser d. astfel a satisface canoanele, agenti, elecforali i oameni de partid, rdsplatiti cind nu erau,

pentru o astfel de activitale, macar pentru servicii casnice aduse celor puternici, ierarhii Bisericii romanesti nu stiau sd tie un discurs de notd in adevar bisericeas-

asa cum se mai pricepea cite un arhi-bdtrin Mitropolit Naniescu in Scaunul din Iasi, si participarea ior In lucrdrile Senatului nu adaugia nimic la seriositatea, la caracterul moral al discutiilor acestui Corp leca.,

giuitor.

Nu e de mirare cä i in aceastit privintä s'a Ajuns. spre sfirsitul Domniei glorioase" la o crisä, si la una care. provocatd de motive asa de adinci, dainuind

de atita vreme, nu putea sd fie inläturatd decit cu ntultd grcutate

i

intr'o lungd ,diastimd de vreme.

$coala frà indreptare care viatd a crescut pand la cea mai amenintatoare pletora rindurile lAientelei de partid, care se perinda in functiunile publice, ne.:onteni inmultite pentru a-i satisface pe Loti, oarelede lucru fiind .foarte reduse i une oH Impie,galur avind doar citcva hirtii de resolvit pe zi, toatd ingcniositatea lui cheltuindu-se pentru ca, la aceiasi biatd 'r-

pravd, numarul hirtiilor de scris si de trecut in i egistre O. fie cit mai mare. De la o vreme douà IA tide nu mai ajunserd pentru a cuprinde tot acesf p oletarial intelectual, de fapt neutilisabil. Barourile ca

SOCIETATEA VECHE: 6. CRISA SUFLETEASCA

69

sute de,advocati nu puteau. s. ii asigure declt un numtr

de prooese nelndestulttoare pentru a duce o viatt ..omeneasca, pentru a crea si a Intretinea o familie. De aceia la 1908 asaltul turbat al neutilisatilor si al acelora cari credeau cd nu ii s'a dat tot ceia ce se datoria talentelor, abilitätilor si serviciilor lor a_ impins pe Take Ionescu, -devenit, cu sau fart voie, seful lor,

sa rdspundt la mdsurile luate contra lui, din motive care nu erau cele ale invidiei, de cttre Nicolae Filipescu, pentru ca, despartindu-se, cu electorul iesean BA-

darau-ca adjutant principal, st Intemeieze un partid democratic", In care democratie" Insemna: mice loc pentru oricine dacd se stie numai Imbulzi. Prin manifesttrile ei, de care de sigur ca sufletul delicat al lui Take Ionescu a suferit mai mult decit odatt, aceastt

grupare a inteligentelor ftrt scrupule, dupt ce trecuse printeo fast caricaturala, stmanind cu liberalismul dectizut de provincie din comediile lul Caragiale, ajunse a fi o amenintare pentru viitorul politic al terii. In Biserict, singurul care, cu toate defectele unei educatii primare, avea simt de mindrie pentru dinsul si Biserica sa, bogatul episcop Ghenadie, fost la Arges, si ajuns apoi In fruntea ierarhiei romtnesti, a fost depus de Sturdza pentru necuviinta fatt de rege, apoi smuls de forta publict de la Mitropolie, i expediat supt paza la alddrusani, unde politica li trimesese In procesiune

mu de falsi credinciosi si de babe In papuci, pant ce guvernul trebui st deie Inapoi si un alt ministru se u-

mili tratind cu martirul", jar Haret fu silit a-i crea un domeniu princiar autonom In aceiasi mAntstire, a cdrii biserict, de la Matei Basarab, a lost prefacutt vulgar de ignoranta i lipsa lui de gust. Peste putin episcopii de partici, deosebindu-se neted de smerenia mandstireasct a Inaintasilor lor, dadurit societatii, prin .Mitropolitul Partenie din Iasi, i, din nenorocire, nu

10

FACTOR1I

uumai prin el, spectacole capabile de a indigna

i

c],

societate a.sa de putin bisericoasd ca aceia din oraseleRomAniei. Incercarea lui Haret.--de a indrepta lucrurile

printr'un nou regim$ de imitatie protestanta, cu adundri de laici supraveghetori,Consistoriul Bisericesc-nu reusi si printr'aceia c atingea Insesi basele Canonice ale sacrului asezdmint, care se reforma din birourile ministeriale rä ca un der superiar cu to-

jul compromis sd Indräzneascd a schita mdcar o Inp otrivire.

Peste aceasta legislatie ndscutd moartd s'a trecut deci In voie la noud, i Inert mai grele, scandaluri. Uri sal-

batece izbucnird Ih Sinodul care nu erd in stare sa. dea Bisericii nicio adevarata indreptare. Dupd ultimii ierarhi alesi din nobilime, sau din jurul ei, dar a cdror atitudine era foarte putin ortodoxg. Primatul Calinic Miclescu hind considerat cd a isprdvit trecind pe patul de mparte la catolicisrn, iar succesorul sdu Iosif

Gheorghian hind presintat ca avind In Germania o casnicie secretd fii de terani cari-si puseserd pe cap mitra arhiereasca se sfdsiau ti toti dintii intrigii 5i ai calomniei. Un prelat Invdtat, inteligent si e-

nergic, de cele mai bune dispositii, fost profesor de Universitate i iubitor de stiintd, Atanasie Mironescu,

a fost silit sg. plece din Scaunul primatial de pe urma

plrilor, privitoare la viata sa privatd, ale unui prieten", profesorul de la Facultatea de Teologie Chiricescu. 0 miscare de revoltd se procluse Wire universitari contra sicofantului, care, Inlaturat de ministru gentru

actul say] infam, fu restabilit de ministrul de partid Disescu, acelasi care a pus In Scaunul de Rimnic pe un preot betiv, Sofronie Vulpescu, pc care toata lumea-1 stia supt numele de Popa Iape. Apoi contra a, nuia din adversarii lui Ata4iasi6, Gherasim Safirin de la

Roman, dovedit pe urma el Insusi cu moravuri sus-pecte, se incepu alta campanie, care aduse altd Ora--

SOCIETATEA VECHE : 6. CRISA SUFLETEASCA

7t

sire de Scaun. Agenti ai catolicismului, plglind parnfletari ignobili, se amestecaril, si parliciparea la uceastä literaturä de injurii a unor clerici bucovineni, Gherman, Iesean, condusi de mai bune seutimenle decit preoVti de sate earl suflaserg. In focul dusmaniilor, contribui la haosul acestei deplorabile desordini morale.

Pentru o lame .de jos care nu ceteste nimic si pentru una de sus care-si satisface toate nevoile suflelesti printr'o literatura. sträina cea francesa, careia-i erau

reservate mai toate vitrinele librgriilor bucurestene, scrisul In limba terii nu poate sg.' fie decit ceva de lux, de Imprumut sau de imitatie, ori, pentru teoreticieni strInsi In cenacle, mijlocul de verificare a unor principii abstracte, de estelica generala. In Domnia lui Carol I-iu activitatea literara a avut pe rind acestIndoit caracter. Usorul gAngurit al lui Aleesandri se redusese la alciltuirea pentru ocasii de poesii solemne, comemorative, pe care o cuprindea programul. Mibistrul Romg.niei la Paris se supunea bucuros acestor invitatii venite une ori din gurg. regalg.. Poesia lui si literatura romInA n'au clstigat nimic din aceste produse incidentale si comandate. Aläturi, Curtea avea poesia, povestirea germana., iesite din harnicele silinti ale reginei Elisabeta. Convorbirile literare", care Incepuserg, aproape odatä cu instalarea dinastiei, lupta pentru altä literaturg., strthnutate la Bucuresti, editate Ingrijit, de libraria Socec, se deschideau, Mil preocupatiile critice de odinioarg., Incereirilor venite din acea societate a,-

mestecatg. in care junimistii erau bucurosi

cg.. 51-au

capAtat rangul.

Toate acestea plutiau peste realitätile nationale, firesti, adInci, care ramineau neexprimate. Totusi, supt 1nf1uente din afarg., ardelenesti, ca In casul lui Slavici,

moldovenesti de supt munte, ca In acela al lui Ion Creangg., sivoaie plecate din izvoare vii veniserg, a-

72

FACTOR II

trase sau de la sine, sa strabatä gradina ingrijita de Maiorescu i s.a.pata. de Iacob Negruzzi, neobositul re-

redactor al revistei foastei Junimi, ca sa aduca aieri proaspät, Incarcat de mirezme. Asa ceva nu era numai decit In programul maiorescian, metafisic, al Frumosului trecind cu caracterul lui absolut peste lmperfectele manifestni ale vietii_Si ele nu corespundeau totdeauna gustului falsificat al ceitorilor avizi de ultimele noutati ale editorilor din Franta. Pentru acesti simpli indeplinitori ai unei datorii de bunä cuviinta culturala In frunzarirea scrisului indigen ceva askmanätor cu costumele populare amestecale i farä notä locala ca i farä masurd i armonie, pe care regina Elisabeta le purta Insäi i le introdusese In juru-i, mareala simfonie In care se conciliau toate to-

nurile, dominate de instinctul creator, de putinta de tintesd a rasei, a lui Mihail Eminescu, nu era decit slova moarth sau obiect de curiositate, apel zädarnic la o sen-

sibilitate tocitd. Omul era interesant prin nebunia lui, prin nenorocirea care permitea Inscrierea Jute() indiscreth. lista de subscriptie; din opera larga. i profunda Maiorescu alesese pentru- o eleganta brosura cu frontispicii in stilul Renasterii saizeci de bucati socotite mai convenabile si se grabise a fixa-exact locul poetului

In literatura cotemporana, ca sa nu se poatä crede cj e mai mult decit atita. Un plan de casatorie cu poeta pe care o iubia a fost Impiedecat. Eminescu nehind sociabil i conjugabil" i apoi, In teorie generaid, poetul trebuind sa fie menorocit pentru ca scrisul lui sä fie miscat i impresionant. Snobismul continua si pe socoteala acestei sfIsietoare agonii. A se desface de literaturä odatä cu maturitatea, cu ob-

tinerea unei bune situatii sociale era aproape o datorie pentru aoeia cari fuseserä cindva niste scriitori. Decelga unor locuri mai Inane impunea chiar une ori re, negari totale, pe care le-am vazut petrecindu-se si In

SOCIETATEA VECHE : 6. CRISA SUFLETEASCA

73

anii din urmd., supt ochii nostri. De fapt toat d. aceastä ocupatie a spiritului, aceastit revärsare nestingheritä a inimii e un lucru de copii, cari trebuie ldudati sau pedepsiti, indrumati i ajutati, In stinglcia preocupatiilor lor ruateriale, prin. modeste ajutoare de Stat. Precum, iardsi, a face stiintd, insemna prea adese ori

a petitiona pentru o catedrä, a rivni spre un loc la Academia Romind. Odatä ajuns scoPul, cursul se re-

petd In fiecare an e greu

pana.-1 redactezi dupd vre-o

inspiratie strgindl, iar presenta la sedintile Academiei

ajunge ca legitimare a titlului pe care-1 porti. Adevarata stiintä e aceia care vine gata fäcutd din laboratoriile Occidentului, adevdrata literaturd aceia In limbi strgine. Restul slut incercdri pe care le priveste cineva cu sindulgentä, dacà nu si cu o ironic nemiloasd.

Numai chid tm RornIn meritd pentru opera sa recunoasterea judecdtorilor impartiali de acolo, numai atunci, mai ales- in materie de stiintd.,-el ajunge sä fie luat in consideratie. Maiorescu despretuise cu un gest suveran tot ce fdcusem pänà ce marele istoric german Lamprecht md insärcin d. sd. compun o Istorie a Rominilor de o mai mare Intindere: o, atunci Indatä s'a admis cd silintile mele pot sg. fi produs in adevar $i ceva bunisor Oricum Insg., Rominul, oricare ar fi, ramble inferior Apuseanului, de orice calitate: opera lui in limbi strdine, mai stimabild declt aceia in jargonul bdstina5, se aseaz g. dupg. a oricui din Europa autenticd s'a putut ocupa si el de acelasi subiect. Crisa in acest domeniu a venit din asemenea conditii, pe care le poate infrunta numai o convingere prea profundd despre o Misiune, o energie prea aprigg. In urmarirea scopurilor sale, un despret prea absolut falg. de pgreri, a cdror valoare o stie prea bine. Oboseala, lasitudinea celor cari se likercaser d. $i. capdtaserä un nume mai curind decit un credincios cerc de cetitori e-

ra generall. La tineri, graba unei manifestdri, fie si

74

FAC fOR1I

bizare, care sa impresioneze, sa atraga prin strigat sl deskntare o atentie atit de supusa distractiilor. Cu editiile in citeva sute de volume, rail vindute i acelea de librari razimati pe comert-ul de crcioane si de chiete peniru scoli, tel acest scris rasbatea prea putin. e aici reactiunile, atit de slabe, ale opiniei publice fata de orice evenimente, in pregatire sau sävir5ite. Si eel mai desavirsit bun sim i cele mai cuminti aplecari spirituale la un popor se cer intretinute, coreetate sit inaltate printr'o lecturd continua, plina de auto-. ritate i cu sentimentul raspunderii fata de constiinta proprie. Altfel, peste minti cufundate in intunerec, o lig teratura de cliletanti are numai scurte cariere meteorice treeind de la vilrina notorietatii in paginile istoriei. Dar o adevarata societate e una de constiinta asamanatoare, de indreptare sigurd venind din. influenta sufletelor distin.se, ananifestate in scris si oralsi Ufaversitatea n'avea a face decit cu candidatii la functii, iar conferintile, asupra unor subiecte intimplatoare, Kind un faijloc de a se semnala ambitiosii, asupra receptivitatii sufletelor celorlalti. Si, minata inainte de o politica interesata i r2pede schimMtoare, societatea insrtsi n'avea nici intr'un domeniu un drum al ei.

n.

NOLIA GENERATIE. INCERCAREA DE CREATIUNE PROPRIE 1. NOUA VIATA MATERIALA.

Pentru noua generatie care se ridica de pe la 189() inainte si care trebuia sa se valorifice in preajma u.nui nou veac, cu alte probleme si alte nevoi, nici condiVile materiale de via-O.' nu erau aeeleasi ca ale inaintasilor.

Acestia erau vorbim de elementele care hotd, rdsc boieri cu mosii si functionari cari-si gasiserit

usor o carierd in care inaintarea pand la fericita pensie li era asiguratd. Veniti in cea mai mare parte din lumea oraselor, din familii culte si distinse de acolo, ei isi petreceau viata necontenit in acelasi cerc. Sell de cliehteld si apartinatori ai clanurilor dominate de acestia. Stdpini de oameni si oameni ai acestora. Si, cum nu era Inca' o imbulzeald la locuri, ele se capdtau fdirit sfortdri deosebite care deranjeazit echilibrul sufletesc pentru toatd viata si nicio amaraciune nu despdrtia pe oamenii de temperament egal, trdind inteo societate Inca prea pup diferentiata, in care, dupit zilele parlamentare si de intrunirl publice, adversarii,

inteo lume femeiascd inteligenta si pläcutd, se intil-

76

NOUA GENERATIE

niau ca aceiasi cunoscuti si aceiasi prieteni. Nimic tragic In aceastä atmosferd cäldutg. In care suflete moi se ggsi au bine pgnä la complecta putrezieiune. Lipsiau doar perucile si dantelutele Franciei regale a lui Ludovie al XIV-lea si a lui Racine. Putinul praf al luptelor politice In regimul de- mai multe colegii restr1nse se scutura usor de pe haing. Anume nuvele din acest limp

presintg aceastä societate; dar nu apriga t atird a represintantului noilor nemultamiri, Alexandru Vlahuta,

cu Din. durerile vietii", ori paginile amare, muiate In lacrimile neuitatelor jigniri, din Trubadural lui Delavrancea, ci seratele de joc de carti, farg oroarea eroului care moare la privelistea batjocuririi onoarei sale, din lancu Moroiu a aceluiasi. Acuma Ins g. casele de la mosie shit prea adese ori

total pargsite de proprietarii ler, pe cari Capitala, rApind intelectualitatea si talentul de pretutindeni, li atrage, ceia ce, prin ruperea totalä a contactului, ant de intim odinioarg., cu teranii, a fost una din causele neobservate, ca orice element psihologic, ale rascoalelor tergnesti din 1907. Si dusul In strgingtate, atit de obisnuit pe vremea cInd cel cazut In opositie Isi relua aproape imediat apartamentul de la Paris, se face ceva mai rar, odatg. cu Ingustarea crescindä a mijloacelor de traiu, grin concurenta altor teri, extra-europene, care produc aceleasi gripe, si prin zgIrcenia cresc1ndg. a Valli

Sta.t care nu se mai poate aprovisiona continuu la robinetul Imprumuturilor. Asupl'a fruntilor odatä asa de senine tree prevestiri de apropiatà furtung, färg. Ca, pang. la 1906-7, fantoma revolutiei sg. se Infätiseze, Ingrozitoare, Inaintea ochilor acelora cari fuseser g. conti-

nua favoriti ai soartei. Scrisoarea de la 1901 a lui Filipescu e simptomaticg prin Ingrijorgrile ce cuprindea si prin tot ce se &este supt dinsa. Si, cum functionari si mosieri sint asa de strIns legati, boierii avInd, ca In vechea feudalitate apuseang., un fel de drept

NOUA VIATA MATERIALA

77

la functii, drept ereditar, din tatä in fiu, iar economiile, legiuite i n.elegiuite, ale functionatilor, ca i cistigul avocatilor, mergind ca la un deposit-la mosii, aceastä

stare generalä, de neliniste, de aprehensiune ca Inaintea unui cutremur, cind toatt. natura se infioara fart sa se inteleaga Inca de ce; devenia generala. Nu exista o burghesie nationala, asa cum o cerea in remarcabilele sale brosuri de teorie economica d. A. C. Cuza, unul din prevestitorii vremilor rele, acela care punea in perspeetivd, curagios, insasL desfacerea Statului romin dacii nu-si schimba basele putrede cu. altele, capabile de a-i sprijini viitorul. In Moldova,Evreii, in genere neasimilabili i adesea, fart nicio dreptale; despretuiti si inlaturati, nu puteau rivni la o asemenea situatie, raporturile sociale chiar cu d1nii fiind evitate si, oricum, jenante, 5i atunci cind femei din farnihue si culte, cum erau_Costinerfi de la Botoani, Bucovineni de origine, Weisengranii din Iasi, vorbiau de preforinta limba crii, i gu o distinctie care s'ar fi eautat in ztdar prin saloanele aristocratiei ere-tine indigene. In_ Muntenia burghesia corespunzatoare

se alcatuia sau din modesti, smeriti tejghetari, cari se confundau in insignificanta cu clientii lor sdteni si mahalagii, sau, eft e vorba de Rornini, din neguslori i citiva industriasi mai rasariti, cultivati cu ingrijire de partidul liberal, care incepea sd se gindeasca la o bast de clasa, pe care mai tirziu va parasi-o fart sa-si fi destvirsit creatiunea asa de ulna; dar acestia din urma faceau politica pentru ca ai.lor sit ajunga la oiioarea-functiilor si la aristocratica folosintd a mosiilor.

Noii veniti in straturile de sus apartineau dese ori acestei din urma clase. Un exemplu tipic, prin tot ce a putut si prin tot ce i-a inferzis nasterea, educatia, mediul din care, si ajuns in virful piramidei, nu s'a putut smulge, a fost Take Ionoscu, care, Dimitrie in registrele starii civile, a afisat originile sale prin felul

78

NOUA GEN} RADE__

cum si-a semnat numele de botez, ceia ce aceste straturi au recunoscut cu gratitudine, mindrindu-se cu Titchild gurd-de-aur". Necurmata luptä pentru asimi-

lare cu detindtorii de 'And atunci ai tuturor drepturilor Si onorurilor i-a mlncat multd vreme energia cu care, increzdtor si optimist, pornise la drum. Dar bur-

era, n'a venit la dInsul; ea era de mult inregistratd la liberali, pe cari din prima tinereta Ii pdrdsise. El a trebuit sd se multdmeascd numai cu ghesia,

cit d.

o numeroasd aderentd anonimd, guri deschise ale unor clienti cari 1-ar i pd.rdsit cu totii la un ceas de Catas trofd.

Teranii se Intrebuintau numai pentru decorul pitoresc al Parlamenlelor: veniti din Arges sau (tin Botosani, din Gorjul lui Dined Schileru si al iui Pante limon Diaconescu, ei vorbiau rar, nu erau consultati niciodatd 5i se multdmiau a trage unele avantagii materiale din figuratia lor parlamentard. Trebuia o cornplectd desteranire pentru a rdsbate cineva pänd sus. Ina lt intelectualisat, de o rafinare sufleteascd, rard, marclnd orice zicea si fAcea cu o pecete de mare artist, fiul teranului, grinarului din De lea Veche in margenea Bucurestilor, iesit din Stefanescu, pentru a fi

Delavrancea de si Vrancea n'a vdzut-o niciodatd, dar si regina Elisabeta in ex1u1 sdu isi zisese: contesd de Vrancea , a trebuit s. facd multä vreme functiunea, poruncitd. ,de redactor la liberali, cari 1-ar fi ldsat totdeauna la locul unde a fost pus sd mucezeascd invdtatul Ion Nädejde, dacd intelegerea prieteneascd a lui Filipescu nu 1-ar fi ridicat, prin Primdria de la Bucuresti, spre locurile cele mai Inalte. Dar sgoala egalisatoare lucra necontenit pentru a pregAti o altd societate. Fiu de avocat, am Invdtat prima clasà printard cu odrasla, In vristd de doudzeci de ani,

a vizitiului de la bogata cash' boiereascd din fata si in clasa a patra de liceu un Mavrocordat se cotia in banca

NOUA VIATA MATERIALA

79

Jul cu naua generatie a satelor i mahalalelor. Boieria nu mai impunea, de si pdna la rdzboiul eel mare n'a fost un singur ministru care sa nu fi fost miscut la oras din oameni suptiri". Aceastd intelectualisare generala, aproape cu de-a sila, a ridicat in ranguri tot mai multe contingente rurale. Bursere-i ajutau in mai micd masurA de cum se crede, dar sdtenii tineau cu mice pret ca mdcar unul din vasta lor familief sd faeit scoald pdnd 1a sfIrsit, sd intre In boieria muncii mai usoare cu plata asiguratd. Prin 1870-80, un Creanga, fost diacon si preot, dar ramas foarte teran in toate ale lui, un Ispirescu, lucrdtor-tipograf, ajuns a fi oarecum prieten cu Odobescu, fiu de general, erau o curiositate i o exceptie, cei din Ardeal asezati alci nefiind pusi in socoteald, ca unii cdrora pasaportul iesirii din alta tart ii dddea toate drepturile. Acuma 1ume6 mergea de-a valma, i nimall nu intreba despre parinti pe vecinul de bailed, pe care-1 stia teran sau ine ori nici nu-1 stia asa de bine.

Acesti oameni aduceau inst cu dinsii, oricit si-ar fi ascuns originlie 5i ar fi esitat arate parintli, ooricit ar fi dat, de altfel, ca Maiorescu, nepot de fiu de teran, mese marl boierimii si diplcmaiei, Cu felinarele aprinse la poartii, oricit ar fi chutat de pasionat legalurile de familie cu neamurile istorice, un instinct care nu se putea distruge, um sentiment activ al tragediei clasei lor, o putinta, nout, de a pune problemele si a se tinea de capul lor panit la deplina resolvire, oricit de grea. Cu dinsii, patrunsi prehilan-

deni in invatamint, in baron, in profesiunile libere, in politict, nu mai puteau sa fie chestiunile Inchise" inaintea carora se opria interesul vechii clase conducdtoare aproape neameqecate, i chiar eventuala buntveinta a Suveranului. Se mai adduga categoria, din ce in ce mai numeroast

80

NOUA GENERATIE

si mai distinctg., a intelectibalului care nu parvenise ori care, Inaintea spectacolului, adesea repulsiv, al vieii politice i sociale, refusa s. IntrebuintezR singurele

metode -prin care putea cineva sä parvie. Literalura lui de revoltg atIta spiritele: Inthile articole si scrieri ale lui Vlahutà slut in aceastg privintä absolut caracteristice i satira lui plesneste In fatg. pe bogatasul care

rgpeste unei iubiri sAndtoase pe femeia Inzestrata cu toate darurile frumusetei. Dacd Eminescu, prins ca redactor la Timpul", ziarul batrInilor conservatori

munteni, In harta zilnic. imiiotriva liberalilor, In cari detesta frecventa provenien tg. balcanicg, a avid sä se lupte numai cu categoria Bulgaroilor cu ceafa groasg." si Grecoteilor cu nas suptire", falsi urmasi ai lui

Traian", Vlahutd, din coltul unde, student neisprävit, inviita carte pe niste scolari cari nu-1 interesau, ataca Inviersunat,

cu minia tirnidulni om de valoare pe

care-1 rasping sau II opresc conventiile, saloanele bogate, unde mintea flu lucreazd, unde inima nu bate". Critica, din politicg, devine astfel socialä.

Si multi slut ca dinsul, care, Onà la sfirsit, va pästra. aceastä nobilä mlnie, fugind la tara de o societate de mult detestatä i tintind sägeata i päng. la minciuna care stg. cu Regele la masr. Multi au starea de spirit care a dat originalitate si popularitate operei lui I. L. Caragiale, fiu i nepot de actori, crescut Inteun mediu fara orientare si statornicie, intre vechi liberali frasori de speta unui Grigorescu, la Ploestii copiliiriei sale, si Intre conspiratorii de carnaval, creatori de republica pentru dougzeci si patru de ceasuri, ca un Candiano Popescu, Caragiale, care a simtil Inainie de a se atinge de ironia, adesea denigiantii, a junimistilor totusi Maiorescu Imi raspundea odatii, cind. Ii vorbiam de raul pe care 11 1-a fgeut lor si terii acest

sentiment de despret nemeritat: Crezi cä noi n'am avut o inimg.?", caracterul comic al acestei elocvente

NOUA VIATA MATERIALA

81

fdrä idei, acestor gesturi frä elegantV, acestei parade si mascarade peste ignorantd i conruptie, $i a creat nu numai pentru a face un serviciu conservatorilor nemuritoarea caricaturd a lui Trahanache, Tipdtescu $i Titircd Inimä Rea, cu consoartele i cumnatele, cu politaii i bdietii de prävdlie, cu garda nationald cu tot. Profesori

amdriti, invatdtori dornici de a se ma-

nifesta, functionari mdrunti, vegejiti de monotonia sä-

cätuitoare a birourilor fàrä ocupatie adevdratd, ziarigi la foi unde chestia plii, integrald, sau in parte, se punea la fiecare chenzend, ei erau, asa rdzleti si fArd curajul de a face primul pas cdtre dumanul social $i politic, care (Muse terii crisa in toate domeniile, folosindu-se de ,tot ce sabeste pe regele de origine strdind, o adeväratd avangardd mai bätrind a unei ogi a revolutiei.

La un popor cu mintea awzatd, ea se va face deplina Ord o vdrsare de singe; supt conducerea intelectualidttii celei noi.

Originea ei morald trebuie cdutatä inainte de a se vorbi de opere pe care, cu conceptii indrAznete $i o arbuirabild incredere In viitor, ea, optimistä dupd pesirnismul raspindit de reaua intelegere a lui Eminescu,

a infdptuit-o macar In parte, dar totusi In liniile ei de cdpetenie.

2. FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR.

Seca la romaneascii, bunä, rea, cum o Mcuser g. impre-

juarile, avuse insg. darul de a da, adesea in ciuda profesorilor indusmaniti de moarte Intre dinsii, de la liberali la conservatori, si crud luati In ris, insultati, bätui,i chiar de elevii Mr, ca In Les souffrances du professeur Delteil a lui Champfleury, rinduri de intelectuall formati cu acelasi program, fireste legat de tarl si de nevoile ei, si avind, grin urmare, ceia ce lipsia societatii tarcate care avea indreptdri si de la Paris si din Germania si _une ori din Italia, perfecta mutate de vederi in tot ce privia (ara, In care, adsaugim, nu-si puteau ggsi, cu atitea piedeci inainte, locul cuvenit färä lupta de transformare a intregului spirit intäiu i apoi a tuturor aseamintelor. Dar invdtalura roma'neascä In mediu romgnesc duce, cri de eine, i cu ce scop, si cu ce neajunsuri ar fi pre-

data, la o ideologie pe care o taie In desvoltarea ei .tinereasca strictele m etode ale societätilor practice din Apus, creind, nu gladiatori ai scopurilor Inalte, ci .dibad de,coperitori ai locurilor vacante inteo viatä asa. de navalita de talente si ambitii. Tinerii ideologi au trebuit deci, cum un ideal national nu li se predica de pe catedrd, cu toatä cronologia ra7b 'aielor lui Stefan-ml-Mare si Mihai Viteazul, cu toata frasa umflata i falsä din manualele lui Grigore Tocilescu, un bun patriot" in felul sau, i uitatele harti

FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR

83

ale lui August Treboniu Laurian, cu hotarele de la Nissd-1 caute aiurea, si, la Iasi, Ii pindia. socialismtul.

tru pdn' la Tisa" ale Daciei traiane",

Socialismul fratilor NAdejde, aliat cu acela, de o scoald apuseand mult mai distinsd si mai simpaticd, al lui V. G. Mortun, cistiga si prin aceia cd deschidea talentelor tinere putinta de a colabora la Contemporanul", in care incepea sä intre $i ceva din sentimentalitatea, aacd nu $i din ideologia eminesciand. Cel acceplat la revistd putea trece apoi, ca tindrul D. A. Teodoru, In istoria, asa de aspru filologicd, a literaturii romine d Ion Nddejde, ca un scriitor in toatd puterea cuvintului. Si pentru recrutarea de tineri foarte fragezi Inca, neadmisibili la Supreme le onoruri literare, era cercul din strada Pdcurari al blondului si blindului Carol Mayer, fiul pastorului protestant iesean. Acolo am tinut, dupd o. dureroasd si nedeplind initiare in voluminosul, abstrusul Capital" al lui Karl-Marx, o conferintd, cea d'intdiu in lungul sir pe care I-am urmat in viata mea, despre aceastd Bib lie a socialismului cdruia se admi-

tea cd astfel i-am fdcut act de formald adesiune. Si, de fapt, la cea d'intdiu intoarcere in familie la Botosanl, pripiam insArcinarea de a impdrti Intre fostii rniei conscolari de acolo isprdviam abia cldsa a VI-a si, dacd se poate, i in altd lume, un intreg teanc de brosuri de invdtaturd si ugitatie, intre care una, foarte rosie, a printului comunist Cropotchin.

De sigur cd nu eram sd rdminem credinciosi acestui crez atit de dur In decalogul sdu, atit de strain de tot ce era necesitate adincd sit elemental-A a sufletului

omenesc. Dar si intre acest ideal, din lumi oricit de irespirabile, si intre inregimentarea la un partid, cum se incerca din altd parte, chemindu-ne la persoane iruportante, pentru a cdpdta Med muncd un loc mai bun In societate, nu putea sd fie nicio comparatie. Si apoi,

84

NOUA GENE R ATIE

pe ling formula indigesta, dar interesanta pentru scolari ca noi, cari cetiam la cincisprezece-seisprezece ani cartile lui Darwin si Lyell, mult mai presus de biata InvatAturà dupa manualul urmarit cu degetul primitivului nostru profesor de stiinti naturale, era si o ispititoare sentimentalitate, o mila de suferinta omeneasck

un simt pentru drepturile muncii Inca nerasplatite., care ne puteau pregati pentru o evanghelie mai build. In acesti ani de dung. 1880, insk o parte insemnala din poporul nostru rabda apgsare, in Ardeal, in Banat, in partile ungurene, din partea unei clase domin inte ungare, care stringea impreunà nobilime maghiard de provincie, Evrei raliati la postulatele de desnationalisare, renegati din toale rasele. Procese se incepeau in care condamnarea era sigurk Se pregatia acea petitie de doleante, acel memorandum de vechi i nou g. patimi pe care o delcgatie cuprinzind floarea Rominilor de acolo, In frunte cu avocatul Joan Ratiu, de Crestere

severk de cugctare si de moravuri romane, cu elocventul preot Vasile Lucaciu, produs al scolilor Romei, mergea s'o presinte, la Viena Imparateasca, nu la Budapesta regalil, Suveranului considerat nu ca domn al Ungurimii, ci ca urmas al Cesarilor germanici carora li se inchinase principatul Ardealului. In loc de o

bunil primire, de o ascultare atentk de o discutie cn ministrii imparatesti si de o prea-inalta" si gratioasg:' resolutie, petitia, incredintata, fail a o deschide, consilierilor unguri, a fost retrimisä autorilor ei, indata daii In judecata si condananati dupa un räsunator pro-

ces la Turda, locul unde profesa ca avocat Ratiu, de un neinduplecat juriu maghiar, orb la consecintile politice ale actului sau.

.Bucurestii se aprinsera de indignare pentru aceastä jignire adusa constiintei, care se simtia acum intaiu unitard, a natiei. Un grup de studenti se puse In fruntea unei violente miscari de protestare. Erau totusi elevi at

FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR

85

lui Maiorescu, a carui aprobare n'a fost de sigur cerutd. Viitorii profesori ai aceleiasi Universitati, dd. Simion Mehedinti, Emanuel Antonescu si alti colegi ai "Mr,

erau In primele rinduri ale unei indreptatite agita-

tii. Oameni mai In vristä ii dadura bucuros tot concursul si Liga pentru unitatea culturald a tuturor Romlnilor" se alcatui astfel supt conducerea unui membru modest al familiei Bratienilor, Grigore, care-i därui tot sufletul, toata. activitatea si toate mijloacele materiale de care dispunea. Cu sucursale pretntindeni, ea iz-

buti, si prin staruinta cite unui Ardelean de origine, ca d. Gheorghe Moroianu, s cistige pentru causa roTnaneasca, pusä acum Intrefiga lnaintea opiniei publice mcndiale, sprijinul cercurilor celor mai influente si al

unui Insenmat numar de oameni distinsi1. Pe atunci legaturile intre studentii din cele doua Universitati romanesti erau foarte rare; un drum la Iasi pentru Bncuresteni, chiar chid erau de origine moldeveneaseä, era un eveniment, cum a lost, pentru Ieseni, calatoria la Bueuresti si Ploesti cu ocasia congresului studentesc tinut In acest din urma oras. Deci nu atmos-

ferei din Universitntea munteand, de un nationalism amatic sit putintel prea In afara, ceia ce, printr'o organisare de decemviri", carora zeflemeaua de BucuTesti li-a zis decernymeri", Ii duse la oarecare ridicul, nici cetirii ziarelor, caci marea Male de informatii nu exista Inca, Universul" Hind pulilicatia de specula, discredithtä, a pribeagului italian Luigi Cazzavilläni, s'a putht schimba spiritui de la Iasi, o bucatä de vreme neted socialist. Nu se poate banui nici o Inriurire a proresorilor, cel mai nationalist'', Aron Densusianu, fbst avocat In Rgaras, autorul ciudatului poem Negriada", ferindu-se de a some un cuvInt dincolb de margenile 1 V sludiul dIui Moroianu in pulylicatia comemorativA.Adealtd, Banatul, eta., apatuta la 1930, au prilejul serbarilanaomemarative din Ardeal.

86

NOUA GENERATIE

cursului Sau de istorie a literaturii romine, iar cugetatorul si istoricul, de o oonceptie puternica, A. D. Xenopol cautincl, ca un bun junimist de pe vremuri, iit firele multiplu intretesiite ale istoriei RomInilor prilejul descurcarii intrigilor dibace si al semnalarii momen-

telor cornice: marea sa opera, plina de un spirit national mai absract" declt al nostru, dar de o perfectO consecventa, Incepuse abia a se tipari pe atunci si ea nu era in mlnile elevilor sat. ,

Poate ca din acest congres de studenti s'au luat,

prm cIntec mai mult decit prin convorbiri Intre colegir elementele care au schimbat coloarea idealului nostru. El a ramas de atunci acelasi, dar pentru a-1 adinci si pentru a-i da contururi ferme a trebuit, macar pentru unii din aceastä generatie care se apropie astazi de sflrsit, contactul, prin studii de specialisare, cu strainatatea apuseana. Burse se dadeau numai pentru Franta, adecä exclusiv pentru Paris, neglijindu-se provincia, unde slut pro-

fesorii tineri si cei mai plini de devotament, cei cari au mai mult timp si pot dovedi mai multa grijä si iubire studentilor lor; pentru Paris, zic, si pentru Universitatile germane. In ambele teri procesele nationale se ispravisera de mult si In Paris nu se mai vorbia de Alsacia si Lorena. Dar ideal, In orice directie, putea sa se ieie din'orice tail a marii civilisatii occidentale, si, in ce ma priveste, nu voiu uita influenta Invioratoare, complect renovatoare, a literaturii englese, mai ales a visionarului, a profetului Carlyle si a poesiei secolului al XIX-lea.

Istoria studentilor romini trimesi peste hotare n'a fost Inca scrisä, de 5i e asa de interesanta pentru progresele culturale ca si pentru rnoravurile noastre. Nth

e nimic mai plin de Invatatura decit sa se compare impresiile pe care Parisul de pe la 1876-7 le-a produs asupra scepticului Haret, care-si 'Idea de razboiul nos-

FORMAREA SPIRITUALA A INTELECIUALILOR

87

ft-4 de Independentd si nu ardta sä creadd prea mult in viitorul natiei sale, atit de bine servitd apoi de dinsul ea om matur si asupra studentului maramurdsean Artemie Anderco, bursier la Turin al unei societäti bucurestene, care, acesta, isi pune inainte toate problemele, de limbd, de culturd, de politicd, ideald si practicd, si dd solutii care corespund cerintilor cugetdrii celei mar serioase, criticei celei mai ascutite, unitd cu cel mai frumos entusiasm. Sint In acele pdrti strdine contraste care educ d. mai mult decit cursurile si decit cdrtile.

Intoarcerea In tail la 1890 m'a asezat, dacä mi-e ingäduil sd mai aduc inainte exemplul mieu, in aceiasi societate devastatd. de zeflemea", de gluma usoarit a cercului de intelectuali iesean, tiritd prin aglomeratiile de mehenghi ale cafenelelor bucurestene. Pdrea cä pentru acesti oameni nu mai e nimic dint si orice intrecea acele preocupatii de ordin material. in care cine trägea chiulul" mai bine era crezut cel mai inteligent, se socotia faptà de nebun, sau, cel putin, de descreierat.

Lipsia cu totul a presä care sä dea expresie unor mai nobile aspiratii si sd sustie sfortdrile, intdiu rdzlete si timide, ale celor porniti pe altd cale decit a parvenitilor vietii de partid fdrd. orizont. Aparitia Romdniei June" a lui Aurel Popovici a fost pentru tineret o adevdratd revelatie mintuitoare, si

tot" aceia cari inteo astfel de atmosferä se asfixiau s'au adunat de la sine, fdrä nicio solicitare si nicio perspectivd de reclamd, in coloanele marii si frumoasei publicatii care Se tiparia la noua tipografie, de stil occidental, Minerva", a Brasoveanului Gheorghe Filip si la care tirziu noaptea fAcea din greu corecturile un student sdrac care se chema Alexandtu Läpedatu, fiul profesorului si poetului din acelasi Brasov. Acolo a scris cu mai Mull avint profetic d. Cuza, desfAcut de supt strdbätätorul farmec al societätii junirniste, si, cind Fre-

88

NOUA GENERATIE

cleric Dame, autorul vastului dictionar romIno-francest a dal la lumind o Istorie contemporand a Romäniei In frantuze5te, care presinta exact, frill judecdti, de nici-

un fel, spectacolul unei teri ve5nic sfIsiate de lupte fdrä sens i fd.rä folos, protestarea mea contra unui asemenea regim 'a luat forma unei Intregi mici cercetäri (1898).

Acestea Incepuserd a nu Mai fi pareri isolate. In On-

durile chiar ale tinerilor liberali, a ceia ce Bülow va numi clanul Brätienilor", erau, 5i, atunci, fIrS ludocu sinceritate, aceleasi sentimente. Astfel, cum ei Incepuserd a avea influenta, Inca de la 1899, la ziarul frances al partidului, L'Independance Roumaine", ()data organ conservator, unde va avea apoi cuvintul hotaritor al :doilea frate al lui Ioan I. C. Bartianu, till, suflet delicat i simtitqri, ascuns supt o Infatisare voit scontoasa, IndepArtd, mai ales pe urmd,multi adevärati prieteni, am consimtit sd. public se vorbia chiar de o conducere literara Incredintata mie o serie de necrutatoare articole In care era desväluitä minciuna unci vieti culturale In aparentä strälucitoare, zäddrnicia Invätamintului superior, neexistenta de fapt a libertgilor, forma Mil fond a ncestor mlndre creatiuni pripite i ldsate a vegeta fax% suflet. In cercurile chiar pe care le atingea critica fall reserve 5i fdrd. ialA,

teamà ele au avut un puternic rasunel, si un

Linn'

boier, disparut apoi rdpede din viata publicd, un Baldceanu, a tiparit atunci In altà foaie francesä un curagios articol de aprobare, In caret cum va face-o Filipescu peste doi ani, si el afirma nevoia schimbdrilor totale pentru ipunerea problemelor i solutionarea lur indrdzneat'd, gricit s'ar tulbura suprafata, redevenitä lind dupd fiecare erisd, a Monarhiei de prestigiu. Nu nu-

mai cd. s'au acceptat cle un ziar pu legAturi de parttd astfel de atacuri, slIrnind amenintäri brutale contra tIndrului care ettleza sd le risce, si. care, In acel mo-

FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR

89

ment. pe maTurile Balticei, aduna rdbdator noi materiale pentru istoria Rominilor, dar i s'a Ingdduit sd. Intreprinda, In alt sir de articole, analisa originii, desYultdrii pe basa unei ideologii conrupte si pe urmd alunecdrii spre colectivism" i conruptie a arninduror partidelor n,oastrel.

Asemenea campanii yin frä indoiald de la convingerile sl aplecdrile acelui care le porneste, dar el Isi dd sama, oriel!, de vag la inceput, cd prin el vorbesc stari

de constiintd mai Intinse care se cer exprimate si anumite semne, oriclt de usoare Inthiu, 11 intdresc in ho-

tarlrea de a nu se Vasa Inrlurit, cu atit mai putin teroriaat, si de a exprima Inaintea adversarilor vazuti ca si

a celor multi nevitzuti ddevärurile care, neapdrat, se cer rostite. Orice actiune individuald nu e, observatUt mai atent, decit fIltlirea de steag inaintea unel armate pe care, thiar dacd esti sigur cä nimeni nu ti.-a dal o "satrcind antrInsa, o simti venind cu toate platerile ei.

1 V. Iorga, Vie intellectuelte des- Roumains en .18 si Opinions sinceres, apoi Opinions pernicieuses d'un mauvais patriote.

3. IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC.

Starea de spirit a unei pdrti insemnate din tineret,. din nenorocire prea curind despartitä printr'o invidie care e unul din marile defecte permanente ale intelectualitätii noastre, era determinatd, nu atit de recunoasterea primejdiei iminente fata de chestiunile deschise, a ciiror izbucnire se va uita prea raped; pändla cea, mai

zguduitoare: a rascoalelor tergnesti, eft prin inceata Wire a terii i natiei in presentul i in trecutul lor, Ong atunci cunoscute dupä litera, adesea mincinoasä, a cdrtilor comandate.

Panä atunci, dupä frumoasele descriptii ale camenilor dc la 1850 in Moldova, ale strainilor ca Vaillant, putinta inainte, in Muntenia, tara, descrisd de un Caragiale cu toad cruzimea unei analise farà friu, era presintatä de ,,umoristii" cu trecere ca o Albatacie ridicula, ca o stridenth parodie, in care creatiuni neserioase Ii descopär zädärnicia de la intaia privire 5i oamenii cari se mindresc cu ele nu pot A. resiste un moment la o privire mai patrunzatoare. Cit de putini strdbatuserd aceastä Romgnie, socotitä ca un domeniu de patentä inferioritate fat& de Apusul cu care criticii ci credeau, in usuratatea Mr, farä criterii istorice, el au dreptul a o asdindlui! Curiositatea personald nu indem-

na Inca pe nimeni, un oras, un Tinut fiind considerat absolut asemenea, in aceiasi mediocritate, care, dupd_ om, fAcea st zimbeasca sau stringea de inimä, cu an al-

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC

91

tul; excursii de scolari, de studenti erau netunoscute: la congresul din Ploesti al sludentimii Iesenii au ascultat de la colegii lor bucuresteni, Intre cari Pompiliu Eliad, care tocmai isprdvise de aranjat Inteo tesd de licenta,

pe Herbert Spencer, enuntari filosofice care nu-i interesau, au visitat salinele Sldnicului si au fdcut haz, ca niste cetitori feryenti ai lui Caragiale, de burghesii din Tarasconul muntean.

A lost pentru toti o adevdratd si fericitä revelatie cind au Inceput o strdbatere a terii care li-a impus Indata atitudinea unor pelerini en admiratie fata de cele bune, cu. Intelegere pentru cele rele, cu pietate fatd de

neamul br, chiar dud e pe drumuri gresite, ci folos din toate cele astfel adunate pe drum. In scoli descrieri ca acelea din Drumuri i orase din Romdnia", din Sate si mAnastiri" au fost cetite larg, si forma ingrijitd a prublicatiilor editurii Minerva" a contribuit sä le facd pldnute lumii si mai tinere care se ridica acolo si care in carind va forma un excelent public pentru o literatura care, de la sine sau si cu putind sfatuire, se orienta in acelasi sens. Peste putin dar aceasta e in legatura cu o mai Inaintatä desvoltare a schimbdrilor fericite caldtoriile se vor Intinde si asupra celorlalte Tinuturi romanesti, iesind astfel convingerea bine venitii. cal si dincolo de realitatile si ilusiile romantismului, in legAturd cu temnitile de la Vat si Seghedin, mune acum familiare tuturor cetitorilor de gazete, ori de po-

vestea unui impresionant martiragiu, este acolo o In.

treaga lume, plind de comori nestiute, a caror cunostinta e capabild sä Waite si mai mult increderea In neam, Incredintarea cd. el are o misiune de Indeplinit si ca puterile nu-i lipsesc pentru aceasta.

0 intreagd artd. originald, sintesä reusitd de Rdsdrit bizantin, de Apus gotic si al Renasterii, se descoperia pe tot lntinsul Romaniei in mandstiri i biserici destul de solid clddite, de cele mai multe ori, sau destul

92

NOUA GENERATIE

de bine reparate, la vremea Mr, de inaintasi pentrui ca sa resiste totalei lipse de interes din timpurile noastre. Se putea urmari lard sfortari desvoltarea nor-

mald, logica, a unui organism, care, primind, läsind, transformind, Isi continua viata de-a lungul secolelor, formInd mInclria generatiilor $i perpetuInd in forma cea mai sacra, religios si artistic, cea mai nobila amintire a Mr. Pentru un Odobescu, ele fusesera doar pietre scunipe raspIndite ici si cow 5i care se cereau curatite de juvaergii moderni, a caror grija izbutise sa li striee caracterul. Pentru un Tocilescu, format totu$i $i la Praga si In legaturd, ca arheolog cu sapthuri une ori fericite, $i cu Invatatii Apusului, ele erau deposite pretic Ise de unde se putea culege, pentru Museul pe care el 11 organisa la Bucuresti, materiale de mare valoare, cladirile rämlind, despoiate $i uitate, In saracia si Ord-

sirea Mr. 0 comisie arheologica", menitä sä li aiba. grija, murise de mult si, supt obladuirea diletantultd pretenticis $i gol eare era Ion Kalinderu, noua Comisiurte a Monumentelor Istorice nil era decIt organul central al

Amor reparatii, a caror directie putea A. se vada, diva Lec,linte de Nofly, inovatiile unui Gabrielescu. Glasul arhitedtuluI Petrti Ahtonescu, canna istoriografia nu-i pusese la dispositie informatiile absolut necesate pehWu a lute leo deplin, nit ,era aschltat :And el disenta posibilitthile de a Intre Buitita In present Irtvättiturile acestei arte in adevth a noasträ. Iii curind ctinostinta, Alai mult sad mai putirt &Aida, a acesttil imerlS tesaur Ahtional pätrungese InsA larg in sufletele intelectUaL lhor de toate treptele $i päräSirea ca. $i validalisniel ihtetarg. Nu sd thai Putea auzi publit päreri ea a lid

Haret, care, cind i se sem'nala prithejdia care ameninta un monument istoric, raspundea brusc: Nu pot tinea- un jandarm la u$a oricarii biserici I". In eale se Intllnia o teranime minunata, neobi$nuita

pand atunci cu o atentie prieteneaseä frateasca. Nu

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC

93

mai era vorba, pentru cbildtorii de gcum, cari aduceau alte sentimente si conceptii, cu totul deosebite de ale stäpinilor de sclavi si. de ale cdutdtorilor de pitoresc ieften, de acea atitudine care fAcea din costumul national" un element, favorisat de regina terii, al snobismului de salon $i de Curte. Scriitorii caH se formeazd atunci 5i de caH va fi vorba indatd, pentru a li explica directia, atit de prosteste criticatd pe urmil de o nouä serie de copisti ai literaturii apusene si de pseudointelectuali, nu mai vedea ca Alecsandri, rdmas boier cu vernis de Paris in toate ideile i operele sale, in teranul romln", object al multor conferinti reformiste de Ateneu, un. indigen totdeauna vesel, chid nu-1 sug lipitorile satului", i gata, cu sotie, cu fete cu tot,

Ca, la primul semn de simpatie, sau $i Mat in voia lui, in oHce Duminecg. $i serbatoare, sà inceapà a salta bucuros la sunetul scripcelor, sau un cioban ocu, pat zi i noaple cu melodiile pastorale ale unui fluier

fermecat, Ciobänelul" cu oitele", Pgstorita" cu florile in ming., Toader $i Maranda" cu iubirea lor rustica apartineau acuma pArdsitului magazin 'de teatru al trecutului, devenit, supt acest raport, anost.

Asupra vietii de pastorie, un inspirat, un' liric de o mare indltime de ideal, biruind realismul, une oH cras,

al scolii francese de naturd si terarde", pe care o facuse la Barbizon, si pdstrind astfel idealismul sacru al tindrului zugrav de icoane, deprins cu aureole, transfigurgri i ridicdri la ceruri, aruncase pura luminil a unui suflet evlavios $i mare. 0 intreagd generatie, des-

lipitä cu totul de Alecsandri, a vdzut In eremitul de la Cimpina, inchis in cdsuta lui, intre pinzele care-i pc vestiau o viai absolut interioard, pe revelatorul 'Inca uneia din frumusetile care se addugiau la capitalul activ al unei lumi romdnesti, despretuite Mudcä n'o intelesesera. Unii Moldoveni opuneau dulcegdriei lui Alecsandri aspra delineare a teranului nenorocit din pdrtile

94

NOUA GENERATIE

exploatate, stoarse, alcoolisate cum denuntase d. A. C. Cuza In Teranul si clasele dirigente" din aceastd

Moldova-de-sus, de catre un alt pictor, de un realism ciudos si aspru, influentat prin cumnatul sau Ion NAdejde de atmosfera Contemporanului" si de socialismul sumbru al scolii iesene. Nu se cunostea Inca mdiastra interpretare a naturii romanesti, trista, finpovdrata pared de suferinta oamenilor, pe care a dat-o alt Moldovean, Andreiescu, nicr explosiile de luminit si

bucurie pe care, cu elemente Imprumutate de la aceiasi tara, socotita incapabila de a da materia unor mari artisti, o vrajia cel de-al treilea fiu al Moldovei, desterat din Iasul sau, Stefan Luchian. Dar acestea aveau a face cu scoarta de case albe a safelor, cu florile si razele cerului romanesc, si realitatea rurala nu capatä printrIn.sii o noua presintare. Cei ce vedeau, dintre tinerii iesiti din scoli, astfel Romania teranilor, erau si supt influenta lui Delavrancea, care a considerat totdeauna ca o mindrie originea sa populara, idealisind doar pateste ceia ce era in realitate o margene, numai pe jumatate teraneasca, a Bucurestilor, cari, e adevarat, la periferie nu mai erau tin. oras. Dupa vedenia de basm si de puritate sentimentala din Calinul" lui Eminescu, Sulteinica dramatica a marelui prevestitor artist al Munteniei era o initiare fulgeratoare In psihologia acestei lumi Alta timp vazute numai, usurel, din afara. Afara Insa de aceastä creatiune uimitoare de adevar si de coloare, de noutate Inca neexplorata, vorbitorul elocvent, cu frasele de o inspiratie vesnic fragedd, pana la batrineta, si de un avint unic nu pierdea niciun prilej pentru a inalta contra banalitatii oraselor neghiob transfor-

mate in parodie de Occident pe teran, teranul fail deosebire de Tinut, de dosare a rasei, de ocupatie, de a-

+ere, de temperament personal sau mostenit, acela pc care el 11 numia cu un devotat respect, ca o o-

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC

95

franda sacra pentru stramosii sai muncitori cu palmele i carausi de grine: acest aur curat al neamului nostril". A fost greu sä se scoatà la iveala trecutul romanesc, a-

tiL de original si de variat, manifestare in toate domeniile a aceleiasi interesante sintese, care trebuia insä descoperita, cu oarecare greutate, de supt o indoita povari A ela a caracterisarilor banale, al-Mate mai sus, care se datoriau autorilor de manuale sColare conianiate -de un- Sturdza ea ministru al Instructiei Publice si re{lactate de un Tocilescu cu frase de Zece Maiu i exclamatii inaintea luptelor cistigate ori apasarilor suferite, de 5i Xenopol Incercase un alt manual, destul de rece primit, i inca numai in Moldova, Care cauta numai, filosofic, inlantuirea logica a faptelor. $1, al doilea, aceia a unei eruditii luxuriante f.ra folos, pentru vedere", la Hasdeu, in toate scrierile lui, adesea puse si in serviciul unei tese sociale sau politice. Aceiasi eruditie era probantä numai, cu grija cetitorilor mai multi, can sà poa-

intelege, acesta fiind scopul de cdpetenie, la Xenopol. Ea se infatisa, in fine, filologic refrigeratä, critic diplomatica, In legaturä continua cu izvorul, insemtd.

nat in bogatele note, la mai tinarul istoric bucovinean, format la .scoala vienesa. 5i avind calitätile ca 5i defectele ei: lipsa de orizont, de caldura 5i interpretatic personald, D. Onciul, devenit acum profesor de istoria Rominilor la Universitatea din Bucuresti. A fost de sigur o scaderea demnitatii istorice", de care se ingrijiau de altfel i istoricii secolului al XVIIIlea, cind problemele trecutului nostru au fost presintate la Ateneul Ro-

min de profesorii Onciul, Bogdan si Iorga, Joan Bogdan, Brasovean de nasteree, bursier pentru filologia slava, din vointa lui D. A. Sturdza, trecuse de la ocupatiile filologice, pentru care fusese pregatif, la studii isto 1ce, in care, cu metoda ramasä de la specialitatea sa, el. unia un stil de o placuta simplicitate 5i o senina

96

NOUA GENERATIE

comunicativilate, care putea Med a iesi din cer-t:u1 de fier al eruditiei. Peutr,.. a vorbi, cum era datoria, $i folosul cel mare, unui intreg popor Inca nelamurit; nu numai asupra adevaraletor sale origini, dar i asupra valorii sale reale in nujiocul civilisaici lumii intregi si numai aici era mijlotu: de ingltare sufleteasca, absolut necesarä pen:ru cit o societate intreagä sä nu eapituleze cu mIirlucisira nevredniciei sale, trebuia $i altd informatie decit aceia a Cronicilor lui Kogglniceanu, care totia5i, pe

vremea lor, trezisera o revolutie in spirile, $i ale lui Laurian i Balcescu din Magazinul Istoric". Chiar decit aceia, rgu presintatä i insuficient exploraa, din documentele rginase pe urma Bucovineanului Eudoxiu Hurmuzaki, persona grata la Viena, introdus liber in AThive si care adunase pentru o istorie a Rominilor, larg

conceputg, dar redactatä in nemtege, documente pe care le daduse la lumina cu cheltuieli mari, D. A. Sturdza. Alta si decit actele interne de mult editate de Hasden in. Arhiva istoricd, prea rgpede intreruptg, ori a-

runcate claie peste gramadd, mai mult pentru a da ocupatie unei biete tipografii sarace de provincie, de Codrescu, in Uricariul säu. Ani de zile, s'a lucrat deci, din. nou, pentru stringerea $tirilor contemporane din care se putea face noua $i. marea clAdire. S'a inceput cu descoperirea $i exacta publicare, cu note bogate, a primelor cronici slavone, dar s'a continual. cu exploatarea, adesea fundamentalg, a mai tuturor bibliotecilor i arhivelor din Europa, pentru

a da un $ir de volume noug, care, trecind supt numele lui Hurmuzaki, din gratitudine fapi de rascolitorul de la 1870, dar si dintr'unul din multele capricii care se ingklinau ctitorului, Sturdza, cuprindeau mii si mii de acte care n'aveau nimic a face Jell bogatul seceri$ al baronului bucovinean. S'a isprg.vit, apoi, cu manunche proaspete de documente interne din toate regiunile

terii, in nu mai putin de treizeci de volume, pang $i

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC

97

la redactarea unei noi, modeste, dar trainice Reviste istorice", pe cind Tocilescu oprise luxoasa-i publicatie, Revista pentru istorie, arheologie i fiologie", de un cadru de sigur prea vast. S'a ingramädit astfel aMa material, de multe ori extraordinar de viu, din care sà se poata hräni apoi critica a mai mult decit o generatie. Pe urind, luerdri de ansambla venira, in care, fail a se atinge intru nimic adevdrul, asa cum resulta din izvoarele omeneste interpretate, se chema la viatd o intreaga lume de trecut, in care se puteau gasi orientari drepte i aspre mustrari, termin de comparatie folosit -are, dar, mai presus de orice, un sentiment de lucredere si de optimism. Se vedea cd in ace te cloud mii de ani, din cari vre-o opt sute neted rome nesti, n'a fost a colonisare romand

pe pu tiu, o ndvalire de barbari distrugatori si o retragere in munti a citorva mii de colonisti parasiti, apoi o lunga vegetare palriarhala de pastori in Carpatii inab rdabili, pdna la o subita intemeiare de State in gol, pr'n de calecari vinat re5ti sau cuceritoare. Nu se mai credea in o clipa de glorie isolatd upt. Domni eroici

si nobli viteji cari au apdrat civilisatia de invasia mu ulmana" pentru ea sd, merite felicitarile Papei. Nu s- mai admiteau apoi, dupd toate acestea, injuriile primite in fata de la Fanariotii desnationalisatori, pand la infruntirea Ardeleanului Lazar care ne reveleaza noua insine, la revolta nationala contra lor a unui Tudor Viadimirescu, conceput ca teran, lucrind nurnai cu tPrani pentru scopuli exclusiv teranesti. Se trecea peste servilismul fata de consulii rusesti al eflocei, pe nedrept sc5.zute, a Regulamentului Organic, presupus ca un mijloc de cotropire muscaleascd, ca sa se bucure apoi sufletele amArite pentru renasterea prin singurii studenti de la 1898, ignorindu-se i agitatia constitutionald dintre 1800 si 1i22 si vastele sperante pan-romanesti ale nobilimii care-i precedase. Se intelegea deplin Domnia lui Cuza-

98

NOUA GENERATIE

VoclA, läudatd pentru reformele fundamentale, dar criHeath, cum o voia D. A. Sturdza, ruda nerecunosatoare si secretarul necredincios, din causa desordinii financiare i lipsei de moralitate a Domnitorului, pentru ca, in sfirsit, cu Carol I-in sä Inceapd o epocd de o strdlucire, de o valoare universald, cum Rominii nu le-ar mai fi cunoscut pand atunci. Din potrivd, ei, natia creatoare, nu Statul creat, a cdrui formd schimbdtoare nu decide niciodatd, apar mi

raddcinati In acea epocd preistoricd pe care mai tirziu vor ardta-o larg intemeictoare, produedtoare de artä, cercetdrile unui Vasile Pirvan si ale numerosilor si vrednicilor lui elevi, apar legati de bdtrinul trunchiu dacic, el Insusi cufundindu-se in acelasi pArnInt ca loath. ra.va tracicd, din care face parte, si in frunte. Cucerirea

lui Traian Inseamnd o actiune de Stat venitä mai tirzit], la ceasul ei, dupd incete penetratii latine In Balcani,

dindu-li o formä teritoriald mai larga. Päräsirea colonistilor Ii In( amnd a se organisa In razlete Romktii populare, de libertate terdneasca. Din acestea räsar, si dincolo de Dundre, mai intaiu: la Silistra si In Dobrogea, Domnli", in care substratul de terani liberi e aceperit cu toatd pompa Apusului medieval. Apdrarea de spre Turci e numai un capitol al unei resistente In care eroismul nu e o simplä paradd in stilul Rena-terii. Fanariotismul nu Inseamnd elenism agresiv, ci, cu Domni adesea rornini de origine si In general bine intentionati, reformisti, absorbirea de vitalitatea romdneascd a elementelor de infiltratie. Tudor nu e un Maz-

zaniello ori un AmJreas Hofer, ci, urmind printr'un canal de revolutie sIrb-ascd, vechiul fir de initiativä al Romanilor", el represinta o sintesa Intre instinctul rural oltean i o Intreagil educatie boiereascd, unita si cu cäldtorii In Ardeal i pand la Viena pe vrem a Congresului anti-napoleonian. Inca de mult in boierime fierbe ideia refacerii moderne pe basa natiei intregi,

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC

99

ideie pe care o adaugd numai i predicatia ardeleang.

a lui

Lazdr

i

eranii zaverei" de la 1821. Astfel,

gird nicio intrerupere, din fundul vremilor pAnA acum,

de la lacustrii de pe Mostiste pa'nä la Carol I-iu e un singar sir de creatiuni, de lupte, de sintese in care se -cuprinde una din istoriile nationale cele mai vrednice de cunoscut i cele mai capabile de a inspira o mindrie si de a pronunta o ofensivd. Curentul care acest trecut In sfIrsit recunoscut si Inviat s'a intins din central cercetärilor asupra lui pAnd In cele mai depdrtate puncte ale Roraniei. Alc Utuiri locale au continuat i complectat opera. La Iasi d. Gh. Ghibanescu, care Incepuse de mult cu adAugirea tip& riturilor lui Codrescu, a desvoltat decenii intregi o acti-

vitate de editor de documente, care a folosit simtitor pentru cunoasterea mai ales a vechii Moldove. S'a Incercat formarea unui Museu istoric moldovenesc, care n'a Intimpinat simpatii. Lectiile de istoria Rominilor ale BAndtoanului Ilie Minea, Intain functionar la Archi-

vele din Bucuresti, au ajuns a trece peste aragnuntele, totdeauna cercetate cu un deosebit zel, pentru a fixa iixiii mai largi si a Incerca judecdti cuprinzAtoare. La Tirgul-Jiiului, unde se asezase i un refugiat polon, Rolla

Piekarski, priceput In desemnul ornamental, si el insusi pasionat de cele romAnesti, pan'a la casätoria cu o terand. din Gorj, institutorul Stefulescu, Intimpinind desinteresatul sprijin al inimosului tipograf Milosescu, a cheltuft mult timp silintile cele mai devotate pentru a pune in luminä tot ce priveste rosturile de odinioarä ale väii Jiiului-de- us. La Rlmnicul Vilcii Invatatul episcop Atanasie a pus la contributie dorinta de lucru a subordonatilor sAi pentru a da o istorie a eparhiei peste care fusese asezat. Si aiurea, cu mai putinA notorietate i un folos mai mic, s'au fdcut astfel de laudabile studii, pe care epoca de dupd rg21ioiu. le va Intregi. Polemici contra celor cari-si apärau lo-

100

NOUA GENERATIE

cul In istoriografia de ieri, ori i contra acelor cari din.. acelasi rind al vremii credeau cä o asemenea lucrare,.. Intinsä i grea, poate avea ragazul s Ingrijeasch. si ultimul detalin nu serviau, In ultima esenta, oricare ar

fi fost jignirile personale, decIt sa creasd. Interesul mn jurul unei activitAti, care, din specia15., cum fusese la lnceput, ajunsese a fi acuma de interes national. De interes national, am crezut a. pot s'o afirm, Pentru cä, asa cum o aratä istoria atitora din vecinii nostri, eeia ee a fost continuu, nebiruit impuls eatre viitor, a vcnit dinteo anume Intelegere i presintare a trecutului. Ce ar fi fost Inaintarea modernri. a Bulgarilor fg.rä

amintirea vesnic vie a lui Crum, Simion i Samuil, luptatori pentru Imperiul roman de RäsArit? Din ce oare a venit energia nedomolith. a Sirbilor decit din simtirea alaturi de cei vii a umbrelor epocei lui Stefan Dusan si a celei, mai apropiate, a lui Marcu Craisc,rul? La 1912 cucer.torii Macedoniei, atingInd pamii tul

sacru prin mucenicia de odinioarà, s'au oprit si au IngemInchiat pi i, multämind de ajutor stramo.?ilor. Pe te al . s abici mile i miserile, cultul Eladei glorio se si ilusiile bizantine au hrAnit i ntru marea ideie" si. fle1.

tul p porului grece c. Din Inchinarea cAtre eroii luptelor i cuceririlor de pe vremuri s'a Intririt puterea cu care Magh'arii si-au asigurat un loc In lumea modernä. Numai birocratii margeniti, politicianii de club si unii riit ri de articole prime d spre faptul zilei Isi pot ascunde infinitele posibilitäti ale acestui factor esenVal In de voltarea popoarelor. i in studiile ge )grafice se produsese o schimbare asa-

m6natoare. In ciuda metodelor strict .stiintifice, de o matematica precisiune si de o tehnied geologia., amestecIndu-se, dupa modelul scolii germane mai recente, si, id si colo, putinä filosofie metafisicg se ajungea prin o mai adincd scotocire la aldura care insliflelete,

precum sApAturile duse pAnd mai la fund destainuiese-

1ZVOAREEE NOULUI SPIRIT PUBLIC

101

caloriile ascunse ale centrului pämintesc: Elevii d-lui Simion Mehedinti, care, de orgine din Mehedintii colonisati din Soveja de Matei Basarab, descrisese cu mult talent literar si cu o duioasa simpatie viata muntenilor Mioritei", au prirnit de la scoala invdtdtorului lor, nu. nurnai pretioase cunostinti, dar si o tragere de inimd deoingurul lucru care-1 tine e situatia datorita unui capriciu al Sul eranului care vadit se sting-a in chinuri pe clre nu mai o nebiruita vointa, un mare simt de denmitate regali si un profund sentiment religios izbutiau sa le ascunda. El visa de viitor pc cind celc cloud tankuri earind interese 5i ambitii enorme gateau sa-1 zdrobemcd 5i pe dinsul supt rotile lor. Liberalii insisi Riceau o greseala in calculele de viitor. Ei nu observau cd un tineret HAI crescut dupa ra7boiu, cu sporturi vii lingd programe moartL, avind in.untea ochilor parveniri politice uimitoare, de baieti cu cas ii la gurd, nu se mai indreaptd. catie dmnii, chiar dacll la

la clubul lor sint inca mai multe garantii de putere. Ei nu cintdriau valoarea reald a fruntasilor pe earl seful Ii luase fiinded n'avea altd libertate de al gene, lacomindu se si 14 unii nationalisti-demoerati cari enian sä

ceara la dinsii imprumuturi la Banca Natit nala p 'ntru

Intreprinderi falite sau situatii pentru a trai fara a si exercita profesia, mintindu-i ca aduc un inireg parLid pe care-1 voiu nrma 5i in. pdrdsirea idealurilor si metodelor meN. Nu prevedeau tot ce va resulta din moartea, iminentä, a regelui, cu toate mdsurile ce-si luaserd In

ce priveste regenta, in care Patriarhul era un fosl nationP1 ardelean legat prin multe amintiri de d. Goga,

CELE DOUA LUMI DIN NOU FAT. IN FATA

408

Buzdugan un om nesigur politiceste, cu grijà de familie, iar tindrul print, doritor inainte de toate de o viatd liberd, doar In legaturd cu armata, pe care o iubia sincer l inteligent, rdminea exponentul reginei, care cre-

dea momentul venit pentru a-si exercita, in puterea protii ce o avuse in realisarea unitatii nationale, influenta asupra terii. Si mai ales ei nu mdsurau cu mintea ce

Insemna pentru ei pierderea dibäciei, pdnd acum totdeauna victorioase, a lui Al. Constantinescu, rdpus de pneumonic in Novembre. Li va mai rAminea o basä, a-

ceia cu adevdrat puternicd, a omului in care se incorporase mai multd energie politicA, pusd de atitea ori In serviciul terii, MIA a uita Insd niciodatd partidul: Ioan Brdtianu, vrednic continuator, cu aceleasi Insusiri, afard de singura generositate amabild, a tatalui sdu.

Intdia jumatate a anului 1927 trecu intr'o atmosferd de oboseald a tuturora. Ceia ce preocupa inainte de toate

era starea de sandtate a regelui, la care se constatase cancerul la intestines operat cu oarecare succes; dar., addugindu-se, in April, o puternicä gripd, s'a rdspindil

la un moment vestea cd nu i-a putut re-

sista, Ord ca lumea politicd sä tie 'Astra atitudinea care se impune In asemenea Imprejurdri. Dar, In momentul chid d. Manoilescu, conducAtor de fapt al Finantelor, armonisa" salariile, cu toald starea economicd relativ build se descoperiau sarcini mud, ascunse pdnd

atunci printr'o dibace contabilitatc, asupra unui Tesaur si asa foarte impovdrati ar fi fost nevoie de un noll imprurnut, care se va negocia in Germania. Aceiasi ten-

dinta de a cauta, pentru un Stat asa de strins legat de Franta, prin amintiri i interese comune, legdturi financiare. si chiar politice, aiurea: in Italia rivald, in Germania, pAnd ieri dusmand, chiar. $i, de aici, o Intreagd actiune surdd de la Paris, obisnuit a interveni in politica

DOMINATIA LIM IOAN BRATIANI1

409

funor State elientelare, contra cirmuirli neleale, care-si

cautil alte drurnuri; o bucatä de vreme a indispus si presenta In locuri Inalte a fostilor amici ai lui Marghiloman.

Cpositia de Wale nuantele observa apoi anume fapte

care i se pareau prodrome ale unei dictaturi De care boala asa de inaintata a regelui ar face-o usoaraceia -ce, cu toate multele simpatii pentru liberali intie ofiterii superiori, era o realitate, Generalul Averescu, printr'o fa-

voare speciala a regclui, capätase dreptul de a relua undorma, in care a aparut la Camera cu prilejul coanernorärii lui ace Maiu; se credea ca regina,rechemath. In toamnä dintr'o mare calatorie in America, care, impreuna cu fiica ei mai mica, presintase oarecum in biserica metropolitana pe copilul mostenitor, intova-

r4it de mama, carcia nu i se reserva niciun rol

si

care nu represinta nicio arnbitie, nicio revendicare, va asista si la sedints solemna a Camerci. Trimeti,ndu-i-se

rde la Congresul din Tirgul Muräsului al Ligei Culturale o telegrama in care era vorba de regina care a

crezut, a luptat si a suferit", s'a prima raspunsul cä .va gindi, va lupta si va suferi", ceia oe,evident, insemna intentia de a interveni activ, In casul disparitiei sotului ei, in afaccrile Statului, ceia ce constiinta publica nu era de Inc dispusä sä admita.

Pentru. a nu lasa In urma sa situatii nehotarite si deosellte ambitii in lupla, regele reveni, cu o ultima sfortare de vointa in trupul, devenit ca o umbra, pe care-I ascundea in casula de tail de la Scroviste, in Ilfov, la vechea sa ideie de a uni in jurul tronului elementele -de sunk' ale vietii politice. La 30 Maiu ministrul Palatului ma instiinta cd Minisleriul national a fobt cerut generalului Averescu. A doua zi vedeam confiscate loate .ziarele, afara de Universul", i, cum. vorbisem si eu de aceastii nobila intentie In jurul careia pietatea cea mai

410

CELE. DOUA LUMI DIN NOU FATA IN I ATA

elementard trebuia sd adune pe toti aceia cari cunoscuserd iubisera $i avuserä onoarea de a servi pe Ferdinand I-iu, ,Neamul Roindnesc" fu atins de aceia$i nih-

surd, iesitä din biroul ministerial al d-Itti Goga, mai iroal decit oricind in imensa-i sele de a domina, mai ales ch de-a lungul terii apäreau noi semne de anarhie. Ziarele guvernului strigau cd intentia, pe care `d. Hiotu mi-o confirma, e neexistentd si zvonul, neserios. Se vorbia de anumite ordine, care, pentru un anume cas, se daserd prefectilor. Revenind In Loath forma, public, asupra mdsurii care mi jignise, presedintele ConsiTiuhil asIgura c-a tot ce se vorbeste e fals, cd el n'are gindurile de loviturd car i se atribuie, dar ideia colaborarii, pe care ai shi nu voiau nici inteun chip s'o admita iata ce in eamna a depinde de pretorienii puterii! , Ii displace, mai ales si aici avea toata dreptat-a cä cei aSociati ca un omagiu catre rege s'ar Incäicra rapede si ar iesi la iN eald liberalii, earl pindesc in fund. Totusi va invita pe fii de partide pentru un sehimb de vederi la Presidentia Consiliului.

Niciunul din conducatorii armatelor electorale n'a apdrut. D. Maniu punea anume conditii in scris: Minis-

teriu de alegeri libere, cu presedinte 5i ministru de Interne fara partid, dar admisi de toti participantii. Incercarea, facutd fär tragere de inimä, edzuse. Si, astfel, cum absentii lucrau in acest timp aiurea, cu vechile mijloace de intrigd, a rdsarit, dupa ce generalu-

lui Averescu nu i se °cruse macar demisia, presin tindu-i pur si simplu pentru iscAlire decretul de numire al succesorului, in noaptea de 4 la 5 Iunie, Ministeriul, Mra legitimare, fara cohesiune, fard autoritate $i färä conducere, al d lui Stirbei, in care intrau na tionali de a doua mind, citiva teranisti, la cari nu se

poate face gradarea, d-rul Lupu ca rf al noului partid pentru teranii shraci" i chiar d. Argetoiann, care mi

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU

411

se cleclarase retras din politica activa. Generalul Popescu, comandantul Bucurestilor, devotat prieten al lui Al. Constanlinescu, garantase prin intsuri militare ener-

gice instalarea noii cirmuiri contra dictatorilor", cari nu schitasera un gest de resistenta.

De la Inceput, Joan Brätianu, care dorise altceN a, improvisatiei cumnatului sau afirmatia cii el e acela care vine la putere cind vrea, si, abuma,. vrea fie si cu 0 colaborare pe care ar domina-o. In inopunea

vrlstarea ministeriala el se temea ca, neputindu se f Ice pentru alegeri o lista comuna, din ciocnirea intre deo sebitele partide represintate de deosebiti mini.stri ar iesi era terhnistä, la care se gindia cu groaza si conlra careia, mai mult decit contra unei satisfactii date 1.rdclenilor prin chernarea oamenilor lor, lupR de apro 1.-

pe zece ani de zile. Stringind la piept pe insignificantii pribegi d , la mine, pe care a avut, o clipa cludata ideie de a ma invita la Inscriere, el se pregilia, nu printr'o frarnInlare a terii, pe care si-o stia neprielnica, ci prin mijloacele care-i reusisera de a ileq ori.

Cele d'intiiu ciocniri se produseri, firesle, la numirile

de prefecti, pc cind manifestele inflacarate ale tendnistilor speriau pe liberali. Inca de la 21 Iunie, trebuind

sit aleaga, mintea Inca' asa de dart si de sigura

,

Su-

veranului se opri asupra 9.eelora pc cari-i cunostLa, eu

cari lucrase, earl nu aduceau dupa dinsii i npon lerabilul, neprevtzutul neUnistilor: asupra liberalilor, adeca

asupra lui loan Bratianu, cu care incepuse i cu care deci era sh se mintuie aceasta scurta si fara asezare Domnie a aceluia care fusese totusi, din mila lui Dumnezeu, realisatorul unitatii nationale. Doctorul Lupu con,iintise a se alia cu oamenii In rnijlocul carora pant la rai.boiu traise. In alegerile, pe care ministrul dc Interne, d. Duca, le

412

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

orindui, dui:4 exemplul predecesorului sau, nemiloase,

adversarul nu era Insä atita popularitatea teranista In Vechiul Regat, ori credinta necugetata, dar invincibilä, a Ardelenilor fata de d. Maniu, a carui meniinere loan Bratianu, care nu stia, ca mine, ce e trainicia instinctului la terani, marturisia ca n'o poate bite lege, ci absentuL

Cei cari crezusera. In Ianuar 1925 ca prin votul unor

Camere de partid se omoara un om, un viitor si mai ales o mare legenda se Inselaserä. In ciuda si a celor mai mari greseli ale sale, necontenit semnalate, crescute, denuntate unei opinii publice rebele, acela care fusese printul Carol al Romaniei era foarte viu, depor-

tarea dIndu-i chiar proportii pc care amestecul In a terii le-ar fi scazut fatal. Regina, une

viata zilnicä

ori plina de pareri de ram, Isi visitase fiul la Paris, cu prilejul calatoriei americane, regele Insusi II vazuse nu fail emotie i pusese pentru o Intoarcere oonditii care,

din nenorocire pentru amIndoi, pentru prestigiul dinastiei si pentru binele terii, nu fusesera acceptate. Ofilerii decorati cu Mihai Viteazul schitara la 22 Novembre o manifestatie pentru princiarul camarad. Liberalii [re-

buisera sä intervie pentru ca reple, printr'o scrisoare catre generalul Averescu, sä declare, la 28 Novembre,

ca-si mentine hotaririle" contra ralacirilor

5i

so-

vaielilor unui copil iubit". Deci se afirma sentimentul

parintesc, regretindu-se numai neascultarea. Putusem eu singur sa-mi dau sama cä exilatul doreste aprins sa revie. National-teranistii, cari-1 cercetasera prin emisari, si prin d. M. Popovici, facusera, la Inceputul lui 1926, chiar in plina Camera, propunerea de a se supune revisiei unui nou Consiliu de Coroana. actuul de la 4 Ianuar". Generalul Averescu, care raspinse cu succes a-

ceastä ofensiva interesatä a unor oameni cari lucrau mai ales din dorinta de a capata astfel puterea, trimeseSe totusi la Paris un informator, pe colonelul Mano-

DOMINATIA LUI IOAN BRA I IANU

413.

Iescu, si, falä de iminenta vacantei tronului, discutind ideia unei regente a princesei Elena, pomenise si de acelu pe care-I incunjura o mare popularitate ca desrobitor din sistemul partidelor. La caderea sa, generalul nu vedea inainte decit Republica, de care vorbise

la 4 Ianuar, färä aprehensiuni, d. Maniu, sau Carol al II-lea.

De mull Inca printul, mentinIndu-si reservele in ce priveste o viatä de familie pe care nu voia s'o reieie chiar daca i-o cere tara, aratase ca e gata sä se Intoarcif pentru a o servi, dar, nerecunoscIndu-si nicio gresealii, ar fi vrut ca revenirea, ceruta de toate partidele, pe care le Insirase pe rind si in renuntarea de la 1919, vazind In ele realitätile care nu erau, sä fie un act national. Asa fiind, masuri strasnice se luara In Iulie 1927 pen-

tru ca oricine ar putea sä trezeasca din nou chestia Inchise sä nu poata intra In Parlament: pentru intaia owl, de pe urma ordinelor scrise in aces t sens, n'am fost ales nicairi. Se interzicea prin politie pomenirea la Intrunirile electorale, de aproape supraveghiate, a numelui celui oropsit. Acura apararea printului ajunsese i In grija averescanilor rasturnati, cari pregatiau o intreaga agitatie carlistä terminul Incepea sa se rdspindeascd. D. Manoilescu se aseza In primele rinduri. Cu atit mai mult, cu cIt ceia ce de mult se astepta cu o nesfirsitä mila se indeplinise. Dus la Sinaia, unde regäsise pentru publicul care-1 privia Induiosat un ultim zimbet pe suptirea-i MO. de ceara, asezat In mijlocul florilor pe care le iubia si le intelegea, in continuu contact cu natura In. imensitatea careia statea sä se piarda, regele Ferdinand

atipise linistit Inteo noapte care i se parea mai crutaloare declt celelalte (19 Iulie). De a doua zi se declarase starea de asediu, ziarele fusesera censurate, confiscate sau cumparate, se amenin-

tasera meritosi ofiteri superiori daca vor pomeni de

414

CELE DOUA

LI.

MI DIN NOU FATA, IN FATA

print; o instiintare caritabild imi pusese in vedere Him a". Telegramele catre fiul din strAinAtate nu erau primite i numai prin stäruinta reginei Maria a Iugoslaviei se puturAexpune pe sicriul tatälui florile de din alb ale fiului, trimese pentru a risipi ipocrisia de care a foq incunjurat". Rare ori clasa noastrA polilicA a aratat mai mult cä practica inlrigii Ii vesteje5te ()rice ce sentiment uman ca la ingroparea regelui, de la ingaduinta cAruia avuserA cu totii atitea favoruri. 0 pomp'A \rand si rece: asa a fost dus in biserica lui Neagoe de la Arges acela care avuse, ascunsä cu multd ingrijire, o inima asa de simtitoare. Cum nu se luaserà toate mäsurile trebuitoare, lacasul a fost parasit de toti, fàrä exceptie, inainte ca trupul sA fie coborit in cripta.

Regenta a fost procramatA in Parlament la 26 IuIoan Bratianu intoväräsind cu obisnuita-i subli-

lie,

niere prin lovitura de pumn, caracterul incontestabil" al actului de succesiune se rdspIndise o seriscam a defunctului catre dinsul prin care intAria blastamul , si suirea pe tron a lui Mihaiu I-iu; el se ImbrAtisase cu generalul Averescu,care,in ciuda multora dintre aderentii sAi, declarase ca se raliaza. Rapede, Parlai era ,Inchis ca sa nu fie vorba, cu atit mai mult, cu cit printul declarase cd-si retrage pArAsirea de drepturi, de altfel farA valoare juridicà si neinregistratä la un notar italian sau la Legatia Romäniei din Roma, si-si aratase intentia de a reveni pentru a transmite la vreme i. cmenita copilului sau Coroana Ronyaniei. Cu

acest prilej, intr'un interview din Le Matin si intr'un foal te pios 5i frumos articol din Revue des vivants", gasia prelendentul cad acuma era In toata forma 'nte demne pentru a vorbi de cel ce disparuse si de cm pr pri't sa datorie fatd de tard. D r,indata, cmh nu se prevAzuse, un alt conflict iz-

DOMINATIA LUI 10AN BRATIANU

415

bucnia. acela Intre stdpinul de fapt.al terii i Regenta pe care intelegea s'o trateze ca un birou subordonat autoritdtii sale. La observatiile lui Buzdugan, In care se produsese transformarea trebuitoare pentru a-si indeplini cu denmitate rolul, cd o nurnire nu e constitutionala, i s'a rdspuns cit primul-rninistru n'are de dat explicatii", la care i s'a cerut ilnediat ca alta data sd se Lica represintat prin altcineva, care e capabil sd le dea". De fapt regentul era acest frumos batrin magistrat, care aducea cu el si blindeta, dar si hotarirea lduntrica a adevaratului boier moldovean era din razesii Vrancii).

Eu n'aveam carlism" de vinturat si de exploatat, ci pastram sentimente de atitia ani de zile si credinta

fermd ca pentru a se intoaree si a domni, a domni cu stralucire, asa Melt sa-i rdinlie numele In istorie, exilatului de la Paris Si trebuia nurnai un lucru: sa stearga citiva ani din viata sa si sit revie la ce era cind a pdrdsit tara, pentru motive de care un Suveran nu trebuie sa tie sail-4 printul Carol, Cind generalul Averescu, indatd dun't moartea regelui Ferdinand, mi-a cerut In scris1 o

apropiere, in raspunsul mien Ii aratani dorinta de a se intemeia un partid de ordine pentru a scapa tar.a de aservirea lt o clica de familie si la tiranicul ei .sef", apasind asupra salbaticei lor patimi impotriva cuiva caruia calitatea lui de fiu de rege nu-i poate rapi ce.le mai elernentare drepturi In tara lui" si dorinta ca al doilea putid sa tie deschise usile terii aceluia care, azi, cu atita Intelepciune, reclama ceia ce dupd mice omenie i se cuvine"3. In toanmd, pe cind, cu poetul Nichifor Crainic, ,se

pregatia ziarul, cu subinteles in titlu: Craiu Nou, d. Manoilescu-mi cerea, precum ceruse si altora, dupa insdsi dorinta printului, care tinea la ideia sa a re' Ibid., pp. 242-3. 2 Ibid., pp. 243-4.

416

CELE DOUA LUBII DIN NOU FATA IN FATA

chemärii de toate gruparile, sä-1 Intreb cu privire la declaratiile sale, si am fdcut-o cu placere, In timpul. cind Universul", vorbind de fostul mostenitor de tron", se arnesteca In lucruri care de sigur nu priviau decit pe cei direct interesati. Indata dupa aceasta transmitatorul scrisorilor era arestat In tren, despoiat de corespondenta sa i trimes la Jilava", pe dud se aresta i maiorul TeodtWescu de la Aviatie; din nou, cu Inviersunare fatd de amenintarea care-irevenia necontenit asupra capului, loan Bratianu, care ordona sä se faca In cea mai

mare graba procesul d-lui Manoilescu Inaintea unui Consiliu de ,Razboiu, releva in Parlament intangibilitatea actului de la 4 Ianuar" i cauta sit atraga la o recunoastere comuna pe d. Maniu, care se furisa, 5i pe generalul Averescu, care pastra o atitudine extrem de prudenta. Procesul, intentat färä socoteala supt impulsul pati-

mii oarbe, dadu prilej sa se vorbeasca larg de chestia printului i scoase la iveala lucruri ne5tiute, ca o serisoare, contestata vehement, a rdposatului rege In favoarea fiului sau. Chemat ca martur, generalul Averescu vadi raspunsul lui Ferdinand I-iu: ni jamais, ni A tout prix". Calitatea mea de martur am prefacut-o in aceia de calduros apdrator, ale carui cuvinte pentru fiul cel mai mare al regelui Ferdinand" au fost fireste maceliirite de censura. Sentinta, rostita la 14 Novembre, dovedia Inca odatd cä mai toti ofiterii tineri sint pen-

tru Carol al II-lea", camaradul, omul de vrlsta lor. Un comunibat al guvernulul, care blama Consiliul 5i ataca armata Insäsi, nu Ricu decit sä adauge la greulatea greselii.

Cabinetul iesia atit de slabit din aceastä proasta -afa-

cere, Incit, de mult solicitat de teranisti, cari nu se mai vedeau stapinii situatiei, am adresat i generalului Averescu i d-lui Maniu o Intrebare In scris, propuind unirea opositiei pentru rästurnarea liberarilor. Genera-

DOMINATIA LUI IOAN BRATTANU

417

lul avu simtul politic neeesar ca sä primeased fArd reserve, pe cind scri$oarea sefului national-terdnesc jignia fdrd molly pe acela In care vedea un concurent. Aceasta era situatia, pe care, din aceleasi eterne neIntelegeri de catheter pur personal, pentru rivnita sefie", ale opositiei, dibAcia lui Ioan Bratianu, sldbit Insd

foarte amärit In timpurile din tirmä, ar mai fi putul-o prelungi diva timp, cind o anghind difteried neglijatä puse pe neasteptate capdt acestei vieti amessi

tecate cu cele mai mari momente ale terii, la 24 Novem-

bre din anul care vdzuse moartea regelui. Gel doi oameni fuseserd, pared, prea mult legati In cele bune si In cele rele pentru ca unul, plecat inainte, sd. nu cheme la dinsul pe celalt. 0 and era Incepea cu moartea lui in viata politicä a Romäniei.

ILA TERANISTA.

Regenta se gasi inaintea grelei sarcini, mult mai grea

pentru dinsa decit pentru regele dispärut, de a hotari intre pasiunile aprinse si interesele radical opuse. Un Ministeriu de coalitie, care de sigur cä se impunea,

si pe care cei trei vicari regali aratau a-1 dori, s'ar fi putut, In afarä de chestia grea a presiddrii, numai daca Vintild Bratianu ar fi päräsit liniile generale ale unei politice pe care economistii" din partidul national-tera.-

nese nu o admiteau cu niciun chip si daca. d. Maniu, vinturind iaräsi, potrivit cu o tenace ideologie de abstractii, steagul alegerilor libere", ar fi admis sä lu-

creze cu un. Parlament pe care-I considera tot asa de falsificat ca si pe toate acelea care-1 precedaserä si. scosesera. din Ardeal si alti deputati si senatori decit dintre amicii sai. Asa fiind, nu era altä deslegare decit aceia, pe care o presintam eu, de a chema la putere mipe acesta din urind. Ideia unui guvern Titulescu nistrul nostru la Londra plingindu-se de mult eä nu i se apreciaza indestul marile-i servicii financiare , nu putea fi potrivild Inteun ceas eind puterea luneca dintr'o asa de tare mina ca a lui Bratianu eel mare, catifelatele degete ale diplomatului neavind ce trebuie pen-

tru a tinea cirma in mijlocul atitor furtuni. Qit priveste situatia dinastica, Vintila Bratianu, si in convertatia cu mine; plink ca de obiceiu, de o morata care nu--mi trebuia, si de oferte care ma desgus-

REVOLUTIA TERANIsTA

419

taul, pretindea recunoasterea Inlaturarii printului, pe care d. Maniu nu credea cà o poate acorda; din partemi, tineam la un punct de drept pe rare nu-1 pkasiam: orice lege se poate revisui, orice om poate fi util la ceasul lui", de gi, asa cum se presintau lucrurile atunci, chestia la care se gIndiau regentii nu era pentru azi, poate nici pentru mlne" gi nu cram dispus sä bag sabia in tara" 2. Astfel Vintila Bratianu ramase, asa cum fusese totdeauna, onest, muncitor, patriot, dar nacajicios si iute la vadirea miniei sale, amestecindu-se In toate si luindu-se ln gura cu toata lumea, Ince') Ind, fire*, cu d. Madgearu, vechea sa cunostinta, mind orizonturile largi

In care omul de Stat" se pierde si privind cu stralucitoril lid ochi marunti de clrtita amanuntele cele mai insemnate. Putine garantii pentru o lunga guvernare

lute& astfel de tail si avind Inainte, cu ura puternica, hotthirea cerbicoasa a Ardelenilor, a lor mai mult decit a teränistilor, de a merge si pathr a. la luptä, IntrebuintInd

metodele care folosisera pe vremea stapInird unguresti si gindindu-se a Invia, cu Adunarea poporului cu tot, cu scoaterea afard din lege si cu mersul asupra Bucurestilor, putintel Imprumutat si de la generalul Averescu, metodele de la 1848 ale lor.

De a doua zi dupa mentinerea la guvern el capätä insä adesiuni mai mult sau mai putin trainice, In frunle cu a d-lui Argetoianu, doritor de a isprävi Inteo casa cinstitä", si a d-rului Lupu, bun de lupta contra fosti-

lor tovaräsi, pe cari-i va acusa cä i-au rapit partidid Intemeiat de dinsul si ca. deci Sint niste simpli usurp atori.

Partidul national-terdnesc Isi urma in acest timp plaI V. ibid., p. 259. gi urm. 2 Audienta la Regenta, ibid., p. 259. Cf. gi ibid., p. 265, gi declaratiile lui Vintila BrAtianu, ibid., pp. 259-e0, gi, pe urmA (23 Decembre), pp. 265-6.

420

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

nul de luptil, ccrindu-mi, si prin d. Mihalache, sa continuu macar atitudinea, favorabird fao de dinsii, de pana acum; permiteam ca un prieten al mieu sa vorbeasca la intrunirile br, cu care, In iarna de la Ineeputul lui 1929, colindau tara, tirInd cu ei si actiunea, evident personala, divergenta, a lui Stere, care, Inviat din morti7 odata cu putinta de a pescui In apa tulbure, li se parea util pentru Basarabeni i pentru uncle elemente de extrema stinga. De altfel conducerea partidului se gindia si la scoaterea In linie a socialistilor, actiunile sociale fiind totdeauna vecine, oricare ar fi crezul lor deosebit. D. Grigorovici, seful romin al socialistilor bucovineni se ralie la actiune. La intrunirile din provin.cii, ca la Cernauti, se vorbia in toate limbile. Ungurilor pare

ca nu li s'a vorbit, si era tolusi o nota buna, dar Sasii, carora un om ca d-rul Aurel Dobrescu, fara margeni In impulsiile sale barbare, ii &idea asigurarea ca teranii de la Alba-Iulia 1i vor da puteri de sa poata desarma o ce frumos se presinta armata, tintita astfel ca dusmanul de invins, la marcteleserbari

comemorative de la Chisinau!1se aratau Ingrijorati ca oameni cu avere si cu instinct politic, si, neconsimtind a se lega de agonia liberald, nu Intelegeau a da vreun concurs acestor nesincere Incercari ale bolsevismului. Stere, din nou un sef chemat i un candidat de ministru, era organisatorul In Basarabia sa al libertatii poporului", prin ocuparea de terani a oraselor; In strins legaturi cu Curlea de la Balcic a reginei Maria, credea sil poata cistiga i acest sprijin, care se socotia, din causa influentei asupra printului NicoIae, de oarecare impor-

tanta; re1aiilc Basarabeanului cu d. Stirbei, alt element pretios, erau aproape fratesti". Se trecu peste noua si puternica afirmare, prin marele congres din Februar, a unui nationalism care nu se Inchina nici la I

Ibid., pp. 181-4.

REVOLUTIA TERANISTA

421

Ungurii din Ardeal, nici la Rusii din Basarabia, nici la Bulgarii din Cadrilater" si care nu credea cä o societate e cusca In care trebuic sä se sfhsie neaphrat fiarele, Inadins iritate, ale intereselor de clash, existente, dar nu In prima linie si nici de o eternä neeesitate. Ce-i privia mai mult pe national-terhnisti era sh deie impresia de .ansamblu, natiei si mai ales Regentei. Cu siguranta ch generalul Averescu, neväzind nicio

perspectivä momentanä, s'a potolit, cu bucuria a eu am plecat pe citva timp in sträinAtate si ca amicii miei Ii simpatiseazh, luptätorii neaphratei revolutii, adech ai prefacerii totale a Romäniei In Stat pentru terani, oricari terani, i anume nu pentru cä sint Romini, ci numai pentru ch sint terani, se aruncarg deci in Camere, ca pe vremuri, asupra dusmanului: strightele, injuriile, urnele rasturnate i, de partea cealaltä, excluderile, pentru a incheia cu o retragere eroich din Parlament, anuntind ch2 In fata acestuia, In curind un adevArat Parlament isi va incepe sedintile, Adwiarea Nationalii." a Ion Un adevärat, i regretabil, 1789. Dupä un numhr de sedinte la Bucuresti, ca sh se vazh", se hothri. disolvarea acestei Adundri", dar dosarul si grija intregii probleme constitutionale se transmiteau celei de la Alba-Iulia,copie a memorabilei Adundri din Blaj la 1848, care trebuia sa'se adune in curind. Pentru cei wee .aui de la Unirea Basarabiei, d. Maniu trimetea d-lui ITalippa un. adevärat mesagiu de suveran. In vederea noii adunäri se proceda militäreste, cu pli-

curilE marsului Incredintate misterios acelor cari trebuiau sa-1 conduch, cu steaguri sfintite 'contra dustnanului". La Bucuresti, pe aceiasi zi de 6 Maiu, se prevedea o alta de 40.000" de oameni, D. Maniu, care Intelegea sä alba biruinta complectä numai pentru sine, nu void sh attn. de sfatul cumintelui Buzdugan, care aducea oferta lui Vintilä Brätianu de a parhsi ceva mai tirziu puterea si anume In folosul acestor adversari. Ca

422

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

si primul ministru, Buzdugan se declara hottrit a nu ceda sträzii, ceia ce ar fi, de la inceput, totala compromitere a regentei, i aceasta adea sperantä libe-

ralilor a vor trece si toanina cu o guvernare in carede fapt nu mai era nimica viu.

Pniä la capät am refusat sa merg, pentru cresterea figuratiei, la Alba-Iulia, unde, de fapt, se adunara cu. zgomot mare, In jurul tribunelor improvisate, multi terani din judetul Alba, fieful" electoral al d-lui Maniu,

destui muncitori cari, fireste, aveau alt crez si urmtriau cu totul alte scopuri. Am trimes numai o telegramt cu lute les, In care recunosteam partidului dreptul de a fi valorificat Intr'un viitor guvern cum ua lutelege Regenfa". Prevedeam ca din toatt imensa reclama, In tart si In strainttate, se vorbia si de coborirea si

din aeroplan a printului exilat1, se va alege prea putin_ lucru: de fapt, cu toata stringerea laolaltä a, poate, zeci de mii de oameni, ascultind lacorni discursurile prin

care se fkaduiau fericiri imposibile, cu toate urletele de: Azi st se schimbe guvernul, azi!" i Murim azi, 5i aid", cu tot asaltul de trenuri, care trebuirt sa li fie ce-

dar nu eel spre Bucuresti, cu toata cererea de a porni pe jos care blastAmata Capitala a redate

ggienilor" urgisiti, resultatul fu votarea unei motinni de un iacobinism anacronic In care se cerea, se proclama demiterea guvernului Mimic al Patriei" si se deslega poporul romin" de ascultarea faiit de legi; tulburari socialiste vor duce la o asprd represiune, fart vArsare de singe. Iar la Bucuresti generalul Holban, unit cu d. Madgearu, bucurosi de sigur, et nu iea rtspunderea exceselor ce astepta la Alba-Iulia, s'au margenit a da locuitorilor Capitalei, Inteo frurnoast zi de Maiu, Inca o defilare populart pe linga atitea pe care le vtzusert. I

Destainuiri recente ale d-lui, Iunian, la discursul din TIrgul

Jiiului.

REVULUTIA TERANISTA

423

Aceasta &Wu curaj guvernului sa se arunce asulpra printului, räspindind stirile cele mai exagerate, de sigur impresionante pentru. oricine, asupra conduitei lui, la Paris, la Bruxelles. Se presinta o intreaga conspiratie la Londra, cu amestecul unui aventurier romin, si o proclamatie a printului, mediocra, ca fond si ca forma,

era exploatata cu dibacie. Ministrul Romaniei la Londra, d. Titulescu, fu invitat st intervie pentru ca sa nu se mai ingaduie sederea acolo a pretendentului. Pe de altil parte, toate stäruintile fur5 intrebuintate pe lingO

buna principesä Elena ca s'o fad a cere un divort, la care sotul, revenind la mai bune sentimente, se opuse fara sä poatO impiedeca sentinta, la 21 Iunie.

In acelasi thup, in ajunul sesiunii extraordinare, hi 26 Iu lie, a Camerelor, se incheia o conventie favorabila

cu Germanii in privinta despagubirilor de razboiu, si se lucra la imprumutul de stabilisare, absolut necesar in jocul continuu al valorii leului, foarte prirnejduit. Dar cererile bancherilor, la caH ne adresaserarn cu mull prea tirziu, erau asa de grele, cu controlul Mr asupra veniturilor Statului, trecute prin filiera Bäncii Nationale pentru constatarea si dijmuirea lor, asa. de umilitoare, asa de contrare ideilor si senthnentelor, traditillor i amintirilor personale ale unui om asa de mindru de tara sa ca Vintilä Bratianu, incit, dese ori anuntata, operatia se opria iaräsi in Mc. Astfel se ajunse pänà in toamna, marile serbäri come-

morative de la Constanta, pentru anexarea Dobrogii, nevklind prin nimic ca se apropie o deslegare, in vederea careia se vinturau atitea planuri mai mult sau mai putin serioase, dar mai ales acela al noului Ministeriu national" Stirbei.Aceasta facea pe generalul Averescu i pe devotatul sau secund, d. Goga, cari ma visitasera la Valeni, sa stäruie de o intelegere intro gru'Arne noastre, care O. se afiseze la 4 Novembre, cind nationalii miei aveau o mare intrunire la Bucuresti. Du-

424

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

pa ce acum toate asigurarile se dadusera. In taina national-teranistilor, demisia, aproape impusa lui Yintill Bratianu, era imediat acceptatä In ziva de 2 ale lunii.

Se recurse de forma la o consultare a celorlalti sefi de

grupari. PlecInd din sala banchetului, unde d. Anibal' Teodorescu Imi spusese ca Partidul Poporului sta la dispositia mea i refusInd In cale oferta grabita a unuia din cei doi domni Boilä, care, In cas de colaborare cu

ai sai, imi oferia mice vreau pentru ai miei, gasiam la membrii Regentei, carora, din neincredere, li-am pre-

sintat un memoriu scris, o primire plind de contraziceri si de reserve, din care se desfacea doar un lucru: nacazul, manifestat mai ales de printul Nicolae, pcntru intransigenta absoluta, glaciala a d-lui Maniu, care se voia formal stapin al Romaniei, mai mull decit fusese Ioan Bratianu, caci nu era numai seful unui mare partid, ci i capetenia unei revolutii triumfatoare, care, retinuta un moment In mersul ei, putea fi. deslantuita oricind.

Tot pentru a salva aparentele, se Incredinta la 8 Novembre d-lui Titulescu misiunea de a face Ministeriul National". De la cel d'intaiu pas, el se gasi, ca i regentii

la moartea lui Ioan Bratianu, Inaintea certei cu privire la Parlament, pe care el ar fi voit sa-I pastreze pentru a se ispravi cu Imprumutul. Peste citeva eeasuri, ministrul de la Londra depuindu-si mandatul, instalarea d-lui Maniu se facea, la 9 ale lunii, in strigatele strazii, carc-si avea biruinta deplina. Douazeci i unul de ini-

nistri de shnpla valoare electorala, agitatori mari

$i

mici, erau asezati la locurile bor.

Din acest moment, Regenta putea sa se consacre singurei operatii a iscalirii decretelor, cu care, de altfel, In ciuda unor rari observatii tehnice ale lui Buzdugan, s'a Impacat foarte usor.

Alegerile, la care m'am presintat In cartel cu geue-

REVOLUTIA TERANISTA

425

ralul Averescu, furä violente in sensul a bandele national-teraniste izgoniau si loviau dupä ordin pe i-

nimic", care In Ardeal era regäteanul", bun sà i se spare capul, preotii strigind: asa ii trebuie cui nu tine cu Maniu". Basarabia era Inchisg. oricarui sträin" -de care Stere, care, din nou refusat pentru vechea trrt-dare, si aceasta cu toate pretioasele sale legAturi, voia Fi-

nantele sau presidentia Camerei, care-i fu luatä de d. Stefan Cicio Pop. Astfel ince.pu o activitate consacratä 1ntdiu resolvirii chestiilor financiare indrumate de liberali i servite in strainatate de influenta d-lui Titulescu. In Februar 1929 se ajunsese la seinnarea imprumutului de stabilisare; cedarea cAtre Suedesii lui Krueger a monopolului chibriturilor dädea noului ministru de Finante M. Popovici ceva bani de cheltuialä. Comercialisgrile liberale le lua asuprd-si ministrul de Comert Madgearu, propuind i o nota alaluire a Camerelor de Comert, rilmase i asa organe costisitoare si inutile, pa (ind, ca i Sfaturile Negustoresti independente, ar fi pufut fi, dar farä politicianism, adevärate Parlamente economice, ca 11n G-ermania, ca, in oarecare rnasurd, si la Francesi. Toate acestea aratau limpede cd un grup de materialisti urmase altuia, ca, schimbindu-se ilumai personalul, piesa era in fond aceiasi, cu aceiasi cdpatuiala pe sama Statului. Pe cind in Palatul Presidentiei, Casa Cretulescu, Casa Cantacuzino, d. Maniu, regulind afacerile clientilor siti politici, adopla maniere arhiducale, fabrica de legi, pastrind in discursuri nota revolutionara, nu solutiona nimic fara a se gindi la ce folos resulta pentru partid si miluitii lui. Ca pe vrernea generafului Valtoianu cel mic, se facea trafic cu pasapoartele,

tin revolutionarism deci care cu frasa lui 1789 unia

starea de spirit a Directoriului lui Barras. Cei citiva invatatori, preoti, intelecluali prinsi In virtej se ui.tau uhniti in jurul lor cind se volau capitolele unei le-

426

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATI IN FATA

gislatii de armatura, poate nu bancara.", cum numia_ d. Madgearu liberalismul, dar, oricum, foarte capitalista".

Doar iscalitura, prin interventia polona, de d. Davilla, la Moscova (Februar) a pactului cu Soviet*, dupd ce d. Duca de mult se lame inselat de dinsii la Lausanne si luat in batjocura la Vienai dAdea pacificului ministru de Externe Mironescu putinta de a proclama ca. si In domeniul politicci externe, mull timp ocupatä cu procesul, la Geneva, al optantilor, creatiune a d-lui Titulescu, se iea o noua clirectie. 0 discutie patimasa si stearpa, Ca aceia provocata de d-rul

Lupu cu privire la data serbärii Pastilor era o recoilfortare dupä tot acest zornait de statistici in vederca decretarii cu grthnada, imedial, a unei sume de forme moar te pentru o economie nationala, poate foarte moderna, dar carturareasca. si Meal nicio atingere adevarata cu

tara. pe care tindrul ministru reformator n'avuse nici mijlocul, dar nici dorinta, nici pregatirea sufleteasca pentru a o Intelege. Se urma, intentia fiind de-a atrage capitalul strain, care nu se va capata, pentru punerea In valoare a bogatillor terii, cu modificarea legii minelor, cu legea Cai-

lor Ferate, de pe urma careia nu va resulta niciun prcgres real, cu legea de cointeresare a Pescariilor, In a caror conducere, pe motive politice, se introdusera oameni fail nicio pricepere. Si, In timpul cand se Mean toate aceste experiente aleteoriei, fail a intreba pe cei interesati si fira a ur-

mini coborirea in realitate a infinititii paragrafelor, controlorii finantelor noastre, cu d. Rist In frunte, se Inspaimintau de ce gasisera (8.000 de creante neglijate numai la Instructie) si puteau constata cd, inteo tail a carii viati economici n'a fost Intetita, diriguiti :,ii le-

gata impreuni de la o Intreprindere la alta, de la o provincie la alta, creind astfel noul organism al pro ductiei rominesti, incasarile shit ingrijitor de slabe.

REVOLUTIA TERANISTA

4 2T

In Maiu situatia era aceiasi, adlugindu-se o recoltd rea. Utile Ferate presintau deficite de care se lovird planun rile altui specialist strain venit in virtutea conditiilorInTrumutului, d. Leverve.

Dar noul regirn avea patima de chelluieli a tuturor parvenipor. Serbdrile comemorative de la Alba-Eulia

mIncard surne enorme, a cdror socoteald nu se va face exact niciodatd. Fiecare profita cum putea. Chel-

tuieli mari le va aduce si legea administrativA, ieitä din inspiratia, mult corectata cu oarecare simt practic, a lui Stere, cdruia, in lipsd (le altceva, i s'a dat acest rost, care multdmia prea putin o formidabila ambitie pe care n'a domolit-o nici vrista. S'au creat Consilii de sate pe lingd cele de comund si o droaie de noi prhnari 1i cereau pliie, oriclt de mici. Presedintele Consiliului judetean dubla pe prefectul politic, comandind in mare parte adrninistratiei. Directoratele, care din nenorocire erau pe mrtsura teritoriilor stabilite de sträini, de dusmanii prin cucerire, implicau noi apeluri la punga contribuabilului. Cite unul din di-

rectori se simtia un mic suveran acasd la dinsul si, cum In Banat era si un ministru, d. Bocu, el va fi vIzut de Zece Maiu cu generalul citlare la usa automobilului srtu. Era la acesti oameni räsdriti din multime o poftd de parada pe socoteala Statului care pentru cei din Vechiul Regat contrasta asa de neplAcut cu discretia boierilor nostri,

Astfel guvernul asteptat atIta de masele" necontenit prelucrate pierduse foarte rdpede mult din acea popularitate In virtutea careia singure- si nu a calititilor politice dovedite sau a serviciilor aduse de partid se ceruse si se capatase puterea cu abia un an Inainte; pre-

coua imbatrinire a oricdrii cirmuiri iesite din f Agaduielile demagogiei. Generalul Averescu se agita; liberaiii cereau fatis guvernul si strabäteau tara denun-

lind o stare de lucruri care, in asteptarea realisarii

428

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

imprumutului incheiat, nu era mai buna decit inainte, avalansa greutatilor financiare urmindu-si, peste toate piedecile usoare puse in cale-i, drumul ei fatal. Stricta lege, de o contabilitate complicata, a d-lui M. Popovici nu ajungea ca sä indrepte Finantele impovarate si inchinate strainilor. Lin complot fusese descoperit, al unui bätrin mili-

tar din provincie, dar se citau numele unor gloriosi generali, caH ar fi complici, si uneltirile unor tineri coloneli erau sa urmeze. Se vorbia din nou cu insistentä de guvernul Titulescu, socotit capabil de a gäsi

oricind, oriunde, in oHce conditii cirjile unor Ilona

ajutoare Muesli, oH de guvernul, preferat in anume cercuri de la Curte, care nu desarmau, al d-lui Stirbei, a carui influenta oculta asupra intregii vieti a terii incepea sä devie nesuferitä. Se ventila si formatia Stirbei-Titulescu sau ;Jivers. Cind absurdul proiect de reformit administrativa iesi la ivealä, in lulie, printul Nicolae, caruia dominatia teranista Ii displäcea de la inceput, fu cistigat pentru o resistenta, fatisa, in thnpul chid vadita dorinta a reginei vaduve de a intra In Regenta, cu omagii de deputatii din toata tara, stirnia o rasunatoare campanie. Schimbari importante inläturard prhnejdia. Dar acest regim care-si organisa pentru o resistenta care s'a dovedit imposibila cetele de terani ale voinicilor" cu steaguri sfintite in biserici ca ale antisemitilor lira dupa dinsul multe miserii de care cu greu se putea desface. linbufnat pe Regenta cdi s'a mutilat proiedul administrativ care era sprijinit Intreg pe eleetivitatea administratiei si pe localismul ei, care distrugea aproape total autoritatea Statului, vechiul inspirator ocult, admirabil de fapt,

cu toata vrista pe care o avea si boala pie care o afisa, in sfortarile desperate spre culmi de reabilitare, de impartasire la putere, din care recadea necontenit cu tragicele mini singerate panä la os, se Meuse recunoscut de justitie senator de drept. Dar, la primirea

REVOLUTIA TERANISTA

429

lui de Adunare, generalul Prezan lud initiativa unei rdsundtoare protestäri, care, cu toatd apärarea neastimpiiratului domn Iunian, izbuti. Se addugiau tristele scene de la Lupeni, unde minerii,.tratati ca animalele, cu toate aparentele sociale si culturale pentru visitatori, se ridicau, scormoniti de agitatori, si trupa, atacata,..trd-

gea In carne vie: un tindr Evreu din Iasi, presintindu-se ca rgsbundtor al celor cdzuti, tiiigea, la rindul lui, asupra ministrului de Interne, d. Vaida Voevod. Pentru armed se Meuse ant de putin, Incit discrete ohservatii venird de la aliatii nostri iugoslavi si polonil. Era destramarea unei teri nenorocite. Totusi increderea fericitd cu care Providenta a inzestrat pe d. Maniu raminea nezguduità. Fail nicio conceptie proprie de guvern, fard nicio metodd care sd"-i apartie, Mil niciun ideal care in ceasurile de intunerec sd-i licdreascrt In zare, färd acea sentimentalitate care tine cald sufletul omenesc, fail Indemnurile necontenite ale unei popularitati, care, dibaciu. Indreptatd

spre dinsul de propagarea legendei omului mare si tare, nu se putea prinde de o natura anguloasd si se racia in contactul cu Incremenirea trupului, el credea si mai &parte In misiunea sa pe care n'ar fi fost Capabil de a o defini altfel decii prin vechi formule unguresti usate de veacuri. Hotärirea aceasta nestrdmutatd, mare calitate, dar si grozav defect, lmpiedeca de altfel orice Intelegere cu orice alt grup. 0 mare loviturd pentru ilusiile de -duratd a unui Ministeriu fdrd o adevarald valoare si Mil niciun fel de cohesiune a fost moartea, venitd ndprasnic, a regentului Buzdugan, care singur dAdea prestigiu prin trecutul sdu, prin felul de viatd, prin cunostintile sale juridice, prin

caracterul si grija sa de demnitate unui subred suro1 Ibid., p. 364.

430

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

gat de regalitate, in dosul caruia räsariau Indarätnic umbre din launtru si din dark care nu se puteau Inlatura definitiv. Candidaturile räsarite cu acest trist prilej, de la gene-

ralul Prezan, singurul care putea sä Inlocuiasca pe defunct, la d. Titulescu, asa de tinär si asa de strain de Ora, si la magistratul care succedase la Casatie, ba chiar la d. Mironescu, blind profesor de Universitate, fost prieten al lui Take Ionescu, si altii, ale c.aror nu-

me trezisera un zimbet, erau intrecute de aceia, fati.sa, pusa de Universul", a reginei Maria, ale arii merite atit de mari fusesera incetul cu Incetul umbrite de participarea la urita politica spre. care fusese Indreptatä de interese stäruitoare. Toata vechea Curte, ale carii intrigi permanente o facuserd odioasä, lucra In acest sens, si din nou Sisiful neostoitei ambitii, Stere, credea ca a prins coltul de stinca prin care sa se poata ridica mai sus. D. Maniu Isi avea IDsa de citeva zile candidatul, pe care ajungea un gest al sau ca sa.-I impund: el nu putea fi decit dintre oamenii devotati, dintre aceia cari aveau legaturi peste care n'ar fi putut sä treaca. Buzdugan fusese prim-presedinte al Curtii de Casatie; in-

tre membrii supremei magistraturi era Insa unul pe care o relatie de familie Il stringea de ministrul de Finante. Astfel se ivi candidatura d-lui C. Sarateanu, era de cea mai bunä societate, bibliofil pasionat, timid pen-

sionar, care nu se gindise la o asemenea situatie, In care s'a gäsit totdeauna foarte stingaciu. Numele, rostit numai cind Adunarea Nationala era In cea mai aprinsä asteptare, a fost Indata aclamat de parlamentarii

cari apartineau cu totul, si prin demisiile lor in alb, presedintelui de Consiliu, investit provisoriu cu atributiile regale. Instalarea se facu imediat, In strigatul ciudat al d-lui Stefan Cicio Pop, care presida: Traiasca Dinastia romina!". Iar dinastia rdspundea prin declara-

REVOLUTIA TERANISTA

431

Iii In Universul" ale reginei Maria cä ei, sotiei regelui unitatii nationale 5i ajutAtoarei lui, i se cuvenia o regenta, pe care tara ar fi trebuit s'o ofere, ea aceasta era 5i parerea fiului ei 5i ca. alusie la liberalii cari protestau violent contra alegerii facute ea nu sufere o altg. dinastie. Guvernul impuse o retractare corn-

plectk la care Universul" rdspunse printr'o tot ant de categoria Intarire. Dar 5i In partidul care credea ca. 5i-a asigurat astfel viitorul se pronuntau adinci nemult5miri. D. Iunian, a cdrui_ elocventa iute si Intepatoare li crease un prestigiu 5i care se gäsia -de mull In conflict, ca ministru de Justitie, cu Ardelenii, pe cari nu-i Ingaduia . sä-1 conduca In numirile sale, denunta public pericolul Inrudirii dintre un regent si unii ministri 5i cerea, nu numai demisia d-lui Popovici, cumnatul, dar 5i .a d-lui Vaida, care, de 5i mai bätrin, era prin alianta nepotul, de fapt foarte ascultätor, al acestui din urma. Protestarea era urrnata de o demisie, care dadea drumul 1a toate zvonurile, pänd la acela al unei intelegeri cu liberalii 5i averescanii apucati pe un povirni5 din cele mai lunecoase, ziarul fostului mieu prieten politic calficindu-ma n'am Inteles nici-

odat.i pentru ce, caci nu putea fi vorba de refusul de a sustinea pe regina ca regenta. de mercenar" grosolan" 5i caraghios". Se atribuia, In acest trist haos,

d-rului Lupu asigurarea formala ca. peste un an va fi sau dictatorul Terii RomAne5ti sau cAlugär la Muntele Athos".

La redeschiderea Camerei, In toamnä, proiectul de lege al unui Credit agricol cu capital strain, care lovia In interesele liberalilor, provocä un violent conflict cu ace5tia, In cursul cruia d. Madgearu, care, cu mäsurile sale, din care spera sä scoatä o refacere financiarä a terii, de 5i ea ar fi fost de competinta colegului sail M. Popovici, din ce In ce mai gelos, devenise un

432

CELE DOUA IUMI DIN NOU FATA IN FATA

fel de Vintild Bratianu al Tartidului sdu, dictatorul financiar", calificd pe adversari de crhninali", pe cari-i scoate in afard din lege". Retorica revolutionard iesia astfel la iveald de cite ori se intilnia o greutate; revolutia care rästoarnd si face potrivit, totdeauna, cu ideologia' ei, pentru ca apoi sä rdstoarne si ce a facut, dupd altA interpret art a aceluiasi crez de ideologie", era in fundul sufletesc al tuturor acestor oarneni, oricare li-ar fi fost provenienta: lupta cu Ungurii, in care lipsise doar curajul pentru a arunca bomba, comploturi basarabene de metode rusesti. Ei pornird, ca la 1907, contra ciocoilor" din Begat , parvenitism de intelectuall cari nu respectd nirnic in calea unor arnbitii grabite. Lipsia ceia ce face pe adevdratul om de Stat, chiar dacd a cistigat aceastd insusire, ca, in Franta, un Briand, contra amintirilor i pacatelor tineretei sale: simtul de s olidaritate al societatii, intelegerea pentru sufletul unic care, peste toate interesele, si cele mai legitime, trebuie s'o anime, respectul fatä do un trecut in care s'au lmu nit directiile permanente, care rdmin a fi nurnai acomodate cu vremile schimbätoare, i acea caldurd puternicd prin care singurd se pot topi brutele minereuri pe care le dau pasiunile de clasd, egois.mele de provincii si poftele individuate.

Peste neastimpdrul unui tineret, cliruia: la. Oradea, cu distrugerea sinagogelor supt Vintild Bratianu, la Bucuresti, cu serbarea zilei studentimii" in toate centrele universilare, Ii pldcea nurnai misticismul, aventura, complotul, contribuind, cu cresterea lor strimbd, la anarhia generald, peste caducitatea, necontenit and-

tatä cu degetul de ziarul indraznet al d-Iui Gr. Filipescu, a partidelor usate chiar cind erau tinere cronologic, se simtia nevoie de aliceva. De refacerea teme-

liilor insesi ale un.ui Stat cu forme vane de imprumult, i acela perimat, cad, afard de Franta si de Anglia, in care, de altfel, orice avea un rost propriu, netransmi-

REVOLUTIA TERANISTA

433

sibil, sensul insusi. al Statului se schimba supt impulsul noilor nevoi, inexorabile. In locul oarnenilor luati prin

alegeri, din grdmada amorfa, pentru a alcritui in Par-

lament alta grämada tot amorfa, peste care sd'pluteased un grup ministerial iesit din simpla intelegere trecdtoare a ambitiilor personale, fdra a se admite Coroanei sau represintantilor ei niciun gest de orientare, trebuia vointa clard a unui cm, asigurat in situatia sa, legat de autoritatca suprema printr'o colaborattie onesta si bine garantata i consultind in fiecare moment o Adunare care, neavind de-asupra ei vesnica amenintare a disolvdrii, sa fie compusa din categorii sociale adevdrate, revenindu-se intr'o forma mai larga la -orporatiile medievale. Aceste elemente ar constitui toate un

corp material organic, .dar, fireste, numai o inferioard cugetare materialista s'ar putea opri aici: cealalta intelege cd acest organism are nevoie necontenit de Insufletirea care vine din contactul permanent cu ideaide. In acest sens Indrumain o lume desorientatd, caremi raspundea, ca in tot cursul unei vieti risipite pentru tara, cu o neintelegere totald si cu o pasivitate a b solutd

Iii fata acestei conceptii se ridica, dacä i se poate i aceia peste partide, dar i peste Coroand: a d-lui Maniu, care, inteun discurs la inceputul anului 1930, declara cä inaintea sa celdalte particle sint pulverisate", ramiind doar liatribui acest nume, o alta,

beralii, cu cari s'ar putea trata pentru un sistem de bascula, individualitalea sa, a d-lui Maniu, rdmlind, totuA sä dea pecetea vremii noi. Deocamdatil, in departata America, unde ma chemase dorul de cele de acasa al coloniilor romanesti, nu-mi veniau alte vesti decit acelea despre agitatiile sterpe ale unei tinerirni care ducea la Universitate, Mc de reculegere ideald, apucaturile turbulente ale liceelor fard conducere morala si färd autoritate adeväratd. Din ce in

434

CF.LE DOUA LUMII DIN NOU FATA 'IN FATA

ce mai mult se Invedera o catastrofd financiard, pe cind lumea politicd se ocupa de demisia lui Stere, sprijinit de Basarabenii sdi, cari urau celorlalti, rdmasi credinciosi partidului,

sd mintuie pe cracd", spinzurati.

Gäsind, In sfirsit, prilejul mult dorit de a arunca peste bord un cadavru politic, d. Maniu nu se läsa impresionat de strigtele demisionatului eä va chema Sfatul basarabean, cg. va intemeia, cu elementele celei mai extreme stingi si cu strdinii, cu bolsevicii, fdtisi sau ascunsi cum a si fdcut-o un alt partid terdnesc, al revolutiei

fard perdea, si cd guvern si tall vor trebui sd. Capituleze in fata räsungloarei lui revanse. Ca un adaus la aceste miserii, cum toate miscdrile anarhice fuseserä trecute cu vederea, Bucurestii vävurd In April rdzboiul civil intre invalizii sustinuti de excelentii nostri studenti si intre forta publicä si armatd, bornbardate cu ce li adea in mind de asediatii din Palatat

studentilor in medicind, demn pendant al scenei din Camera In care d. Madgearu arunca in capul d-rului Lupu budgetul, prhnindu-si-1 Inapoi dintr'o loviturd de picior.

Peste citeva sAptamini o \raga ternere de revolutie plutia asupra tuturora, si liberalii, autind un sprijin, nu pentru salvarea societdtii, cad acest sprijin

nu putea sä ajungd, ci pentru revenirea lor la putere, se adresau printului Nicolae. Ei acusau guvernul cd e nesincer in ce priveste chestia inchisä", si astfel, zile intregi, in fata redactiilor ziarelor Viitorul" si, Epoca"

se desfasurau noi lupte In toatd regula cu politia, publicul ddunindu-se ca la spectacol, fdrä a lua de loc portea beligerantilor, cari doar pentru aceia se bateau. Irnpasibila, regenta asista la aceste scene de ultimä decadenta a unci teri parasite cu totul capriciilor si violentelor de cluburi. Astfel de la sine ideia revenirii printului, agitatä persevcrent de ziarul Chvintul" prin condeiul ziaristic eel

REVOLUTIA TERANISTA

435

mai puternic al momentului, al profesorului Nae Ionescu, Brdi lean de cumplit temperament, ajungea In primul rind al preocupatiilor generale, Mil ca prin-tul Insusi sä fi grdbit lucrurile. Incercdrile reginei de a cdpata puterea de fapt cd.zusera. Pentru moment nu se putea Incerca nimic in fo-

losul fiului ei mai mare, a carui revenire n'o doria cu niciun pret mama, convinsä cä s'a Incheiat cariera aceluia pe care-I revAzuse In Franta. Cltiva gräbiti erau sä-1 compromitä prin punerea unei candidaturi la regentä, care se cerea altfel pregAtitä; cele citeva voturi cdpdtate fAceau ca adversarii permanenti i Inviersnnap sd zimbeascd. Multi ofiteri tineri erau pentru car-

ceia ce s'a numit pe urmä restaurare"; intre ofiterii superiori, mai toti cu legAturi de partid sau lism"

i

raporturi personale cu oamenii politici, putini. Generalul Averescu cdutase o Intilnire cu exilatul, §i la Beninzona, unde i-a pldcut sä se Incunjure de tot farmecul misterului, era vorba de un fel de Intoarcere MOO. prin Giurgiu, ca a lui Napoleon de la insula Elba. Cdci acum chestia Inchisä" ajunsese, ca orice .lucru, ca orice drcpt, In Romänia, un mijloc de a ajunge la putere. De aceia cAldtoria generalului, de aceia en-

tusiasmul d-lui Goga, care odinioard, ca ministru de Interne, ardtase ce mijloace ar intelege sä intrebuinteze

dazit indesirabilul ar apärea la frontierd. Dar acesti 3nembri aiopositiei nu puteau actiona pentru Intoarcere,

a cdrii datd apropiatd mi-o dAduse a Intelege printul

insusi la debarcarea mea In Franta i pe urnid imi vorbise, printr'un intim al säu, cu prilejul unei rdldtora in Anglia. Sham i eine era devotatul prieten care-si risca nu numai cariera, dar poate si viata pentru a pune toate in ordine: maiorul Tdtdranut atasatul militar la Paris, pe lingä un ministru al Romlniei adversar hotdrit al schimbdrii, C. Diamandy, care n'a aflat nimic din ce se punea la cale. Un alt militar, ge-

436

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

neralul Sutu, in legaturd cu un plan care a trebuit sd fie pdräsit, astepta la Viena. Citiva tineri coloneli, Gabriel Marinescu, Teodorescu, erau instiintati la Bucuresti, i ei aveau in mind regimentele bucurestene de care era nevoie. Nu lipsiau nici elemente militare din Ardeal, care, ca multi altii, au indispus pe urmä, rerlamindu-si un merit pe care de fapt I-au avut. In sfirsit, ceia ce era hotäritor, printul Nicolae, din sineera afcctiune fata de fratele mai mare, pe care din copilgrie era deprins a-1 admira, si din desgust pentru un rost politic pe care nu-I dorise si care nu convenisa dispositiilor sale, astepta cu nerdbdare momentul doritei sale despovdrdri. Era sigur cii pretendentul nu va intimpina nicio resistentil de la noul coleg fari prestitiu i nici de la Patriarh, care, de curind, spusese franc unui visitator: Tara nu merge pentru cd n'are cap: printul isi fumeazd tigarile, Sarateanu cerceteazd-

cartile, eu, un preot, nu pot &eft sa incerc o impacare".

stiut ori n'a stiut, in ce mdsurd a stiut guvehml yi cari membri din guvern, e un lucru care nu se a puftea deslusi multa vreme. E sigur cii pcntru un Mania intoarcerea printfflui, a stapinului", cum. 11 namia, apasind si exagerind, d. Nae Ionescu, nu putea fi

decit o mare piedeca in ealea recii ambitii care nu credca cd are nevoie de niciun sprijin; doctrinarul dictator" de la Finante era mai bucuros sd nu aiba de discu`at decit cu d. M. Popovici, care se obisnuise a-si Inghii nacazul; ceilalti nu contau, ca oameni gata a se acomoda cu orice; un ministru de Interne ca d. Vaida e toldeauna inexistent. Dar acela cAruia, dupd parerea sa, nu i se daduse destul, d. Iunian, nu facuse In zddar, dupu ruperca cu colegii pe tema inrudirilor d-lui Sn.Ateanu, o calatorie In Apus, unde i tse pierduse urma. Inteles probabil si cu elementele teräniste din guvern, intre care d. Mihalache era aproape gramadit in coltul semi-culturii sale, el represinta acum in locul Ardele-

REVOLUTIA TERANISTA

437

fillor lecuiti momentan de toate pornirile violenle de felul Albei-Iulii", tendinta spre revolutie, in care trebuia Incadratd, ca un capitol esential, restauratia. Prin ea, cu un rege tindr, care avuse totdeauna, aldturi de un puternic autoritarism, de dorinta izbInditoarel interventii personale si a guvernärii directe, idei foarte de stinga, indiferent de metoda ce s'ar impune, intelegeau acesti oameni ai generatiei mai noud sä reformeze tara Inteun sens care Intrecea sovdielile Ardelenilor, in fond conservatori pe linia liberalilor din tara veche. In lupta,

de fapt neintreruptthi macar o chi* intre nationalii d-lui Maniu, amestecati cu atita takism, Intre d. Madgea-

ru, teoreticianul rdpede legat si prin temperament, mai mult ciudos decit rdsturnätor, de presedintele Consiliului, i Intre acesti radicali rurali cari dispuneau de figura simbolicd i decorativd, de talentele de agitator pentru sate ale d-lui Mihalache, era necesar Si altceva decit mitsurarea unor talente cam de o samd: trebuia sä fie cineva care sd asigure biruinta acestei ramuri Iunian-Mirto-Mihalache. Greutatea era numai sä nu trebuiasca a Imparti cu un Manoilescu, mai vechiu devotat. care riscase totul, favoarea noului domnitor.

Astfel un aeroplan aduse, nu MA pericol in cale, pe printul Carol, In noaplea de 6 spre 7 Tunic 1930. Printul Nicolae isi Imbratisd fratele i colonelii presinlard trupa. Inca de cu noapte plouau ofertele oarnenilor politici,cari nu Intelegeau ca altele trebuiau sä fie directiile erei care se deschideau astfel, liberalii singuri,inteo in-

stinctiva miscare de apdrare stringIndu-se in jurul obositului \Tina la Brdtianu: d. Duca, Infierind aventura", prefera sa i se taie mina" decit sä trebuiascd a servi un asemenea regim. Discutiile asupra situatiei de fapt n'au durat mult. Atard de citeva demonslratii de stradd, unele vddit aranjate si care nu puteau da adevdrata nota a hnensei pnpularitati care se indrepta cdtre omul simpatic

438

CELE DOUA LUMI DIN MOLT FATA IN FATA

si care suferise, dar mai ales cAtre legenda unui salvator" care de pc o zi pe alta poate totul, nu erau acelea care sä poatä impune o hotarIre, iar interventia, utilä, a armatei, de sigur prielnica schimbarii, avea inarele neajuns de a putea face dintr'o restituire de drept un vulgar si periculos pronunciament": i fgrä amestecul prea visibil al ofiterilor In clipele hotarlloare fireasca recunostinta a oelui restabilit trebuia sà deie tin carac-

ter prea militar noii stapIniri. Ce au putut sti multimilt teränesti, pe care le preocupau grele datorii, exagerate de o demagogie ministerialä, In lupta dintre dd. Madgearu i Manoilescu, despre cele ce se IntImplasera la Bucuresti! Ceia ce trebuia sä urmeze: o regenta pentru micul Mihai I-iu, Indata cornplect pärasit, a carui mama, cu sufletul disputat de sentimente asa de deosebite, Isi astepta soarta In palatul de la Sosea, sau o rästurnare a ordinii de la 4 anuar i revenirea la succesiune a tatalui, era la dispositia clasei politicc, asa cum ajunsese a fi. Sedinta Adunarii Nationale, In care d. Maniu, demisionat In folosul d-lui Mironescu, totdeauna gata a Impaca

situatiile, era In aparenta un simplu deputat si de fapt el era acuma depäsit de Imprejurari pe care n'avea nci curajul de a le aproba, nici acela de a le infrunta, i In care d. Iunian Isi reservase priMul rol, de propunator al noului rege, a fost adinc miscatoare. Cuvintele rostite de acela care prin votul unanim al celor presenti, liberalii Bind dark iar generalul Averescu, neinsarcinat, cum asteptase, cu guvernul, preferind a vorbi prin d. Goga, devenise Carol al II-lea, rege al Romaniei, regele Mihal ajungea, dupà bizara ideie romanticd a d-lui Manoilescu, Mare Voevod de Alba-Iulia",-- erau Intiparite de ideologia frumoasä a Santanatorului", de sfaturile unui Murgoci, de amintirile unei ere pe care cu entusiasm. o represinta; dar reaMaple materialismului dominant erau cu totul allele.

REVOLUTIA TERANIS CA

439

De a doua zi chiar revolu'jonarii, stdpini, in nurnele ma-

selor suverane, erau sd dea räspunsul, $i inaintea puterii lor brutale, sprijinitä pc incongienta populard, pe abdicarea intelectualitdtii, pe neputinta tineretului, imobilisat in violente, sincera dorintd de lucruri noud si mari a Suveranului aclamat era sä se piece, nu fIrä momente de revolta, care vor face $i actul urmätor din tragedia carierei rnele politice. Si apoi resolvirea, care s'a

facut, contra opiniei publice, dupd lungi tardganiri, a chestiei familiare a noului rege, sotia divortala, care era insa. mama Mostenitorului, devenind Maiestate" fall a nutea fi regkna decit prin anularea, citva Limp sperata, a aclului de divort si ajungind a accepta o $edere aproape continua in strainatate, a ocupat a5a de mull alentia regelui, tocmai in momentul cind se putea lua orice hotdrire de fericitd inoire impotriva oricui nu cereau, umili, liberalii, afard de Vinlila brdtianu, si el ingenunchiat la urma de interesul partidului, favoarea audientelor reparatoare, si nu se simtia bine generalul Averescu cu buzduganul de maresal in rnina?, incit (nice mare actiune informatoare se Inlatura.

Carol al II-lea, in fond prielen al unui regim Mihalache, dorise ca toti sa-1 cheme, toate parlidole, cci nu se voise rege peste dinsele $i contra lor in numele, acelu: popor romdnesc care trdia viata lui, cu Lotul alta, aliituri de viata lor superficiald, insignificanta chiar, pentru istoria in stil mai larg, care nu inscrie pe tabletele ei pe top detinatorii, cari se succedd rapede, ai portofoliilor ministeriale.

El isi simtia datoria, dupd o indreptare spre d. Mania, care se lovi de neintelegerea dintre colaboratorii sdi, intre cari teränistii nu intelegeau a imparti, $i se gräbi, ca $.1 cum ar fi voil sa ispräveasca odata cu acest

scrupul de constiinta, de a. incerca Ministeriul National.

Insärcinat a-1 face, d. Prczan rautd, cum i se i. di case, asentimentul acelorasi sefi, si, cu aprobarea ne

440

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

sincera a d-lui Maniu, el se lovi de resistenta Inca proas-

path., neinduplecatä a lui Vintila Bratianu, deprins a considera pe meritosul general ca pe una din uneltele sale in momentele mari, ca in casul Stere. Atunci, forma

fiind indeplinitä, d. Maniu fu reintegrat In drepturile sale, pe care lc credea acum incontestabile. A disolva Parlarnentul a doua zi dupa restauratie se parea si erao imposibilitate rnorald, oricare ar fi fost valoarea morala insasi a acestui Parlament. Dar, cum doi teranisti de March' fuseserd inlaturati, dd. Mirto i Raducanu, d. lunian impunindu-se mai muit

ca supraveghetor In numele regelut, prin rolul ce jucase, cum restauratia, dusmanitä de d. Madgearu, nu-i putea accepta dictatura financiard", exilindu-1 la Agricultura, pe care si pe aceia o va reforma, cum d. Manoilescu, cu asa de mari merite fata de Suveran, reclama meritut pentru diiisul, Ministeriul rechernat Ja viald

In aceastä forma imputinata si slabitä era osindit, cu Camera cu tot, inviorata de regularea uuor afaceri ca aceia a soselelor Casci Stewart, care oferia un capital pe care noi trebuia sa-1 cautam, la o miserabild vPgetare.

Se adaugi neaparatul conflict Wire seful Statului si seful revolutiei. Daca regele consimtise sa accopte program si metode de la iacobinii la dna el, foarte sensibil la demnitatea Coroanei sale si deprins a se gindi la regime de autoritate, de un singur om, si se vedea el insu5i In acest rost decisiv, nu puleasa adanita aceasta continua incremeneala dominatoare in fata sa. Dupa o vacanta de complecta desilusie, la capatul careia niiracolul era complect disparut, cu toata stralucirea voila a noii Doiunli cu restigiul salt exterior

de uniforme scaparatoare, nu mai erau, supt presiunea strivitoare a greutaiilor financiare, neinlaturabile prin economii de catre un guvern de partid, avind o asa de largii si Inca flaminda clientela, decit, in imprejurari absolut anormale,

i pentru lumea Intreaga, de jur

REVOLUTIA TFRANISTA

441

Imprejur, oameni de obi5nuita normalitate. Iar in aserrenea conditii niciun presedinte de Consiliu nu era mai indicat decit d. Mironescu, care, in Novembre, li si relua locul. privind nu Lard Ingrijorare patrioticä la ministri cari se luptau zilnic intre ei, orbi pentru sca.derea continua a veniturilor publice. Cu toata presenta d-lui Mihala-he si a cIturva tineri de aparenta reformatoare, de fapt vechiul takism oportunist isi relua Locul In

viata publia supt regele de la care se asteptase cornplecta si imediata inoire. Sesiunea Camerelor, deschisa in Novembre, fu de o rard stirpiciune, cu toata legea valorificarii produielor agricole i aceia contra cametei, ambele inoperante. Par-

tidul de la cirmä Ii simtia sfirsitul aproape, iar liberalii, dintre cari se desfacuse un grup carlist", al tindrului fiu al lui loan Bratianu,cu care se Incepuse Indata o lupla de o rarä salbatacie, avurd sa. se ocupe de succesiunea lui Vintila Bratianu, care, Indurerat, distrus fisiceste de situatia in care-I puseserd Imprejurdrile in apararea unei cause pierdute, cdzu trdsnit de apoplexie la mosia sa din Mihaesti, aupra mortului mdcar spuindu,se cuvintele bune pe care. eel viu nu le-a auzit niciodatd In viata sa. Si, de jur imprejur semne de o si mai ingri-

joratoare anarhic se Inmultiau: noi atacuri la drumul mare, lupte cu pulitia ale muncitOrilor de la Caile Feraie, greve la Usinele cornunale, ciocnire Intre arrnata. 5i antisemiti la Radauti in Bucovina, incercdri comuniste la regimente, crearea unei organisatii comuniste a studentimii sarace, amenintari, la o intrunire de marl

proprietari in Craiova, cu ldsarea fard lucru a Umpiilor, pe cind din Gorj venia 5tirea, repetata, standtoare, ca teranii, in nepulintä de a-5i plati datoriile, se vor revolta supt intetirile unei imprudente Ligi contra cametei. Schimbarea samavolnicä a d-lui Burileanu, gueinatorul, de origine averescana, al Bancii Nationale, cu un amic al guvernului, autor al legit care favorisa

442

CELE DOUA LUMI DIN _NOU FATA iN FATA

elen.entul bulgaresc in Cadrilater ca util pentru alegeri, d. Angelescu, altfel un om onest si de inteles, provoca in Parlament o furtund cdreia banca ministerial4 minata de aceleasi disensiuni ca la inceput si mai ales. de rivalitatile, vechi, intre dd. Madgearu, M. Popovici, si Manoilescu, Ii re,istä numai cu greu. Cel din urma,_

socotit ca intim al Palatului, anunta apropiata loviturk prin care regele era sa fie in sfirsit repus in drop

turile pe care alit de usor le pardsise. Dax ce era mai impresionant era starea detestabild a finantelor, in ciuda imprumutului incheiat i votat in mijlocul unuia din obisnuitele scandaluri Cu gura si cu pumnul, in atit de umilitoare conditii: incasarile, deobiceiu slabe In lunile de iarna, el-au amnia mult supt cele mai joase estimari. Pentru a se plati salariile, to-

tusi amputate, ceia ce adusese nemultämirea in lumea favorisata a ofiterilor, se cheltuise fondul de rulment prevazut de conventia cu bancherii si se pusesera la contributie cele 300 de milioane ale Casei de ajutor la Calle Ferate; se lua de oriunde, mice, recur-

gindu-se la deposite de bilnci interne, pentru a face fatA platii lefilor, pe care nimeni, Inteo guvernare de partid demagogica, nu se putea gindi O. le scada. Ordinele date pentru a se culege cu orice pret darile in res.tanta puteau aduce un spor momentan de incasari, dar

ele secau pand in fund mijloacele contribuabilului, la a cilrui putere de producere nu se gindise pana atunci, nhreni. Represintantul imprumutatorilor, d. kuboin, me-rgea la Palat pentru a cere neaparatele reduceri la un budget care insuma Inca patruzeci de miliarde pe an, cu Incasari care nu ajungeau nici la treizeci. Si din tabara guvernamentalilor, cu toata groaza cli s'ar putea recurge la personalitati", se intrevadea putinta unei solutii care n'ar aduce la putere pe liberali, neiertati de Suveran cu toate sfortarile pe care le faeusera. Se vorbia de tot felul de ajutoare, de rombi-

REVOLUTIA TERANISTA

443

natii care ar fi permis sd se pästreze citiva dintre ministri. $i, mai ales, Parlamentul. Cu deosebire din rIndurile terdnistilor, ale regatenilor" In genere, pe cari pa-

siunea de a stäpIni nu-i orbia cu totul, se manifesta aceastä dorinta. De pe urma unui conflict cu majoritatea a d-lui Manoilescu, care presintase un proiect, foarte criticat. pvn-

tru exploatarea gazului metan, acesta Isi (Mu demisia, Mr% a putea fi adus sd revie asupra ei. De aici yesunk demisia cabinetului -Mironescu, care era pentru

conduatorul lui mai mult o usurare. Omul coal4iilor nationale sprijinite pe finanta internalionalà, d. Titulescu, fusese In tall In toamnd peWru o visitä care n'avea, se pare, niciun caracter politic, apoi

din nou, In Mart, el venise pentru conversatii pe care se poate ca Ministeriul sd. nu le fi 5tiut, asemenea aparitii fiind obisnuit Incunjurate de un mister speial. Din nou ministrul la Londra, cu dorniciliiil asa de schimbator, era chemat telegrafic pentru a face, sau arra face, Ministeriul, cum era datina de pe vrernea regelui Ferdinand: el Insä, pe care unul din putinele ziare ne-

prietene Ii numia guvernatorul indigen in numele finautel straine", venia cu siguranta unei reusite, dar nu printr'un nou, mare si strivitor Imprumut, a carui greutate putea s'o stie mai bine decit oricare altul, ci prin regirnul de marnaligä cu ceapA", care mi se parea 51 rule ca,ar fi, supt o echipd de hamali", fära nicio prelentio la genialitate i Mr% nicio crutare fata de opinia publicd, singurul prin care se putea mintui tara. Regele chema pe sefii de particle anume ca s ii ceteascd rIndurile calduroase ale unui apel prin care recalcitrantii

eventuali erau presintati ca niste desertori de la datoria patrioticd. Sefii stäturd muti Inaintea acestei injonctiuni fard a zice cd o primesc sau o rasping, pre-

444

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

gatindu-se pentru negocierile privitoare la numárul Ministerelor si al mandatelor (14 April). Aceste negocieri, la care luara parte si gruparile mici, ale d-lor doctor Lupu si Ghoorghe Bratianu,regele insusi chemind unul dupa altul pe acesti conducatori de oameni i catehisindu-i Oat in zori, furä foarte lumi. So yam in sfirsit cä i data aceasta sefil nu vor, ca,

din causa clientelei pretentioase, nu pot. Se Ineerca atunci cu delegatii pe cari ei nu conshntira sa-i delege. Venise rindul echipei de hamall", carora, pentru a intrebuinta un termin mai convenabil, ii s'a zis, evitind pe acela, prea mare, de cornpetente", tehnicieni". Pe acegia, cu mine ca vice-presedinte, poruncit de rege .si fail niciun fel de conditii, a trebuit sa-i accepte omul care pana atunci nu consimtise a guverna decit In fruntea protipendadei intregi a politicei romänesti '16 April). Adevarat sef de tehnicieni", d. Titulescu se &disc,

far6 a pierde speranta ca sefii" s1-1 prhneasca, ha jmul sa-i dea si Parlamentul sau, la vechii sai ajatatori, tineri de viitor, si la-d. Garoflid pentru Agricultura,

la d. Camarasescu, propus ca ministru de Interne in guvernul blocului si care atunci refusase, la d. D. Ghika,

ministru la Roma, ca ministru de Externe, la d. Argetoianu ca ministru de Finante.

belatiile acestuia din urma, iesit cu zgomot de la liberali pc chestia legaturilor cu finanta germand care intemelase o noun band., cu Suveranul trebuie aminfite insr, pentru a se intelege rolul care, la sfirsitul acestor discutii, prelungite pana la oboseala Suveranului 5i la compromiterea Coroanei, i-a fost atribuit i felul cum 1-a mteles, cum. avea tot dreptul sa.-1 inteleaga.

D. Argetoianu represinlase pentru tinarul print insu5i omul prin care s'ar putea incepe o era de auto-. ritate. Numele lui era pe buzele viitorului Suveran de cite ori era vorba de un indraznet plan pentru viilor.

REVOVUTIA TERANISTA

445

Intors din strainatate In momentul cind se instala Dorn-

nia noua, el i-a oferit servicii pentru refacerea materiala a terii, dincolo de care nu mai era teren decit doar pentru ironia sa cunoscutd, de si nu totdeauna de cea mai bund calitate. Un intreg program a fost alcatuit si celit regelui In August 1930, cind a parut cà reline prea pi4in atentia cui Inca, prins de alte griji, era tot In fasa de Indoieli si reveniri a initierii. Apoi, in anul urmätor, o declaratie publicata de Universul", Incepind cu constatarea cd s'a inchis cu. desavirsire chestia de familie, schita chiar liniile, de o precisie perfectd, dar fard multd noutate, ale unei guvernari in all stil. Tolul

s'ar fi zis ca se va opri aici. In April 1931 d. Argeior ianu, desfacut din mai multe legaturi succesive, n'avea calitatea de set", pentru t fi consultat, dar, la Intrebarea d-lui Titulescu, d-sa a promis, curn a declarat o .si. In Camera la 1932, cd primeste a se subordona Inca unui conducdtor de guvern. Lucrurile pdreau definitiv puse in ordine cind resisterija absoluta a d-lui Maniu, sprijinit de Sfatul sau parmanent, fata de persoana d-lui Argeloianu, crud si

patianas caracterisat, opri In loc DotarIrea, totdeauna putin cam \raga, a d-lui Titulescu. Nicio straduin ta. nu-1

pulu face sä revie: la ruga,mintea repetatä a regelui, el declara cä nu mai are aceiasi basa, ca nulsi simte ateiasi libertate si aceiasi putere, ceia ce, de altfel, nu-1 va Impiedeca sd mai ramlie destul timp la Bucuresti pentru eine stie ce situatie care s'ar produce. Dupa mai bine de doua saptamini de Incercari fdra. toles In directia Ministeriului de concentrare, si in nepu-

tinta de a reveni imediat la guvernul plecat dupd prepria sa pdrere, neimpdrtasitä Insa de d. Maniu, care se Intorsese clinteo lung. sedere pc Riviera francesit, cii nu mai poate raspunde Imprejurarilor, regele se adresa la mine, fara ca eu sii fi aratat cea mai mica dorinta de a

446

CELLN DMA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

>ocupa locul pArAsit de d. Titulescu, si-mi ceru insistent a-1 primi. FAceam, acceptind dupA o clipd de revisuire a contiintii mele Ingrijorate, cel mai mare sacrificiu al

vielii mele", propriile cuvinte pe care le-am spus Suveranului.

In adevAr, de peste treizeci de ani de zile eu represintam, cu toatA experienta, impusA Intr'un tirziu de aniici miei, Cu oameni din vechea politicA, prea bine cu-

noscuti mie ca sa astept mult de la dinsii, o conoeptie proprie, care era aceia a generatiei de la 1§90, iesitA

diii socialism pentru a veni la credinte de un nationalism organic exclusiv, al cArui caracter si ale cArii origiut le-am. schitat mai sus. MA insufletia de atita yreme lira contra clientelelor care desonoraserA tara, desgustul

SatA de sistemele lor, groaza fatA de prApastia sprei care tirau o tarfl prea putin cultA ca s recunoasa pericolul si care se lAsa amAgitA pe rind de cel mai IndrAz-

net. Propagandei contra acestui politicianism, tot asa ode departe de adevArata politicA, pe eft clientela liii cra

de departe de partidele In sens occidental, Ii consicrasem o viatA intreag5 In care, cu toate serviciile ce le-am

putu' aduce la doi regi, nu ajunsesem la himic si eeram convins cA astfel nici nu pot ajunge. Multi din prielenii miei, obositi de lungul pelerinagiu prin desert, se InomoliserA in nisipurile vre unei fata morgana si nici nu li se mai vedeau mormintele: altii cAzuserA

In lupta devotath pentru unitatea nationalA. Si putinii cari rämäseserA se Intreban, la vrista cind i ideologii devin oameni practici, dacA nu cumva mergind cu

mine si-au stricat viata. Opiniei publice

i plAcuse,

necetind cartile istoricului i neintelegind opera literatului, sä asculte conferinti i expuneri In care gasia, pEntru un moment de distractie, poate si de reculegere

plinA de mustrAri, tocmai ceia ce ei, din inertie sau din lasitate, Ii lipsia. Presa de zeflemele, adesea plätitA

REVOLUTIA TERANbTA

447

nu ma sustinuse niciodata i n'aveam intentia de a o hräni. Nu vedeam in dosul mien. ca aceia cari au izbutit sä

stringa In mini oneste si tari frinele altor neamuri, ajun-

se la capätul povirnisului spre care le Impingea un fal5 constitutionalism, armate intregi de credinciosi fata

de care sä am numai rolul unui batrIn purtator de flamura.

Pe de altd parte, ne gäsiam, e adevarat, Inaintea uaei crise teribile, datorite lipsei, aproape complecte, de orice

viata morala: nici legaturi de familie, nici prieteaii sincere, nici asociatii politice pline de devotament, nici respect pentru merite i pentru adevarate servicii; scoala se infundase In mocirlele unei rutine poleite cu pedagogic de Imprumut, literatura celor de dupa rdzboiu facea din trivialitatile, atItatoare de siinturi, ale fostului cr-

lugär Teodorescu, Tudor Arghezi, de mult dusman al oricarui rost national, din fostul redactor al foilot de supt ocupatie, pc care-I scosesem din temnita ispAsirii, unnou Eminescu i conducatorul ei spre tainele aseunse. 0 nebunie cuprinsese pe cultivatorii artelor plastice, cari credeau ca, despretuind studiul prealabil al naturii care este, se poate crea fara munca sit färä inspiratie o fantasie individuald. Religia era a bisericilor goale si a iormelor moarte: ca In Imperiul roman al decadentei, o anexa. toleratä Inca a vietii de Stat. Totul trebuia reluat

pentru a rechema o natie la datoria ei, totul, pang la masurile cele mai aspre, acelea care atrag cele mai firesti uri din partea celor loviti In fat a. pentru tiedlosia lor i prinsi In chingi pentru a fi tIrIi pe calea cea dreaptd.

Aparenta singura era a unor greutati de ordiae pur materialä, pentru a caror recunoastere, cercetare si soluiionare s'ar cere numai contact cu lumea afacerilor, deprindere cu administrarea unei marl averi si o practica de bancher, mai lung sau mai scurta. Dar, impresionata si de oeia ce va vedea In strainatate, lumea

448

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

pindia atita: zabava in plata salariilor, a pensiilor, a restantelor, a datoriilor fata de Stat, ralicarea peste masuri a preturilor din partea unor exploatatori nesupraveghiati, perspectiva unor imprurnuturi salvatoare, fard a-ai da samd cà o treime din incasari nrerg la dobinzi ca din ce In ce conditiile vor fi mai rele, ajurrgindu-se. cuin se va face dupd mine, la noi conventli avind la basä gajarea nu numai a produsului monopolu-

rilor, dar a insesi averii ramase Statului. Si, cu grija mea de a cruta pe contribuabil, de a nu creste datoriile terii, de a opri desanatul i risipa, puteam eu sd ma consider ca omul chemat a guverna o astfel de tara, inteun astfel de moment? Puteam sa-mi fac mari ilusii asupra resultatului ultim al sacrificiului mitu?

M'au indemnat, m'au silit, m'au condamnat si primes; alte consideratii. Intàiu necesitatea de a face ea regele, de care fusesern asa de mult legal, sä nu ramiie in situatia in care-1 lasaserd atitea refusuri si unele din ele in ce formai si tenacea resistenta supqrati1 a d-lui Titulescu, magulit totusi asa de mult si dupa. aceia. Apoi dorinta pasionatd de a incerca sa rap zagazurile invdtamintului formal, o costisitoare zadarni-

cie, pentru a pune basele unei adevarale educatii nationale in acele conditii de libertate care singure o fac posibild. De aceia, si nu pentru ca. nu puteam lua alt departament, am retinut Instructia. Nu mai pritin credinta cä numai prin autoritate, o adevarata autoritale, morala, nu politieneasca, se poate indrepta un popor deprins a calca totul in picioare cu voia unor gayernanti cari sprijiniau pe curtenirea prealabila a --iitorilor sclavi tirania lor succesivd. In sfirsit, si nu in ultima linie ca irnportanta, incrtderea in loaialitatea absoluta a cui, lard a fi sfatuit de regele, si din pro-, priul mieu impuls, ca unui vechiu colaborator de- opositie si fagaduit prieten, Ii oferisem Finantele, si, ceva nrai

REVOLUTIA TE RA \ ISTA

449

tirziu numai, pentru a nu se da o infatisarea de clictatura, Internele. Tetusi, de si ultima formula a d-lui Titulescu, caruia

i-o recomandasem, era tehnicienii", am crezut ca e In interesul Coroanei, care ea trebuie Intaritä, restul viind pe urma, sa cercetez pe toti sefii de partide ca sa ii propun ca o serie de masuri pe care numal un guvern in earl de partide le poate lua, Incepind cu reducerea budgetului, cu taiarea oricarui parasitism regele Insusi zisese: deparasitare", sä fie luate totusi cu asentimentul lor. La cei slabi am gasit o singura dorintd: a fi ajutati in alegeri contra adversarilor de cari se temeau, la ceilalti, afara de liberali, pentru cari, iardsi, se punea mai ales o problema aceia a strivirii asa-numitilor georgisti, asociatie de profesori ambitio,si, i politiceste, i un numar, schimbillor

de supra-numerari, banuieli care, In ce pri-

vestc pe maresalul Averescu, se vor preface Indata si in insulte. Nu e de mirare daca, In vederea acelei relative si trecatoare concordii i In dorinta de a asigura

pe deplin cei 400/0 ai primei, pentru ca nu cumva, in. casul contrar, regele sd apara ca un Invins, am incheiat, chiar contra intentiilor Suveranului, un pact electoral cu d. Duca, pact In care rolul de capetenie revenia d-lui Argetoianu, care abia iesise de supt sefia lui Vintila Bratianu. Supt conducerea acestuia, dorita si de rege, s'au facut alegeri pe care de sigur, cu prefecli

ai miei pretutindeni, cu o administratie formata In spiritul mieul le-as fi Incercat eu Insumi altfel. N'avea

dreptate doctorul Lupu, aparätor chemat al patriei, cind, la discutia validärilor, s'a Infuriat din generosita-

tea sufletului sdu sensibil dud am spus cA tara, tara care conduce si administreaza, e ticaloasa". Intr'o sesiune de vre-o lurid de zile (Iunie-Iulie) s'a procedat, MA a pierde multa vreme cu discutiileotioase,

la amputarea simtitoare a budgetului, dar In aoelasi

450

CELE DOUA LLMI DIN NOU FATA IN FATA

timp, i masuri urgente la Instructie, ca In usurarea monstruositätii enciclopedice a bacalaureatului i In O.rbn area biroului i bursei de influente care ajunsese Ministeriul de Instructie, Imi permiteau sä lucrez in sensul mieu, determinat de practica profesorului celui mai vechiu al Facultatii de litere, a decanului ei i apoi recto-

rulul Universitatii din Bucuresti. Schimbarea citorva articole numai din legea invatamintului secundar urmaria crearea gimnasiului autonom, de educatie generala,

emknciparea liceului de procedari prea scoläresti, amestecul lucrului manual, prin care singur se desavirseste omul, iar nu printr'o educatie de teorie, care ni-a dat anual mii de inutilitati, cazind In mare parte asupra budgetului. Voiam, in ciuda mintilor anchilosate, dusmane oricaror masuri Inoitoare, o rivalitate binefacatoare prin lectiile de intrecere date de un profesor si la alta Koala. De aceia, pentru a fi In contact cu Invatamintul superior, li puneam inspectori delegati de Universitati. Prevedeam putinta ca tot corpul didactic al unei localitki sa se adune In fixarea si urmarirea acelorasi tinte culturale, renovInd o viata de provincie de o nulitate sufleteasca absoluta. Concursul, nu resultatele, lung tirite, ale examenelor de capacitate, vor da o catedrä, care va f; una singura, de specialitate, iar nu o colectie de care. Prin desvoltarea acestor idei voiu pune In fruntea scorner secundare nu partisani politici, carora Ii e procurau avantagii de locuintd, Incalzit si luminat, pe Hugh o mica diurna, ci pe aleii colegilor br, precum

in invatamintul primar voiu libera pe invatator de apasarea agentului electoral facut revisor si inspector, si-i puneam inaintarea In legaturä, nu cu un examen de citevu minute la unele materii, ci cu Intreaga opera desvoltata In locul- unde era pus ca sà fie un exemplu de cinste, munca si omenie. Si, vechiu profesor de UniverUsitate, Inca de la 1895, care asistasem la decenii de lupte ale politicianismului de la Instructie cu adminis-

REVOLUTIA TERANIsrA

451

tratia universitard, considerata ca un birou oarecare, desfaceam legatura de subordonare In actiune a invatamintului superior, pe care-I doriam numai subventional de Stat, care ramInea liber, de altfel, a-si face orice seminariu pentru profesorii scolilor sale secundare. Opera care va fi obiectul de atac al asociatiilor profesionale" de caracter pur material si palate de politicianism, supt conducerea unor obraznicii adesea patologice si, care, In prosteasca ironie a incultului sau a necunoscatorului, ironisind de la Inaltimea unui diletantism sb.ficient, va fi supusä la mverificarea practica" a regimului ,,ideologiilor" revenite la comandä, Intrunia atunci sufragiile unor personalitäti culturale eminente, si chiar a celui mai experient dintre oamenii de swa1 . pe cari-i avem azi, fostuI de atitea ori ministru de Instructie dr. Angb elescu.

Ii. acest sexis se lucra si la celelalte departamente,

prin legi asupra drumurilor, in pregatire, asupra sanatatii publice, asupra ridicarii prcturilor terealelor printeo prana, dincolo de care nu era dea1 pretul fix, de valoarea oricarii legi de -maximum si minimum de

la Revolutia francesä pänä astäzi, sau monopolul de brutala conceptie sovietica ale carui resultate proaste s'au vazut peste Dunare. Un excelent militar, generalul Stefänescu-Amza, a venit cu legi ale reorganisarii armatei care au fost unanim votate. Iar legea invatamintu-

lui superior, pe care profesorii Inii o voiserd de Slat, a iesit din propria lor consultare indelungata si din cercetarea, de luni de zile, a Senatului si a Camerei, In care erau represintantii Insii ai Universitätilor i personalitäti culturale din cele mai In vaza ale terii. Mminea ca o Ingrijita punere in aplicare, pentru care n'a lipsit zelul i devotamentul directorilor Ministeriului, deveniti consilieri ascultati ai ministrului in sfirsit responsabil, sä faca a strabate In tot invatamintul aceste reforme, care trebuiau sa se Intindä apoi si asupra al-

452

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA I

FATA

tor rarnuri, dind noua scoala absolut trebuitoare ca O. nu se mai dea generatii ca aceia care umplea sträzile de -zgomotul agitatiilor anarhice.

la acest timp ministrul de Finante, de acord cu regele, care-$i avea ideile In acest domeniu $i tinea sä le vada realisate eit mai curind pentru a nu se lovi de ascuhsul ideologiilor" dominante, nu se opria la o nou6 revisuire, radicalä, a budgetului perttru 1932, In care s'a

ajuns de la patruzeci de miliarde la numai doudzeci ei cinci, sacrificiu pe care Instructia I-a resimtit mai greu, dupa reducerile ministrului precedent, d. Costachescu, dar fail a se ajunge la pretinsa desorganisare (slut sigur cd niciuna din scolile desfiintate nu va fi pusa la loc). Nesocotind practic sistemul mieu de a veri-

fic I datoriile teranegi $i cele agricole in general prin intal-ularea intovardsitä de cercetarea legala a creantelor de catre comisiuni locale Insarcinate cu aeeasta, pentru ca nu agricultorul, ci agricullura, nu omul, ci opera sä fie ajutate, d. Argetoianu, in lungi gesbateri cu toate partidele, care, din motive de popularitate, se feriau s opuie un ref us, alcattria legea con.versiurnii datoriilor agricole. 0 lege administrativä

se suprimaserti

p2'n decret regal, fail ca insisi national-teranigii sa protesteze prea mult, prefectii alesi era pusä In perspectivIl de acelasi.

0 continua opositie a partidelor, care se temeau Inajute de toate ca ideia cä se poate guverna Iiira diusele sa se incetäteneasca, ceia ce le-ar fi ucis, se servise In-

taiu de campaniile calomnioase al unor ziate usor cistigale. Ele vor acoperi de insulte, si dffitr'un media

pe care nu cred ca trebuie sa-1 spun, pe ministrul de Instructie, dar nu vor sufla un cuvint cind cel de Finante

va trebui sà fact mari jertfe pentru a susthlea bancile evrdesti rau conduse, care se prabusiau. Opinia puIlicit" are misterele $i are $i tainitile sale. Aceiasi oa-

REVOLUTIA TERANISTA

453

ruPni cari In Parlament aprobau si aplaudau se faceau, dincolo de pragul Adunärilor, colportorii celor mai urite calomnii, stiind cä mice rasbate intr'un pu'EA..: mincat de invidie, pentru care orice ministru e un camghios sau un hot ori si amIndoua irnpreuna. Pleava conruptiei de ieri se ridica, In aceastä lupta pe vcald si pe moarte, asa de explicabila, Impotriva vietilor care n'aveau nimic a-si reprosa. Si presa straina, mai ales cea francesä, si nu numai din motive de aici, ci si dupd ordine venite de la marl inierese din tara lor, era mobilisatd contra ace,lora ceri apareau ca niste simple unelte ale regelui, doritor de

,,regim personal"eu cram irdatisat si in lard, unde si copiii md cunosc, ca un fel de vechiu dascal al Suvera-

cu ghiozdanul supt umarul iesit al bratuilui drepl si cu umbrela sobtioara, ca niste dictatori cu tenebroase planuri, ca niste schimbatori, gata sa. aplaude Anschluss-ul Austriei la Germania, ai politicei traditionale, apLratà fireste de liberali, de avereseani, de Ardelenii

cari primisera solemn pe generalii revansei germane si de teranistii doclorilor de la Berlin. Da, erau motive In aceasta permanenta dusmanie, rebeld 4 orice cxplica(ii, dar care se opri cu ocasia visitei mole la Paris in.intea ad warului evident al declaratiilor sincere, ca sä

reapard, putin scazuta, la urma, cind ministrul de Finante Men o lunga visitä, Incunjuratd cu toga' pompa ofieiala cazuta aceluia care s'a complacut In a se considera singurul element In adevar politic In guvern. Declarasem de la Inceput cd sint contra oricarui Im prumut, oricarii afaceri cu strainalatea, afard de posibililatile de fructificare a avutiilor noastre, si contra noastrd trebuia sa se refacd frontul pe care-1 avusera Inaintea lor un D. A. Sturdza si un Vintild Brdtianu. Nu d. Titu-

lescu, gata de noi capricii, era sa ieie apararea unuia din guvernele trecatoare peste care se ridica permanento sa europeana. Si totusi aveam la Externe

454

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

pe cel mai francofil Romin, de educatie pur francesä, si renuntasem, chiar Inainte de trecerea d-lui Manoilescu,

ministrul de Comert, la Banca Nationalä, la punerea In executie

a favorabilei conventii de comert cu Ger-

mania, dupa ce-i oprisem In Mc delegatii, In ceasul adunärii ministrilor Micii Intelegeri. Rea atmosfera. In strainätate, pe care o cutreierard pe rind liberalii de ambele nuante, condusi de acelasi ministru al Romaniei, un intim al regelui, d. Cesianu, care-mi Meuse aceiasi favoare. Nu se provocase doar contra Ministeriulai personal un mars al Unprilor sau o lovitura sose Invedera ca. In toata sträinatataa vietied, pentru nimeni nu ne sufere... Folitica liberala fata. de Ministeriu, care primi, a doua vietica, a

zi dupa alegeri, declaratii de razboiu cu sunet mare de trimbiti, la care nu crezu cä e bine sä raspunda, era InfrInata de douà motive: In_ faà li statea georgismul", agresiv, sfidator, si, pe de altd parte, date fiind relgiile

lor cu Coroana, se temeau ca succesiunea sä nu fie cumva a national-teranistilor. Partidul stiu sa se mentina cu oarecare eleganta In aceasta situatie asa de grea. De aparentä amicala, aproape ca a unor camarazi, MA dorinta de a provoca, alaturi de lupta cu liberalii, cari aveau In d. Argetoianu, un fost tovaras, care nu-i atacase niciodata §i care menlinea In asa de mare masurd In toate locurile de prefecti, de membri ai camisiilor interimare pe aderentii lor, o aila cu guvernul, tational-teranistii, si mai ales Ardelenii, aveaff alte cal

decIt cele vazute de toata hunea pentru a-si ajunge scopurile.

De la inceput, trebuise sa execut disolvarea Padamentului, dar nu numai din voia mea, care in aceasta. Adunare aveam vechi prieteni cari, odatd, In acelasi partid, recunoscusera autoritatea mea: membri ai blocului ai Federatiei, ai opositiei nationale, ai partidului national bicefal". Sinceritatea ma Meuse a li arata deosebi-

rile de program, de conceptie Intre materialistii cari

REVOLUTIA TFRANISTA

455

considerd Coroana ca factorul constitutional" actionInd la anume momente i Intre mine care lute leg tara domnitd de un rege care colaboreazd sincer cu ministri ones!i fata de dinsul, si nu vina mea e cä actul de disol-

vare a fost cetit Intre acele strigdte si huiduieli cii care acesti oameni erau prea mull deprinsi supt guverne Ord simtul demnitdtii. Aveam pe lingd. mine Ar-

delenii voiti de rege, unul dupa altul: dd. dr. Hatieganu, Valer Pop, Metes, Stanciu, Ardealul fiind domeniu reservat Suveranului; d. Tillea, amenintat cu darea afard din partid, nu figurase pe banca ministeriald, unde n'am prea vdzut nici pe d. Hatieganu, dar acelasi d. Tillea se putea vedea oricind, ziva i noaplea, la Curte. N'arn urmärit prea strict, asa, cu legile schioape pe care le avem, gestiuni protivnice principiilor contabilitdtiLpen-

tru cd aceasta ar fi fost o Instrdinare a Ardealului". Ardealul" deveni astfel, printr'o actiune proprie, deosebitä de a teränistilor, combatuti ca revolutionari contra disciplinei partidului, un vesnic obiect de atentie,cu care

Ca dusman guvernul se intilnia oricind, cu pldcerea de a asista la toate avansurile care i se faceau. Nu se pi(rdea nicio ocasie pentru aceasta. Priviri pe care la-ar fi putut retinea marile, tot mai marile greutilti ale terii

eran atintite spre punctul depdrtat unde d. Iuliu Maniu, retras la marea sa exploatatie rurala din Middein, pe care-i pldcea sd o presinte ca via rdmasä din strdmosi", carf sint nobili de la 1600", ingrijia de produsele cimpului, totusi in continud legAturd cu un partid, care, de formä supt obläduirea d-lui Milialache, recunostea de sef In Ardeal pe d. Vaida Voevod si [rimetea la d. Titulescu emisari teranisti din Regal cu cheile Albei-Iulii". Invitat anume sä asiste la cdsätoria, in Iulie, a princesei Ileana, sumetul sef al Revolutiei pe care intoarcerea regelui o oprise un moment, dar care trebuia nea-

Oral sa. continue, 'And la crearea Statului terdnesc",

436

CELE DOUA LUMI DIN NL.LI lr ATA IN FATA

eventual si pand la Republica., un presedinte pentru din-

sa putindu-se gdsi usor, binevoi sd asiste, foarte decorat, dar si foarte suparat, impreunä cu statul major al sau. Avu toate onorurile pe care de la Suveranul constitutional le poate avea Suveranul real, pe cind liberalii jinduiau prin colturi. Numai nedibacia unui orn stäpinit de nil, care se plingea contra terdnistilor, in special a d-lui lunian, si impotriva Ardelenilor scdpati din dis-ciplina de fier, trädatorii Ardealului", nurnai aceasta si poate grija ca neaparat conversiunea sä fie votata a impiedecat Inca de atunci chemarea la putere a ornului cu stramosii de la 1600. Dar, dupä serbatorile de iarnä, o adunare a cavalerilor Ordinului Ferdinand, rdpede explicata presei in soh

a ca un act de nelncredere In guvern, dddu prilej la iegiunile Ardealului fidel sd fie presintale Monarhului, readus la sentimente ceva mai conslitutionale", de seful lor legiuit.

Si totusi partidul care cu atita dibacie in furiare se cerea la guvern, in clipa chiar cind era mai multa indukananire in sinul sau, n'avea fatä de marile greutati financiare, care nu se puteau birui nici cu enorma reducem a budgetului, nicio solutie, absolut niciuna, he si mdcar ca aceia, de fapt neexistentd, cu care, pentru public., se landau liberalii de ambele nuante, averescanii

multainindu-se cu critica situatiei, pe care n'o pulea indrepta irnediat decit minunea sau escrocheria, si guvcrriul n'avea pe una si nu voia sä practice pe cealallil. El cauta, prin calatoria la Paris si la Londra a d-lui Argetoianu, paliative, Onä la masuri de ordin general, cart, cu conversiunea prea mult in spinare, nu se puteau lua in pripa: conventia Bancii Nationale cu a

Franciei, redevente de petrol, apelul, admis de ,-reditori, la Casa Monopolurilor, perfect condusa, baterea nnei monede de argint, dar nu deocamdatd, si, dincolo de acest termen, a5 fi strins mina colaboratorului mieu,

REVOLUTIA TERANISTA

457

cdrula i-as fi ldsat, cu presidentia, nu odatä oferitä, toatd

rdspunderea In imprumutul oricare ar fi fost el. Dar noi primisem o administratie financiard pe care n'o puteam schimba asa de usor si In ea rutina se unia cu sabotajul i une oH cu neonestitatea. Ministeriul Insusi se afla In mina unor oameni caH nu erau la indltimea situatillor, chiar cind erau personal ireprosabili. Fdrd stiinta ministrului respectiv i ascunzindu-mi sistematic situatia, lefile, pensiile, pe care le apucaserdm In restantä, ajunserd a se plati foarte neregulat; pe alp-

curl ele erau la curent, In Bucuresti, In Ilfov, prin judetele vecine, prin cele care stiau sä strige mai bine, pe cind aiurea neglijarea era absolutd. Cu toale asigurdrile cd mdcar armata este pldtitd, realitatea era alta. Chamat sit o constate, d. Rist, In care se spera un aju-

tItor fu un nemilos procuror pentru toatd lumea. Cum sint partidele politice la noi, e zadarnic sd se astepte de la dinsele un concurs onest, pentru binele terii, chiar dud e vorba de un guvern ai carui conducdtori nu Inteleg si, chiar daca ar Intelege-o, ar fi zAdarnic, a-si face prin putere banda de concurenla. Din potriva, orice nemultamire trebuie atitata, exasperata, turnind undelemnul ieften al arbcolelor de ziar i chiar ulelul scump al micilor subventii bine repartisate, ori mirul ambitiilor asigurate cd vor fi avule In vedere. A titea luni de zile fusese in tart o linisteperfecta, de care guvernul, hotarit, de altfel, a intrebuinta orice mijloace pentru a o mentinea, pulea fi mindru. De-odata, tulburäri izbucnesc pe tema neplatii acesteia a salariilor si pensiilor, unde?: tocmai In locurile, favorisate, care n'a-

veau de ce se plinge. Asociatia Invätatorilor si aceia care de a doua zi.lsi vor sitri a profesorilor secundari In cap, fiecare sef vrind sit fad. blocul didactic" pentru

dinsul, se aruncard, cu cele mai grele ofense pentru miristrul de Instructie, profesor batrin si cu oarecare mcrite, care n'avea el minuirea fondnrilor si nu se

459

CELE .DOUA LUMI DIN NOU FATS IN FATA

putez amesteca In gospoddria de toate zilele a colegilor cu cea mai absolutd nesocotire a acelei discipline-

care nu se poate infiltra scolarilor de cine se dovedesto, In raport cu suprema autoritate, incapabil de dinsa. Conciliabule revolutionare se tineau pretutiadeni, revistele de pedagogie deveniau instrumente de escitare. La o adunare in Bucuresti, pe care am admis-o anume ca sr. se vadd de cesint capabile In vorbe si In indemnuri

descreierate unele suflete perverse, s'a vorbit de revolutie, de soviete, de streang ales si. ca semn al unei lupte electorale, care a cules In toatä tara dear eiteva sute de voturi si de spInzurätori, incepand cu aceia a batrInetelor mele. Niciun profesor n'a avut curajul sr. spuie un cuvint, niciunul sd-si puie iscrlitura pe un rind scris. Era evidentiarea ultimului resultat al unei lungi degraddri In politicianism a oamenilor grin caH se ridicd si se coboard terile. Si, demni ucenici ai unor astfel de Invätrtori, mii de

studenVi si de studente, de la drept si medicind, condu3i de elemente certate cu examenele, se legau de anume articole din legea avocatilor si din proiectul de lege, freut de profesorii lor, al InvatamIntului superior, si nävaliau sträzile, Inarmati, lovind, cu bastoane si bare de her, si pe rectorul lor, d-rul Gheorghiu, spdrgInd ferestile Senatului, arzind camionul Postii, si expunindu-se nebuneste gloantelor trupei care, dacä ar fi fost lovitä ca politia, avea ordin sr. tragd. A doua zi, regele primia, fie si pentru o morald pe care revoltatii n'o Intelegeau, pe sefii miscrrii. In acel moment, desfäclndu-se de maresalul Averescu, care vorbia de detro-

narea lui Cuza-Vodd si de mane techel fares al lui Nabuhodonosor, d. Octavian Goga Intemeia, dintr'o disidentd a Partidului Poporului, pe cel national-agrar, la cafe raliindu-se insusi raportorul legii d-lui Argetoiaau, seful se credea In drept sd afirme cr., succesor designat

REVOLUTIA TERANISTA

459

al unui guvern netrebnic, va avea Inteo lund, Bucurestii la picioarele sale". Vechea revolutie iacobina, stirnitä de national-teranisti

pentru a ajunge la putere, se cobora In strada supt toate steagurile ei de Inselare, continuind capitolul anarhiei.

Glr vointa ferma a Suveranului de a suqinea guvernal

salt s'ar fi putut merge mai departe pe linia renovarii metodice, nu a spasmodicelor convulsii din care de mult se alcatuia viata politica. Nu era chestia de a susLinea oameni, ci de a ajuta doctrina de la 1906 sä ieie In stapInire, spre folosul tuturora, tara Intreaga. Dupa citeva masuri severe, totul ar fi Intrat in ordine. Ajungind la convingerea ca lefile militarilor nu sirit pH-dile, am presintat Suveranului un plan financiar care se prijinia pe o noud serie de reduceri si nu toate reducerile deranjeazd Incasdrile, In mice cas, avantagiul

e mai mare decit pierderea. Data fiind scaderea preturilor la obiectele de alimentatie, de Inbracarnint.e, de prima necesitate, lefile, pe o scara care ar fi crutat pe cele modeste, se puteau reduce cu jumatate, functionarii cu mijloace personale de Intretinere s'ar fi concediat, s'ar fi gasit mijlocul de a asigura unor aniline categorii, Invatatorli, magistratii, o zestre a situatiei lor, care, bine exploatata, sä Intreaca leafa de pänd acum. Planulfu aprobat In principiu de Suveran, care eon-

sinlia ca supravegherea mea sa se Intindä, cum averar dreptul, recunoscut prea tirziu, asupra tuturor departamentelor. Pentru aceasta noud curatire, pe care. la Instructie, redusä cu Inca un miliard si jumatate, o dovedisem posibila pänä In amdnunte chiar. fata

si de unele obiectii, neesentiale, ale ministrului de Finante,

regele ceru un Consiliu de Coroana, al carui discurs re-

gal preliminar, cetit, parea ca Inseamna mai mult un vot de Incredere. Se prevedea Insä un termen de opt zile pentru detalii. Chemat pe urmä, am cerut firestile

460

CELE DOUA LUNT! DIN NOU FATA IN FATA

garantii de viitor, la care mi s'a rAspuns cu credinta CI un guvern proaspät, sustinut de opinia publicA, ar putea face mai mult. Demisia mea de om cinsfit, cu simt de demnitate personalA, a fost scrisA pe biroul Insusi al Suveranului.

Mi se aruncase iar numele d-lui Titulescu. Venit In grabA la masa care era IntinsA de .fapt pentru altii, el nu putu face nici data aceasta Ministeriul National, de care regele se zicea legat prin toate dorintile sale. Alunci d. Mihalache fu poftit sä iea acel loc de presedinte al Consiliului cAzut asa de jos, Incit nici d sa, cu cit stie si cu cit poate, n'a voit sA-I ridice. Sef, da, Mid sef cu stäpin, el indicA pe d. Maniu.

atunci, se petrecu ceva necunoscut In istoria Monarbiei, romAnesti, de la vechii Domni din Arges si dii cetatea Moldovei, peste Fanarioti, pana astAzi: un $1,

sef de partid care nu primege oferta Suveranului pentru cA I-a vAzut lucrind pe cAi neconstitutionale si pentru LA nici asigurarile care i se dau cA a revenit pe

cale nu-I pot satisface fArd garantii reale ;1i un. termen lung de experimentare. Pentru acest termen seful revolutiei de la Novembre

alta.

1928 indicA pe subalternuI sau, d. Vaida. Acesta trebuia sA faca InsA, cAci d. Maniu a cerut totdeauna alegeri libere, i ele nu se puteau face cu un loctiitor al sAu In frunte si cu tot personalul administrativ schimbat In sensul unui singur partid, numai Ministeriul electoral. Cu mijloacele pe care oricind un partid demagogic le

are la indeminA, cu garda celateneascA din fiecare colt si cu ajutorul Sasilor pe care poate conta orice guvern, plus al Bulgarilor din Cadrilater, s'a cApAtat abia 40/0 mai putin decit fostul guvern in 1931. IncA de atunci, indreptarea financiarA, IncredintatA totu$i de regele, personal,unui om practic, d-lui Mironeseu, incepuse prin mijloacele insesi pe care le reprobasem: imprumutul de un miliard de la Banca Nationaa,

REVOLUTIA TERANISTA

461

a carui restituire o va cere imperios d. Auboin, repunerea In circulatie a monedei, devalorisate si fara valoare intrinsecii, a regelui Mihai, carora ii va urma apoi un miliard girat de o banca din Elvetia supt garantia Ca-

sei Padurilor prin Banca Nationala, sistem care se proimitea a se aplica i la alte averLale Statului, vorbin-

du-se chiar de o miraculoasa conversiune generala, elvetiana, a Intregii noastre datorii. Phitiam In piing. aventura financiara. Odatil avInd i majoritatea in mind, creatorul erei revolutionare fu din nou rugat staruitor sa iea puterea, si cu aceiasi hotarire el refusd. D. Vaida, devenit dupii yropria sa marturisire homo regius, fu reconfirma! In fruntea unui Ministeriu in care si teranisti, impotriva d-lui lunian, consimtird. sä Intre. Noul Ministeriu. ca price alcatuire iacobind, care nu admite continuitate 5i nu respectä nimic creat de altii, fagaduia revisia tuturor legilor intercalate, de la conversiune, pen-

tru care bancherii ardeleni se vor lupta cu demagogii regatului, pana la reformele din Invatamint. In fata nu a partidelor, liberalii asistind neputinciosi, supt o sentinta care nu s'a ridicat Inca, iar ceilalti fiind, cum se dorise de mult, pulverisati", ci in fata regeIui insusi statea, arbitru supremi, acela care a ajuns astfel la culmea dorintilor sale: a regenta Romania, oricare ar fi titlul pe care-1 poarta. Sperantele regelui le stia el singur. In ce priveste nati i Insäi, lipsitä de conducatori, doua generatii Bind am.:late de politicianismul navalitor, ea suferia ceasta ocupatie, ca mice grup de mune milioane din care dibacia exploatatorilor a suprimat sufletul. Huh! pe nedrept i lovit de eine a avut mai mult bine 1 El a ajuns apoi, in Octombre, dupa duelul d-lui Voevod cu d. Titulescu, hotárit sä apard iardsi in scend, presedinte al Consiliului, la dreapta cu acelasi domn Titulescu, care-i rdsturnase, ajutind el d. Mihalache, sub-arbitru al situatiei, prietenul.

462

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

de la dinsul, cel care a scris cu durere, in retragerea sa, aceste pagini nu poate declt sä repete si cu acest prilej acelasi strigt pe care-I scotea la proclamarea lui Carol al II-lea: Sä dea Dunmezeu sä fie bine!". 28 August 1932.

CUPRINSUL Pagina CARTEA 1: FACTORII

Societatea veche. 1. Regele

2. Crisa financlarA ... 3. Crisa social& . 4. Crisa politicA intern& 5. Crisa politicA externA 6. Crisa sufleteascA .

... ..

.....

3 9 22

.

32 52 65

Noua generatie. Incercarea de creatiune proprie. 1. Noua viata materialA . 2. Formarea spiritual& a intelectualilor . 3. Izvoarele noulul spirit public 4. RealisArile sociale 5. Noi le atitudini politice 6. Spre schimbarea In politica externA

.

.

.

75 82 90 111

116 121

CARTEA a II-a: CONFLICTUL.

1. Compensatiile bulgAre§tr . . 2. Intre douA crise . . . . . 3. Rkboiul european 1 neutralitatea RomAniei . . 4. RAzboiul pentru unitatea nationala : prima fasA . 5. Suferintile din Moldova

6. Revanp 7. Supt armistitiu i falsa pace alisarea unitAtii nationale

121

162 180 210

234 249 260 285

CARTEA a 111-a: CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA. 1, Scurtul Ministeriu BrAtianu

2. Imprejurkile externe 3. Guvernul blocului 4. Incercarea Averescu 5. Dominatia lui loan BrAtianu 6. Revolutia terAnistA

...

297 309 330 341

369 418