Solutionarea pasnica a diferendelor internationaleDreptul international contemporan nu ofera o definitie generala a notiunii de diferend. Pornind de la practica internationala, pentru a putea vorbi de un diferend trebuie sa existe cel putin doua elemente: o pretentie din partea unui stat ca un alt stat sa actioneze sau sa nu actioneze intr-un mod, pretentie respinsa de celalalt stat; intemeierea acestei pretentii pe o norma de drept international sau pe un drept al statului care formuleaza pretentia, bazat pe dreptul international.ˡ 113, ion diaconu dip Sfera subiectele intre care apar diferendele internationale include: statele; statele si organizatiile internationale; organizatiile internationale; alte subiecte ale dreptului international. In vederea rezolvarii diferendelor internationale, partile pot recurge la trei categorii de mijloace pasnice: politico-diplomatice (negocieirile, bunele oficii, medierea, ancheta internationala, concilierea); jurisdictionale (arbitrajul, instantele judiciare internationale); organizatii internationale (organizatii universale, organizatii regionale). 1. Mijloacele politico-diplomatice Negocierile directe sunt cel mai dinamic si eficient mijloc, mai putin costisitor si la indemna partilor care, in functie de cadrul de desfasurare, pot fi laterale sau multilaterale. Pe parcursul negocieirilor pot fi acceptate diverse forme si metode de solutionare a diferendului international. Concomitent, negocierea, pe langa faptul ca este un mijloc de baza de solutionare pasnica a diferendelor, indeplinesc si functii aplicative in cadrul solutionarii diferendelor. In mod practic, toate mijloacele de solutionare pasnica a diferendelor se initiaza prin negocieiri si, de multe ori, se finalizeaza, de asemenea, prin negocieiri. Negocierile difera dupa: 1) obiectul supus negocierii (porbleme politice, economice, sociale, militare etc); 2. actorii procesului de negociere (bilaterale sau multilaterale); 3.nivelul si statutul partilor participante la negocieri ( la nivel inalt, la nivel de ministri de externe, la nivel de ambasadori sau imputerniciti speciali); 4. interesele partilor; 5) mediul de negociere; 6) modul de finalizare a negocierii. Bunele oficii implica prezenta unui tert acceptat de catre partile in diferend, ce ajuta la negocieri si chiar la evitarea unor conflicte. In cazul acordarii bunelor oficii, statele sau organizatiile internationale care le ofera nu participa, de regula, la negocieri cu exceptia cazurilor, cand partile in diferend solicita aceasta participare. Medierea, spre deosebire de bunele oficii, preconizeaza ca tertul participa nu numai la negocieri, ci formuleaza si propuneri de rezolvare, care insa nu sunt obligatorii pentru partile in diferend. Scopul mediatorului se limiteaza doar la stabilirea pretentiilor reciproce intre partile in diferend si indemnarea lor spre solutionarea pasnica a diferendului. Rolul de mediator inceteaza indata ce una din partile in diferend cere aceasta sau insusi mediatorul constientizeaza ca propunerile sale nu sunt acceptate. Ancheta internationala se efectueaza de catre o comisie internationala de ancheta, creata de partile in diferend si are ca scop stabilirea exacta a faptelor care au dat nastere diferendului, precum si culegerea unor informatii, privitor la diferend, in prezenta partilor. se aplica regulile dreptului international si principiile echitatii. 36 (2) din Statut. exceptand unele cazuri. Ea nu poate fi sesizata de persoane fizice sau juridice si nici de organizatii internationale. care consta in elucidarea unor chestiuni foarte controversate. Nu se admite. cu dreptul de a fi realesi. c) existenta oricarui fapt. ca in componenta CJI sa fie doi cetateni ai unui stat. Arbitrajul international prezinta anumite caractere specifice. si anume: a) interpretarea unui statut. comisie a caror concluzii au un caracter facultativ. compunerea organului arbitral a fost neregulamentara. fixeaza regulile de procedura. unei clauze compromisorii incluse in anumite tratate. Competenta Curtii priveste cauzele cu care este sesizata de state. Concilierea internationala (Comisia internationala de conciliere) consta din examinarea unui diferend de catre un organ prestabilit (permanent) sau instituit ad-hoc dupa aparitia diferendului. din listele formate de catre grupurile nationale ale Curtii Permanente de Arbitraj. ca organ principal la ONU. alcatuita din 15 judecatori. daca ar fi stabilit. Judecatorii sunt alesi de catre Adunarea Generala a ONU si Consiliul de Securitate al ONU. Rationae materie. De obiecei. 2. Prima instanta internationala a fost Curtea Permanenta de Justitie Internationala ( CPJI). care il individualizeaza in sistemul de mijloace de solutionare pasnica a diferendelor internationale. Recomandarile sau avizele Comisiei de conciliere nu sunt obligatorii pentru partile aflate în diferend. partile convin sa supuna un diferend arbitrajului. cu scopul solutionarii aspectelor litigioase dintre partile în diferend care sa conduca la împacarea lor. Potrivir art. dar face si recomandari asupra modului de solutionare a lui. Astfel. de catre o comisie desemnata in acest scop de partile aflate in diferend sau de catre o organizatie internationala. ce formeaza obiectul unui diferend international. pronuntarea sentintei sub influenta constrangerii. Jurisdictia CIJ este facultativa. Justitia internationala. Acordurile de arbitraj au ca obiect litigiul concret ce s-a ivit intre parti si in acest sens: definesc litigiul. b) orice problema de drept international. fie pe calea unui acord denumit compromis.Ancheta internationala este o modalitate de solutionare pasnica. Competenta Curtii are un dublu aspect: jurisdictionala ( contencioasa) si consultativa ( emite avize ). Mijloacele jurisdictionale Arbitrajul international. unui tratat general de arbitraj permanent. O sentinta arbitrala poate fi lovita de nulitate pentru vicii cum sunt: depasirea competentelor pentru arbitri. insa care nu sunt reprezentate in Curtea Permanenta de Arbitraj. isi inainteaza candidaturile prin intermediul grupurilor nationale de specialisti in domeniul dreptului international si guvernelor acestor state. ar constitui . Statele membre ale ONU. Odata cu crearea ONU s-a instituit si Curtea Internationala de Justitie ( CJI ). desemneaza organul arbitral si ii stabilesc competenta. creata in 1920. Comisia internationala de conciliere cerceteaza nu numai faptele care au generat diferendul respectiv. statele pot recunoaste competenta obligatorie a Curtii pentru diferende cu caracter juridic. A functionat independent de Liga Natiunilor. Rationae personae CIJ poate judeca numai diferendele intre state. Curtea a examinat 65 de cauze si a emis avize consultative. alesi pentru o perioada de 9 ani. U. 4.N. Mijloacele politice de solutionare a diferendelor internationale (organizatiile internationale) Organizatiile internationale. Carta O. cu obligatia de a .U instituie un sistem de rezolvare pasnica a diferendelor internationale care prezinta o anumita gravitate si a caror prelungire în timp pune în pericol pacea si securitatea internationala. pot fi aplicate masuri de constrângere. fie le recomanda sa recurga la un anumit mijloc pasnic de solutionare. în special cele aparute dupa cel de-al doilea razboi mondial.N. a) Consiliul de Securitate al O. sunt competente sa actioneze în mod direct pentru solutionarea diferendelor internationale. el poate îndeplini misiuni de "bune oficii" sau de mediatiune. fie la cererea partilor diferendului. d) natura sau intinderea reparatiei datorate pentru incalcarea unei obligatii internationale. c) Secretariatul General al O.Rolul O. potrivit Cartei O.U.N. sa contribuie la solutionarea pasnica a conflictelor locale. în special O. bazate pe forta. Rolul organizatiilor internationale regionale Organizatiile internationale regionale sunt încurajate prin Carta O.U. fie propune o solutie de fond în vederea solutionarii diferendului. b) Adunarea Generala a O.2. raspunzator pentru mentinerea pacii si securitatii internationale.N. 4.2. 4. care.incalcarea unor obligatii internationale. De asemenea.U.N.1.N.N. în cazurile exceptionale. în situatia în care nu reusesc sa îl solutioneze.2. Aceste masuri pot sa nu implice folosirea fortei (întreruperea totala sau partiala a relatiilor economice ale statelor membre cu statul vinovat.N. Organizatiile internationale. Dintre organele principale ale O. au un rol important în actiunea de solutionare pasnica a diferendelor ivite între statele membre. din proprie initiativa sau la cererea oricarui stat membru al organizatiei. sa îl supuna Consiliului de Securitate. în anumite conditii. prevede obligatia partilor într-un diferend ca. Secretariatul General al organizatiei.U. Consiliul de Securitate are dreptul. este competenta doar sa puna în discutie si sa faca recomandari cu privire la solutionarea unui diferend international si numai cu privire la procedurile de aplanare pasnica a diferendului. Adunarea Generala si.U.U.U poate actiona pentru solutonarea unui diferend inernational care amaninta pacea si securitatea internationala.U în solutionarea diferendelor internationale Carta O.N. ruperea relatiilor diplomatice cu statul vinovat etc) sau.. este competent sa atraga atentia Consiliului de Securitate asupra oricarei probleme legata de aparitia unui diferend. fie din propria lor initiativa.N.N.2. Consiliul de Securitate este principalul organ al O.U sunt competente sa actioneze pentru solutionarea pasnica a diferendelor internationale: Consiliul de Securitate. sa adopte decizii (rezolutii) privind masurile aplicabile statului vinovat. cat si organizatiile internationale pot recurge la aceasta masura. Acelaşi scenariu. Atat statele. nefolosirea fortei. În cazul masacrului din Ruanda din 1994. dar si de organizatiile internationale. au fost sute de mii de oameni ucişi în decurs de mai puţin de câteva săptămâni. Consiliul de Securitate nu a întreprins absolut nici o măsură sancţionatorie în acest conflict. celelalte mijloace nu au dat rezultate.a. Asemenea masuri sunt: retorsiunea si represaliile. intreruperea relatiilor comerciale dintre state. prin mijloace politice proprii ale organizatiei. postale etc. iar ca masuri de retaliere: reducerea importurilor de la un astfel de stat. Este necesar de a mentiona si blocada militara. Embargoul.E).A. masuri luate de un stat ca raspuns la acte ilicite ale altui stat pentru al determina sa inceteze actul ilicit si sa repare eventualele daune ( de exemplu: sechestrarea unor bunuri apartinand statului respectiv sau expulzarea resortisantilor sai). În acest sens. exporturile sau iesirea navelor comerciale ale altui stat din porturile sau marea sa teritoriala. China blocase totuşi mult timp tratarea crizei Darfur . însă într-un alt loc. masuri de retaliere cu caracter licit luate de un stat de acte neprietenesti. Recurgerea la represalii se face cu respectarea anumitor conditii cum sunt: pastrarea unei proportii intre actul ilicit si represalii. Retorsiunea.A) si Conferinta pentru Securitate si Cooperare în Europa (în prezent. Tot mai des sunt criticate posibilelele blocade ale Consiliului de Securitate de către membrii permanenţi şi avertizează necesitatea instituirii unei reforme. Astfel de functii intra în competenta urmatoarelor organizatii internationale regionale: Organizatia Statelor Americane (O.informa Consiliul de Securitate asupra actiunilor întreprinse în acest sens.). vizând asigurarea protectiei drepturilor omului.S. 4. care se soldeaza cu demonstratii. administrativa s. activitatea Consiliului Europei a fost orientata în sensul asigurarii pacii si securitatii pe continentul european. după 10 ani. exemplu de acte neprietenesti. În general. maritime. Boicotul. statele pot recurge la masuri de constrangere fara folosirea fortei armate. intrucat aceasta implica amenitarea cu forta sau folosirea fortei. navale sau terestre.numai Consiliul de Securitate al ONU poate recurge la astfel de masuri. pentru solutionarea pasnica a diferendelor. respectiv în regiunea sudaneză Darfur. savarsite de un alt stat. nerecunoasterea actelor sale etc. acte de natura legislativa. Insa. Embargoul poate fi aplicat de state. Din nou a fost un masacru acompaniat de refugiul populaţiei supravieţuitoare. Ca forme speciale ale represaliilor sunt: embargoul si boicotul.O. Represaliile. alte masuri si operatiuni ale unor forte aeriene.S. organizatiile regionale cu competenta generala exercita functii în domeniul apararii pacii si securitatii internationale si a solutionarii pasnice a diferendelor locale. a comunicatiilor feroviare. s-a repetat.C. Mijloacele bazate pe constrangere Daca. Mai recent. Organizatia Unitatii Africane (O. contrare uzantelor internationale. actiunea unui stat de a interzice importurile.in conformitate cu dispozitiei Cartei ONU(capitolul VII). ceea ce şi-a atras nenumarate critici.U. adoptat la 10 octombrie 1933. in conformitate cu Carta Natiunilor Unite. adoptata de Natiunile Unite la 15 octombrie 1982. la 29 iulie 1899 si. urmatoarele: Conventia pentru solutionarea pasnica a diferendelor internationale. Carta Natiunilor Unite.scritub. Declaratia asupra principiilor dreptului international privind relatiile de prietenie si cooperare dintre state. Tratatul privind definirea agresiunii. America blocase o trimitere a cauzei la Curtea Internaţională de Justiţie. în regiunea sudaneză erau continuu încălcate drepturile omului. adoptat la Bogota. Actul General pentru rezolvarea pasnica a diferendelor internationale. Conventia europeana pentru solutionarea pasnica a diferendelor internationale. in opinia noastra. În tot acest timp. adoptata la Strasbourg.com/stiinta/drept/MIJLOACELE-PASNICE-DESOLUTION2151391321. Declaratia de la Manila cu privire la solutionarea pasnica a diferendelor internationale. revizuita si completata prin Conferinta finalizata la 18 octombrie 1907.ro/domenii/conducerea-ostilitatilor/reglementarea-pasnica-adiferendelor-internationale/ http://www. adoptat la Londra in anul 1933.php . la 9 aprilie 1957. Tratatul american cu privire la solutionarea pasnica ( Pactul de la Bogota).Lamas). Datorita importantei acestei problematici. Tratatul general de renuntare la razboi ca instrument al politicii nationale ( Pactul de la Paris sau Pactul Briand-Kellog). adoptata la Haga. Cele mai semnificative dintre acestea. http://www. sunt. la Rio de Janeiro. principiul reglementarii prin mijloace pasnice a diferendelor dintre state a fost promovat in continutul a numeroase documente internationale. deoarece ea avusese un interes asupra rezervelor de petrol din regiunea sudaneză.în Consiliul de Securitate.arduph. la 26 septembrie 1928. adoptata de Natiunile Unite la 24 octombrie 1970. adoptat la Geneva. revizuit de Natiunile Unite in anul 1949. adoptat la 27 august 1928. Abia în martie 2005 s-a hotărât în Consiliul de Securitate ca să fie cercetaţi criminalii de război de către Curtea Internaţională de Justiţie. ulterior. la 30 aprilie 1948. Tratatul de neagresiune si conciliere ( Pactul Saavedra .