Volker Wollmann303 de la sitele din primul rând. Pe sitele mobile conurile de hamei stau tot cca. 2 ore, după care se scot din camera de uscare (o). Împreună cu sitele şi se transportă la locul de depozitare, în uscătorie cu ajutorul unei mese mobile (m). Aici sita mobilă se goleşte prin răsturnarea plasei de sârmă din interiorul ei, astfel încât conurile de hamei cad de la sine pe podul de depozitare (Fig. 339). Aceste uscătorii sistem Linhart sau Boemia erau de mai multe mărimi, şi anume cu suprafaţa de uscare de 4, 6, 9, 12 şi 16 mp., fiind concepute pentru cărbune sau cocs. Conurile de hamei uscate şi condiţionate s-au ambalat iniţial în saci cu un diametru de 0,70-0,75 m şi lungimea de 2-2.5 m, în care în- Fig. 340. Saschiz (jud. Mureş). Presă manuală de ambalat de ambalat sacii cu cap 80 – 120 kg. conuri. Pentru această operaţie hamei (Foto: 2006) se folosea iniţial o presă manuală (Fig. 340). Mai târziu s-au folosit prese hidraulice, cu ajutorul cărora s-au obţinut baloturi perfect cilindrice, de dimensiuni ceva mai mici faţă de sacii ambalaţi cu presa manuală. La ora actuală în Saschiz mai există doar două astfel de uscătorii cu calorifer, descompletate sau primind o folosinţă secundă (transformată în bucătărie de vară) (Fig. 341 a – b). La Sighişoara, extravilan, pe Valea Rohrau s-a păstrat, într-o stare jalnică, uscătoria familiei cultivatorilor de hamei Abraham, al cărei reprezentant cel mai de seama a fost Fig. 341 a-b. Saschiz (jud. Mureş). a) uscătorie de hamei a lui Johann Schaser dotată cu calorifer; b) primul rând de site mobile pentru uscat (Foto: 1993) b. a. 304 Patrimoniu preindustrial și industrial în România Fig. 342 a-b. , Sighişoara. Fosta uscătorie tip Linhart a familiei de cultivatori de hamei Abraham dinValea Rohrau (Foto: 2012) Ludwig Abraham (1861-1917) care din anul 1885 s-a îngrijit de calificarea şi îndrumarea cultivatorilor de hamei (Fig. 342 a-b). Lăsată în seama nimănui, adică dobândită de un om de afaceri din alt colţ al ţării, inconştient de importanţa acestei construcţii cu caracter de unicat naţional, care surprinde tocmai momentul trecerii de la preindustrial la industrial, ea are puţine şanse de a mai sta în picioare în următorii ani. Tuburile spiralate de încălzire împreună cu sitele şi celelalte echipamente au dispărut de mult. Nici construcţia în sine n-ar mai exista, dacă n-ar fi locuită la ora actuală. Acest sistem, perfecţionat se foloseşte şi azi în ţinutul Holledau din Bavaria Inferioară, cea mai renumită regiune în ce priveşte cultura hameiului, unde există şi Muzeul German al Hameiului, la Wolnzach. Dar au dispărut sau au fost abandonate în ultimii ani şi marile uscătorii sistematice, cu aer încălzit, care au fost construite la Sighişoara sau la Dumbrăveni în anii 1953-1955 sau la alte ferme care au luat fiinţă între 1970 şi 1990, la Albeşti, Acăţari, Zau de Câmpie, Şura Mică, Slimnic, Rupea, Simeria, Aiud, Gherla, Huedin, dintre care unele ar fi meritat să se fi păstrat pentru arhitectura lor industrială, specifică şi originală într-un fel. 4.2. Fabricile de bere – monumente unice de arhitectură industrială 4.2.1 Scurt istoric despre producerea berii în România Cine parcurge cele două volume „Berea la Români – pagini de istorie” (V. Diaconu 2009) ar putea rămâne cu impresia că berea a fost o băutură naţională la români, lucru care nu este tocmai aşa. Adevărul este că producerea şi consumul acestei băuturi are o vechime apreciabilă, fiind tot mai mult preferată altor băuturi. Prima atestare documentară a unui berar (braxator) întâlnită până în prezent, datează din 13 decembrie 1362, când este menţionat Iacob berarul din Cluj, care participă la o răzmeriţă în Floreşti, când i s-a tăiat capul lui Pavel, fiul lui Chuey. Volker Wollmann 305 Documentele referitoare la producerea berii în Ţările Române nu sunt prea numeroase. Cele mai multe dintre ele vorbesc despre sladniţe (mălţării) – adică instalaţii destul de rudimentare pentru producerea sladului (malţului), care este materia prima pentru bere, oferind deci informaţii indirecte despre procesul producerii berii. Constantin C. Giurescu afirmă că la Baia, capitala Moldovei, ar fi existat o „sladniţă” deja în secolul al XIV-lea, întrucât berea ar fi fost băutura tradiţională a saşilor stabiliţi aici înainte de anul 1241. Despre o moară de slad, donată mănăstirii Moldoviţa unde se măcina orzul încolţit şi uscat, se aminteşte într-un document din 1402. La Suceava este atestat un „brazeator” în anul 1407 şi o „sladniţă” în 1522, pentru care Alexandru Lăpuşneanu cere bistriţenilor, în 20 august 1567, să-i trimită doi meşteri berari. Berea a rămas în Moldova multă vreme o băutură de lux, care se consuma mai mult la curtea domnească, cum relatează şi călătorul Paul de Alep, invitatul lui Vasile Lupu în 1650. În Ţara Românească berea se aducea în timpul domnitorului Radu de Afumaţi din Braşov, după cum reiese dintr-un document din 1522. Prima sau una dintre primele berării, ca loc de producerea a acestei băuturi (nu în sensul folosit mai târziu ca loc de consumat) este menţionată în anul 1627, dăruită de voievodul Miron Barnovschi mănăstirii Hangu, în Târgu Neamţ. Chiar dacă pe lângă aceasta au mai existat şi alte berării particulare cu caracter manufacturier în Moldova, nu avem suficiente motive ca să subscriem afirmaţiei autorului celor două volume amintite mai sus: „Aşadar, la acea vreme, consumul de bere era oarecum generalizat”, pentru că ea se contrazice cu următoarea constatare „Impunerea ei faţă de băuturile tradiţionale, vinul, miedul şi rachiul, s-a făcut destul de anevoios”. Relativizând afirmaţia lui N. Iorga, potrivit căreia cei dintâi băutori de bere fuseseră ofiţerii şi soldaţii armatelor străine de ocupaţie (în secolul al XVIII-lea) ea se bazează totuşi pe fapte istorice reale. Primele fabrici de bere din faza preindustrială fireşte, au apărut în preajma marilor garnizoane austriece după ocuparea Banatului, şi încă destul de timpuriu. Astfel, berării s-au înfiinţat la sud-est Cetatea Timişoarei în anul 1718, la Caransebeş în anul 1726, în apropierea nemijlocită a cetăţii (Fig. 343), la Orşova (1726), Oradea (1727), Arad (1729). Şi pentru regimentele grănicereşti Năsăud sau Orlat s-au construit fabrici Fig. 343. Harta Cetăţii Caransebeş din anul 1740: „Nr. 12: Kaise(rliches) BREIHAUS” (Biblioteca Naţională Brno, Cota. Moll-0090-900) 306 Patrimoniu preindustrial și industrial în România de bere. Altele au apărut în marile centre miniere sau unde existau topitorii înfiinţate în veacul al XVIII-lea în Banat, Transilvania şi Maramureş, dar şi în alte regiuni ocupate de austrieci, cum ar fi Bucovina. Pentru marele centru industrial Zlatna, unde se afla sediul Direcţiunii Miniere, s-a construit o fierbătorie de bere la Galaţi (jud. Fig. 344. Planul fierbătoarei din Galaţi (jud. Alba) (Arhivele Naţionale. Serviciul Judeţean Cluj, Tezaurariatul Minier, cota: 685) Alba). Aceasta este menţionată în numeroase documente din a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, printre care există şi o schiţă (plan orizontal) din anul 1783. De aici rezultă că fierbătoria avea un uscător propriu de malţ (turn de uscare), trei cazane de fiert şi instalaţii anexe (Fig. 344). O reprezentare detaliată şi fidelă a unei fierbătorii cu trei cazane se găseşte în enciclopedia lui Diderot şi D’Alembert Enciclopédie ou Dictionainaire raisonné du scientes, des arts et des métiers. Se ridică întrebarea, dacă pentru procesul de fierbere n-ar fi ajuns un singur cazan, dar probabil că ele se foloseau şi pentru plămădire şi fermentare (N. N.) (Fig. 345). Fierbătoria de la Ciclova, din Banatul Montan, datează din anul 1728, şi acoperea consumul localităţilor miniere grupate în jurul centrului Oraviţa. În timpul administraţiei austriece s-a construit o astfel de fierbătorie şi la Rădăuţ în anul 1799. Potrivit unei statistici din anul 1841 a geografului Elek Fényes din totalul de 81 de fabrici de bere din Transilvania, 38 se aflau in zona graniţelor militare; în 1851 în aceiaşi provincie istorică existau 130, dintre care 102 aveau regim industrial, iar 28 funcţionau ca anexe ale unor unităţi agricole. Deşi anevoios, apar noi fierbătorii de bere şi în provinciile ocupate de otomani. O fierbătorie de bere a fost construită la Roman în anul 1788, iar o altă fierbătorie cu statut de fabrică ar fi funcţionat între 1809-1821 la Bucureşti. S-au mai construit astfel de unităţi preindustriale la Târgu Neamţ în anul 1832 şi la Dorohoi în anul 1833. Din era maşinismului, care de fapt în acest sector începe ceva mai târziu, datează fabrica lui Marcu Schein la Galaţi (1842), una la Floreşti-Stângaciu (Vaslui) din anul 1861 unde se foloseşte deja munca salariată, un indiciu pentru începuturile industrializării în acest sector, ca şi la alte câteva fabrici din judeţul Neamţ. La unele, printre care se număra şi o fabrică din Bacău se folosea ca forţă motrice aburul, ca rezultat direct al revoluţiei industriale care câştigă supremaţie în tot mai multe sectoare economice. Producerea berii cunoaşte un avânt după Unirea Principatelor Române în anul 1859, câştigarea independenţei faţă de Poarta Otomană şi după proclamarea Regatului Româ- În timp ce Regatul României a importat între 1880-1899 hamei de la bursele din Germania. Regele Carol I nu numai că a adus specialişti din Bavaria. pe două moşii: Gherghiţa şi Co- . în cea mai mare parte. niei. necesităţile pieţei berii din Ardeal şi Banat au fost acoperite de către fabricile de bere din Ungaria.Volker Wollmann 307 Fig. Pl. Până la Marea Unire. În schimb hameiul. Situaţia favorabilă a industriei berii se datorează şi faptului că materia primă. II: Brasserie. în urma căruia s-a alipit Transilvania. După formarea Statului Naţional Român în anul 1918. Reprezentarea unei fierbătorii de bere cu trei cazane la Diderot şi D’Alembert. dar a şi încurajat importul hameiului. mai ales orzul. Abia începând cu anul 1898 Domeniul Coroanei a introdus cultura hameiului. deşi era o ţară eminamente agrară. Banatul şi Bucovina) a crescut producţia de bere a României la 1 milion hl/ pe an. 345. cele 19 fabrici de bere din Banat şi Ardeal au acoperit în mare. cererea de bere. des arts et des métiers. foarte bine organizate şi dotate chiar şi cu vagoane proprii frigorifere. Dar abia după ce a intrat în vigoare legea pentru încurajarea industriei din 1887 s-au făcut primii paşi în direcţia dezvoltării unei industrii a berii. 12 fabrici de bere (care o să fie amintite mai jos). existau în anul 1906. cultura hameiului ocupând înaintea Primului Război Mondial aprox. în jurul anului 1870 în împrejurimile oraşului Sighişoara. în Transilvania. Enciclopédie ou Dictionainaire raisonné du scientes. s-a început cultivarea lui în împrejurimile Clujului pe la 1860. După anul 1918. 500 ha. în mod raţional. În statistica elaborată cu prilejul a 40 de ani de domnie al Regelui Carol I şi 25 de ani de la Înfiinţarea Regatului României. se procura din ţară. (incl. fără care berea n-ar fi ajuns „Regina băuturilor”. era importat în România. La nivel de România au funcţionat potrivit unor statistici o perioadă mai lungă sau mai scurtă un număr de 215 fabrici de bere (inclusiv cele 24 de fabrici din Basarabia şi Bucovina) repartizate în 117 localităţi. Apa este cea de treia materie primă. deoarece prin compoziţia ei chimică determină în mare măsură calitatea berii. recoltarea şi uscarea hameiului. astăzi se folosesc exclusiv şuşe de drojdii selecţionate şi verificate în producţie. hameiul. Urmează etapa a doua a procesului tehnologic. berea trebuie răcită tot timpul. bioxid de carbon şi multă apă. procesul de fermentare prin care se obţine berea tânără care are în compoziţie un rest de extract rămas nefermentat. rezultând plămada. Cum s-a arătat mai sus hameiul este o materie primă indispensabilă în procesul fabricării berii.308 Patrimoniu preindustrial și industrial în România cioc. De altfel cea mai renumită bere din lume. malţul în prealabil măcinat este amestecat cu apă. Materii prime şi procesul tehnologic Materiile prime folosite de o bună vreme încoace pentru fabricarea berii sunt orzul. În funcţie de temperatura la care a fost uscat orzul germinat. îşi datorează faima calităţii apei captate din puţurile proprii ale fabricii. ceea ce se obţine se numeşte malţ. Deoarece acest proces este însoţit de o puternică degajare de căldură.2. alcool. adică conurile de hamei. amenajându-se uscătorii mari în special la fermele din Sighişoara. Dacă la sfârşitul secolului al XIX-lea fermentarea a fost declanşată de microflora spontană din atmosferă. Saschiz şi Dumbrăveni (vezi. operaţiunea este brusc oprită prin uscarea rapidă a orzului germinat. Singura parte a plantei care se utilizează la fabricarea berii este inflorescentă feminină. apa şi drojdia de bere. constituia la acea dată un model în ce priveşte cultura. berea se limpezeşte. Ferma de la Cocioc.). Prin încălzirea treptată a temperaturii în cazanele de fierbere se urmăreşte transformarea cât mai completă a amidonului din malţ în dextrine şi zaharuri fermentabile. se obţine malţ blond folosit pentru fabricarea tipurilor de bere pils sau malţ brun destinat altor tipuri de brune sau negre. 4. fermentarea acestuia şi maturizarea berii tinere. aceasta determinând în mod hotărâtor caracteristicile organoleptice ale berii fabricate. La sfârşit. de lângă gara Periş. plus că are şi proprietăţi conservante. Pentru obţinerea mustului de bere. Fiecare fabrică îşi are propria tulpină de drojdie adaptată la compoziţia mustului fabricat. p. Mustul de bere este apoi fiert cu hamei. ca după 1965 cultura hameiului să ocupe 700 ha. . infra. berea Pilsen. Odată plămada zaharificată ea este pompată în cazanul de filtrare unde partea lichidă – mustul de bere – este separat de partea solidă rămasă – borhotul – un deşeu valoros pentru furajarea vacilor de lapte. După al Doilea Război Mondial s-a redus suprafaţa la 10 ha. iar drojdia se .. conţinând componente chimice care conferă berii gustul plăcut amar şi aroma specifică. Odată atins acest scop. operaţie care se poate realiza pe cale biologică prin germinarea lui în condiţii de temperatură şi umiditate strict controlate. răcit la 6° C şi însemânţat cu drojdie bere.2. Procesul de fabricare a berii comportă trei etape mai importante: obţinerea mustului de bere. Pentru al face solubil orzul trebuie transformat în prealabil în malţ. proces care durează 4-6 săptămâni. fără a mai fi necesară malţificarea lor prealabilă. De acuma berea este aptă de a fi filtrată şi îmbuteliată (Fig. în sensul că se aplică metode de fermentare şi maturare rapidă prin folosirea unor preparate enzimice care permit prelucrarea directă a orzului sau a altor cereale cu conţinut ridicat de amidon. Pentru obţinerea a 100 l bere (adică a unui hectolitru = hl. hamei şi apa. pentru maturarea gustului. Theiss. . de malţ). 1 mc de apă. Cea de a treia etapă a procesului tehnologic constă în introducerea berii tinere în rezervoare metalice închise ermetic. Schema tehnologică a fabricării berii (după F. refolosindu-se pentru un nou ciclu de fermentare. unitate de măsură folosită în industria berii. 346 a – b). care interzice folosirea altor materii prima în afară de orz. iar consumul de energie se ridică la 15 KW energie electrică şi de 40-50 Kcal energie termică. N. Procesul tehnologic clasic descris mai sus a evoluat în timp. care a efectuat prima dată această operaţie în anul 1874.2 kg hamei. la o temperatură cât mai apropiată de zero grade. numite tancuri de maturare. de orz (sau 20 kg. Pentru a se putea păstra produsul îmbuteliat un timp cât mai îndelungat până la consumare. Elveţia şi Norvegia astfel de procese sunt interzise de legea purităţii din anul 1516 (Reinheitsgebot). berea poate fi pasteurizată. 346. ½ litru de drojdie terci.Volker Wollmann 309 Fig. 0.) este nevoie de 28 kg. N. Acest proces îşi trage numele de la Loius Pasteur. Berea) depune pe fundul linului. În Germania. b. II. publicat în Germania de medicul Traian Popescu în cinci ediţii (I 1986. Gräfliche Zselensky’sche Brauerei care a funcţionat în Aradul Nou fabrica baronului Ladislaus Zselénsky (1892-1893) care funcţiona în Aradul Nou (Fig 347 a-b). cele pentru care există material ilustrativ şi informaţii suplimentare cu caracter istoric şi tehnic. Fabrici de bere din România. Aradul Nou (cartier al Municipiului Arad). fără pretenţii de exhaustivitate. Aita Mare (jud.Patrimoniu preindustrial și industrial în România 310 4. a. 2012). cu valoare de monument istoric În prezentarea fabricilor de bere ne-am bazat pe informaţiile ce se găsesc în primul repertoriu complet care s-a întocmit pentru această categorii de unităţi industriale. Fosta fabrică de bere din Aradul Nou este cea mai veche clădire industrială a oraşului. numele sorturilor de bere. 1988. păstrând până azi forma iniţială a acoperişului. carte poştală ilustrată din 1902 b. Faţada în stil barock a clădirii a fost placată cu cărămizi ornamentale. V. 1995. Fig. 347 a-b. sub titlul „Brauerei-Verzeichnis – Rumänien”. reclamele promoţionale. O să selectăm în continuare din acest inventar. Friedmann & Söhne” (1870-1880). Clădirea fostei fabrici de bere (a. IV. cuprinde pe lângă denumirea sub care au funcţionat fabricile de bere şi forma de administraţie. Bierbrauerei Josef Gisuing (1870-1885). Marea majoritate a instalaţiilor au fost aduse în 1827 din Germania. fabricile care se remarcă prin tradiţia lor. III. Alba): Fabrica de bere a Episcopiei Romano-Catolice (1870-1882) „Püspöki Sörfözöház”. 2011. Alba Iulia (jud. perioadele în care au funcţionat aceste manufacturi. Arad (jud. Fabrica de Bere Ionas Rezsö (1924-1925). Covasna): Fabrica Barta János (1876-1882). volumul producţiei anuale. Arad): Fabrica lui Sigmind Lovaß (înfiinţată în 1752) „Brauerei W.2. Repertoriul. respectiv fabrici de bere.3. fotografie din jurul anului 1910) (Arhiva: Traian Popescu) . şi în măsura în care au fost accesibile izvoare mai mult sau mai puţin credibile. în ordinea alfabetică a localităţilor. A. Berea „Bika Sör” fabricată aici. Pentru răcirea extractului de malţ şi hamei. Este o fabrică cu renume. când a fost cumpărată de Fabrica de Bere Dreher-Haggenmacher S. cunoscând mici modificări după ce a primit o nouă destinaţie. Aceste transformări constau printre altele în înlocuirea vechilor geamuri şi în recompartimentarea spaţiilor interioare (Fig. doctor în chimie. a fost foarte căutată şi apreciată. a cărei clădire mai există şi azi în Aradul Nou. modernizată în mai multe etape (Foto: 2011) Fabrica de bere a funcţionat sub diferite nume până în anul 1930. Între anii 1900 – 1927 fabrica a . cunoscută pentru actele sale de caritate. Fabrica avea 20 de linuri pentru fermentarea mustului. marca „Riedinger” având calorifere directe. modernă pentru vremea respectivă.000 litri. fondată în anul 1899 de Eduard Grund. când şi-a schimbat titulatura în Fabrica de bere Baroneasa Nopcea Matilda văduva (1918-1930). 348 a-b).Volker Wollmann 311 Fig. Noua fabrică de bere a baronesei Nopcea Matilda.000 l. născută Mathilde Zelensky. a construit o fabrică nouă. precum şi a berii puse în consumaţie existau aparate frigorifice moderne pentru vremea respectivă. specialist în fabricarea berii. Fabrica de bere a văduvei contelui Alexius Nopsa din Aradul Nou „Báro Nopca Elekné uradalmi sörfözöháza” a funcţionat până în anul 1918. şi Petre Rădulescu. Azuga (jud. Aradul Nou. cu o capacitate de 9.000 litri bere în 10 zile. 348 a-b. reprezentanţii unei Societăţi Anonime constituită în acest scop din capital autohton. Aceştia instalează un singur cazan. Baronesa Nopcea Matilda. Prahova). ca depozit de materiale. după care a fost închisă. din Oradea şi transformată pentru un an în mălţărie.000-10. cu care se puteau obţine 50. cu o capacitate de câte 3.000 litri: depozite cu o capacitate cu 100 de zăcători pentru conservarea berii având o capacitate aproximativă de 5. fabrica de bere „Gábor Zuaturetzky”. Cel puţin între anii 1892-1893 se aflau aici în concurenţă cele două fabrici de bere: „J.000 lei (Fig. se pare. Bârlad (jud. a funcţionat până în anul 1924. având un capital social de 750. ca în anul 1935 producţia crească la 140. interval de timp care rămâne deschis în ambele direcţii. despre care se ştie că a funcţionat până în anul 1896 Baraolt (jud. . Baia Sprie (jud. a. În perioada anilor 1924-1925 se menţionează fabrica de bere „Rădulescu & Haas”. în 1927 fabrica de bere „WALLY” Osiasa Herscovici. Prahova). V. Bacău). R.. Azuga (jud.A. 349 a – b). este o Bräuhaus menţionată la 1833 şi Fabrica de bere şi de spirt a oraşului Baia Mare. nu cunoaştem nici o fabrică din perioada respectivă. Maramureş).. care este menţionată între anii 1785 şi 1833. produs la Fabrica de Bere Azuga S A. şi una înfiinţată de industriaşul Johann Hafner. Cu toate că este greu de imaginat ca în acest oraş cu exploatări miniere şi topitorii importante să nu se fi produs bere din secolul al XVIII-lea. Vaslui). Bacău (jud. Începuturile producţiei de bere în acest centru minier înfloritor se leagă de existenţa unui Bräuhaus. Până în anul 1905 a funcţionat şi fabrica lui Vilmos Köper. Fabrica de bere reprezentată în cărţi poştale ilustrate din anii 1906 şi 1920 (Arhiva: Traian Popescu) funcţionat ca Societate Anonimă cu numele de Fabrica de Bere „Azuga” S. Aici au existat între anii 1877-1895 fabrica de bere: „Becsazy János” şi între 1878-1885.000 hl.312 Patrimoniu preindustrial și industrial în România Fig. Covasna). Sortimentul cel mai căutat. Coroana. La data respectivă forţa motrice reprezenta 255 CP iar numărul lucrătorilor ajunsese la cifra 178. Boroda” şi „Sterian Dimitriu”. În anul 1895 intră în funcţiune Fabrica de Bere „Felix Grivel” care. p. În anul 1906 fabrica producea 14.000 hl de bere. fără a putea stabili până acuma o continuitate între acestea. Baia Mare (jud. iar între anii 1931-1932 fabrica de bere „Mihail Anton Fodor”. comp. despre care deţinem informaţii. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au existat aici două fabrici de bere: cea orăşenească (1878 – 1885). era berea Caraiman à la Pilsen. Excelsior şi Monopol. 349 a-b. Maramureş). Prima unitate de acest fel. care şi-a schimbat numele în anul 1940. care a funcţionat între anii 1862-1875. Cele mai vechi fabrici de bere au fost: cea orăşeneas- că. Botoşani (jud. a fost fondat în anul 1855. preluată în 1870 de către Andreas Habermann. arendată între anii 1862-1880 lui Schiffbeiner. Brăila). Ceva mai târziu între anii 1900-1917. nu se ştie data înfiinţării fabricii de bere a lui Johann Habermann. Caraş-Severin). Bistriţa-Năsăud). Între anii 1931 şi 1936 funcţiona în cătunul Cişmea (com. Fig. preluată în anul 1898 de Firma Czell („Erste Dampf-Bierbraurei Friedrich Zell & Söhne”). Braşov). 350. cea mai veche fabrică de bere a fost cea fondată de Ulrich Waibl. aflată în producţie în anul 1857. care a funcţionat cel puţin începând cu anul 1892 şi care în anul 1905 devine fabrica Fabrica de Bere „Anton Brăileanu”. iar în 1885 devine „Rohrlich Süsse és Brechner Dávid sörgyára”. În anul 1871 ia fiinţă „Fabrica de bere Müller” înregistrată sub numele H. şi la Braşov prima fabrică de bere a fost cea orăşenească („Städtisches Bierbrauereihaus”). când se înregistrează o producţie anuală crescândă de la 620 hl/1902 la 3320 hl/1913. 350). Păpăuţ) Fabrica de Bere „Cişmea” Leon şi Samuel Spodheim. şi a lui Anton Hüttner. Între anii 1878-1893 este documentar menţio- nată fabrica de bere „Panajoth Franziska”. Etichetă de bere a „Fabricii de Bere Müller din Brăila” din jurul anului 1937 (Arhiva: Traian Popescu) . După câte se ştie. Aici a funcţionat între anii 1902-1910 fabrica de bere „Alfred Haurik” cu o producţie de bere anuală de numai 320-339 hl. în anul 1861. Botoşani). Nu se cunoaşte în schimb data la care a început producţia fabrica „Josef & Hajek”. care a func- ţionat între anii 1862-1870. Bocşa Montană (jud. ani în care a mai funcţionat şi fabrica de bere Schmidt. În anul 1895 se pune în funcţiune Fabrica de Bere „August Hartenstein”. Între anii 1862-1865 fabrica a fost arendată lui Eisler. Între 1890-1900 se mai producea bere şi la fabrica lui Radu Nanu. Berea produsă se numea „Besterczei Korona-Sör”. proprietarul fabricii este Michael Panajoth.Volker Wollmann 313 Beclean (jud. care îşi încetează activitatea în anul 1900. Concernul Friedrich Zell & Fiii. La fel. Brăila (jud. funcţionând până în anul 1918. Fabrica livra sortimentele Bavareză. Bistriţa-Năsăud). Braşov (jud. Müller & Co. Bistriţa (jud. Duba de export. care a funcţionat până după anul 1940 (Fig. Prima fabrică de bere a fost cea a lui Ovanes Brăteanu. Între 1862 şi 1890 a mai existat la Braşov şi fabrica de bere Josef Prohaska.. Ca şi în alte oraşe transilvănene. (Fotografie din albumul unui militar din 1916) 352). Din acest motiv s-au depus eforturi susţinute pentru introducerea culturii cartofului în Ţara Bârsei. În anul 1892 „Czell & Fii” achiziţionează şi fabrica de spirt din Dârste. b. . În anul 1930 se construieşte fabrica de gheaţă artificială iar în 1935 se instalează tancuri de oţel smălţuit. Mai târziu s-a abandonat această activitate în favoarea fabricării şi comercializării spirtului. ce însemna până la patru fierberi în 24 de ore. şi construieşte aici.000 kg orz. în 1923 au fost construite 17 linuri de fermentaţie din beton armat. ca în anul 1922 să crească la 130 şi producţia de bere la 40. cu un volum de 4.000 kg măciniş. o nouă fabrică cu o capacitate de 20.950 hl. Braşov (Dârste). Fabrica din Dârste a fost reconstruită (Arhiva: Traian Popescu) în anii 1917-1918. scop pentru care s-a construit fabrica de la Cristian.800 hl. în anul 1930 o nouă casă de fierbere (descrisă mai jos). Braşov (Dârste). cu o capacitate de prelucrare de 5. Distrugerile suferite de Fabrica de bere „Czell & Fiii” în anul 1916 rilor suferite în anul de război 1916 (Fig. În urma distrugeFig. 351 a-b. Fig. 351 a-b). cu o capacitate zilnică de prelucrare de 8.314 Patrimoniu preindustrial și industrial în România a. În decursul timpului fabrica a suferit mai multe modificări: în 1911-1912 a fost construită secţia de malţ. La început personalul fabricii consta din numai 40 de lucrători. a) fabrica de bere „Friedrich Zell & Söhne” (carte poştală ilustrată din anul 1900). b) etichetă cu reprezentarea ansamblului industrial (Arhiva: Traian Popescu având iniţial ca obiect de activitate exportul de lână de oaie spre Anglia.000 hl.000 hl în anul 1896 (Fig. cu un volum de 3. 352. Fabrica de Bere „Czell & Fiii” (Foto Oskar Netostau din patru cazane. compresoare de aer. 100 şi 200 l). Ea includea rezervoarele de apă (110 mc). Fabricarea malţului se făcea în două instalaţii pneumatice cu tobe de germinare. instalată tot în anul 1930. care se afla în continuarea secţiei de orzărie. din anul 1911 cu mai multe vase de înmuiat şi tobe de germinare. 353. o maşină cu aburi. 354.Stat Freiburg) tor de hamei. sistem TOPF. Începând cu 1937 şi până la naţionalizare fabrica se va numi Fabrica de Bere „Czell”. Braşov (Dârste). filtrarea mustului de bere şi un extrac. (Fotografie din jurul anuţionate într-o dogărie proprie (Fig. iar la etajul II tava dublă de răcire. Braşov (Dârste). răcitoarele pentru apă. în jurul anului 1935. Fabrica de bere „Czell & Fiii”.R.A. din anul 1894 şi cealaltă. şi una de fermentare cu tancuri din oţel emailat. 353).Fig. lui 1950) . La începuturi berea se livra în butoaie de lemn de stejar (de 50. Orzăria avea trei pâlnii de descărcare din beton. silozuri tampon pentru malţ. umplut şi capsulat sticle bere (Fig. având la parter compresoare cu amoniac. Alipită de acest complex se afla hala de spălat-umplut butoaie cu o instalaţie de spălat şi smolit. depozitare bere şi gheţar avea la subsol opt sectoare de depozitare a berii şi la parter două sectoare pentru fermentarea berii în linuri.Fig. mori de măcinare pentru malţ (cu şase valţuri) şi pentru porumb cu patru valţuri. una tip GALLAND-FREUND. Spălarea şi umplerea sticlelor se făcea într-o secţie dotată cu două linii automate de spălat. 354). una pentru umplut berea în butoaie şi câte una pentru filtrat berea şi spălat masa de filtrare. la etajul I răcitorul de bere şi magazia de hamei. Răcirea se făcea în complexul maşinilor-compresoare. pentru plămădit şi fiert liczka. confec. S. Dogăria veche. În sala cazanelor se aflau două cazane tip „CORNWALL” de 184 mp suprafaţă de încălzire. Instalaţiile propriu-zise de fierbere con. iar produsul se numea Czell spezial sau Triumf în sticle prevăzute cu dopuri din ceramică. Secţia pentru fierbere a fost construită din beton armat în anul 1930 şi avea cinci etaje. Arhivele de plămada.Volker Wollmann 315 Cele mai importante sectoare ale fabricii erau: orzăria şi fabrica de malţ şi secţia de fierbere amplasată lângă secţia malţ. Complexul fermentaţiei. din beton. care se aplicau la gâtul buteliilor cu un dispozitiv din sârmă. Hirsch” (Frenkel). societatea poartă numele „Fabrica de Bere Luther –Succesori Fraţii Czell”. întocmit în anul 1948. Topf & Söhne” construieşte o nouă curăţătorie de orz şi silozurile. Silezia de Sus) în anul 1870. ca asociat. A. în anul 1890. Dar după divorţul intervenit în anul 1905. care în anul 1894 se căsătoreşte cu D. când se introduce forţa aburului în fabricaţie. fabrica de bere şi lichior Dârste a luat denumirea „Aurora”. reconstruite în 1923. La moartea lui afacerea a fost preluată de An- drei Kube. ce a funcţionat între anii 1809-1821. „Roth”. „Czyzyk” şi „Ziepzer” (Czipser). în special orzăria veche. că fabrica a fost compatimentată şi organizată ca şi „sora” ei din Braşov. fabrica rămâne soţiei sale. cum ar fi berea „Skalka”. a fost a lui Johann Timpel. devenită soţia lui Israil Frenkel. care avea sediul pe Şoseaua Basarab. bere de martie şi bere Bavareză. În anul 1912 firma „J. „Dominger”. Conform inventarului de maşini. Bragadiru. care l-a luat pe Erhardt Luther. care. moara de malţ şi pivniţa de hamei. comandate în anul 1941 şi livrate în 1943. berar din Bavaria. care au luat fiinţă în deceniile cinci-şapte ale socolului al XIX-lea.Topf & Söhne” din Erfurt construieşte mălţăria cu o capacitate zilnică de 1. Un moment important în istoria fabricării berii. În orzăria veche se afla depozitată şi linia nouă de fierbere. M. Pe piaţa de bere bucureşteană îşi fac apariţia şi produsele altor fabrici. Ea era cunoscută prin sortimentele. de unde şi numele ei „Fabrica de Bere şi Malţ cu aburi Erhardt Luther”. „Kübler”. introducând maşini şi cazane cu aburi şi alte instalaţi. şi instalaţiile au fost distruse sau avariate. în care 15 se aşezau normal şi 9 cu gura în jos. care de fapt începe să producă bere numai din anul 1825. A. Haug. De acuma înainte. Prima fabrică de bere din Bucureşti. Sortimentele noi de bere fabricate fiind Pilsen şi Jubileu.5 vagoane de malţ. distrusă în timpul Primului Război Mondial. aparate şi instalaţii ale fabricii. zis neamţul.316 Patrimoniu preindustrial și industrial în România Berea îmbuteliată în sticle se livra în lăzi din lemn necompartimentate. în ce priveşte schimbarea proprietarilor: Fabrica lui Dominger din Zalhana. În 1925 firma „J. fiind modernizată în anul 1885. în anul 1912 au fost construire de firmele „Weigel Werke” şi „Gebrüder Seck” fierberea. lucru petrecut la fabrica lui Wilhelm Höflich („Oppler” fiind originar din Oppeln. a fost introducerea puterii aburului. În 4 aprilie şi în 7 mai 1944 fabrica a fost bombardată şi o parte din clădiri. Fabrica de bere Erhardt Luther a funcţionat între anii 1869-1894. situată la data aceea pe strada Izvor. Din 1948 de la naţionalizarea. După acest inventar ne putem da seama. Bucureşti. originar tot din Prusia. bere de Pilsner. trece în posesia lui Czyszyk. până la naţionalizare. de fabricaţie „Weigel-Werle – Neisse”. în 1867. În 1919 se reconstruieşte orzăria. a fost cumpărată de către Sura lui Israil Hirsch. Pe aceeaşi stradă a luat fiinţă în anul 1916 fabrica lui J. . Sofia Luther vinde fabrica fraţilor Czell din Braşov. Se constată un sistem quasi oligarhic în această branşă berăriei. Între anii 1905 -1911 noii proprietari modernizează fabrica. La moartea lui Erhardt Luther. 1. fabrica îşi schimbă numele în „Fabrica de Bere şi Drojdie presată D. 10. 246. După 1948 fabrica a fost numită Fabrica de Bere „Griviţa” şi a produs sortimentele de bere Bucureşti. berea regăsinduse în sortimentele Bragadiru Berea de Martie. M. fabrica purta denumirea Fabrica de Bere „Luther”. 355 a . Sleeping-Car.000.030 CP forţa motrice. Din momentul în care devine asociat fiul lui Bragadiru. 389 salariaţi şi capacitatea maximă de producţie 300.000 capital investit.000 litri fiecare. „Bragadiru” şi Fiu (Rafinerie şi Spirt Alcool absolut).000. . Între 1909-1913. b. Fabrica se modernizează în două etape.000 hl. Liqueruri. Rahova. Cazinou. Datele statistice pentru anul 1935 arată: 120. S. Griviţa. etc. Porter. în anul 1902. Fig.c). Bucureşti Fabrica de Bere Dumitru Marinescu Bragadiru.A. iar pivniţa avea instalaţii de refrigerare (Fig. Prima Fabrică sistematică de Drojdii comprimate). 355 a-c. În 1895 producţia s-a ridicat la ca.000 hl. De un renume deosebit s-a bucurat Fabrica de Bere Dumitru Marinescu Bragadiru (Fabrică de Spirt rafinat. producând pe lângă bere şi malţ şi gheaţă. înfiinţată în 1893 pe Calea Rahovei.000 lei capital social. dotată la început cu două cazane şi 40 de căzi de fermentare cu o capacitate de 4. Romuri. a.Volker Wollmann 317 Între 1931-1948. Specială. a-b) cărţi poştale care au circulat în jurul anului 1910 (Arhiva: Traian Popescu). 000 hl de bere. citată şi la Fabrica „Luther”. Bucureşti. mărindu-se în acelaşi timp şi capacitatea de depozitare. motoare Diesel pentru asigurarea energiei electrice şi instalaţii pentru fabricarea malţului şi între anii 1924-1928. cunoscută prin berea Triumf (Fig. Fig. Prima fabrică de bere. Printre fabricile de bere cu tradiţie din Bucureşti mai amintim „Les Grandes Brasseries de Bucarest”. După naţionalizare a devenit Fabrica de bere „Rahova”. Dolj). se poate vedea ce a mai rămas dintr-una din cele mai renumite fabrici de bere din România. Corpul principal al fabricii folosit în aceşti ani. care a funcţionat în Bucureştii Noi între 19091914.) starea de degradare a corpului principal al beton şi de aluminiu. Potrivit stafabricii (Foto: 2012) tisticii din 1935. personal 392 salariaţi şi capacitatea maximă de producţie 240. mai există şi azi. menţionată în anul 1898 este cea a lui E. 355 c.318 Patrimoniu preindustrial și industrial în România când s-au montat pe lângă cazanul cu aburi. Buzău (jud. începând cu anul 1950. care producea. făcută în noiembrie 2012 dinspre Calea Rahovei. 356). În fotografia (Fig. prin procurarea unor tancuri de Fig. ce a mai supravieţuit cinci ani în plus. 340 vagoane de malţ. În anul 1915 este înc. secţia de fierbere cu utilaje noi. Buzău). sortimentele Bucureşti şi Caramel.800 CP. capital investit 333. Calafat (jud. fabrica avea la data respectivă: capital social 120. cu sediul la Bruxelles. fără a se cunoaşte amănunte despre durata existenţei ei. La începutul secolului al XX-lea. forţa motrice 2. când secţia de fierbere este completată cu şase cazane. Schest. Fabrica de bere „Les Grandes Brasseries de Bucarest” (Foto: 1911: Arhiva Traian Popescu) . Tot în Bucureştii Noi este menţionată în anul 1909 fabrica de bere „ Bazilescu” fără a se cunoaşte încă exact durata funcţionării aceste fabrici.000.000 lei. 600 vagoane de gheaţă şi 150 de tone de acid carbonic.000. pe la 1900 se înfiinţează două fabrici de bere. 355 c). dar în stare de paragină. 356.000. aflate una în proprietatea lui Dumitru Michăescu până la 1905 şi alta în proprietatea lui Filip Dumitrescu. Ciclova Montană (jud. 346). după cea din Timişoara. Homolka (1870-1885). în 1948. Arad). Carl Niesner jun. despre care se ştie că a funcţionat între 1870-1882. Cum s-a arătat în partea introductivă a acestui sub- capitol. Carei (jud. activitatea acestei fabrici a fost destul de modestă. Primele lucrări au debutat în 1726. Johann Schmidt (1870-1895). Pare a fi un fenomen destul de neobişnuit. printre care se numără Caransebeşul de la începutul secolului al XVIII-lea. menirea acestor fabrici fiind acoperirea nevoile locale. Călăraşi (jud. care precis nu era prea mare. iar mai târziu. se cunosc. metalurgia sau producţia de sticlă (ca de ex. Satu Mare).Volker Wollmann 319 registrată Fabrica de Bere „Constantinescu & Co.Severin). Pentru nici una nu deţinem date referitoare la capacitatea lor de producţie. s-au închis multe fabrici de bere în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea şi începutul secolului următor. Nu cunoaştem motivele pentru care aici ca şi în alte oraşe din Fostul Regat al României.”. Caraş-Severin). la Beliu. jud. 3 km de Oraviţa. producerea berii are tradiţie în anumite centre importante industriale mai vechi unde se practica mineritul. fabricile de bere ale proprietarilor C.” care între 1924 şi 1939 are numele de firmă Fabrica de Bere „Aurora” Gh. cum într-o comună. adică ţinea de camera aulică din Viena. unde se afla de la începutul veacului al XVIII-lea centrul administrativ al districtelor miniere din Banatul austriac. Fabrica de Bere „Aurora-Gambrinus”. Timiş). a fost cea din Ciclova Montană. Chişinău-Criş (jud. (1890) şi a lui Wilhelm Mayer. Referitor la Fabrica de Bere orăşenească. Tot pe un domeniul nobiliar au deschis aici o fabrică de bere urmaşii arhiducelui Iosif. Despre preocupările Camerei aulice de la Viena. iar în 1728 fabrica începe să producă bere. Un rol . Din ultima decadă a secolului al XIX-lea sunt cunoscute din Caransebeş. adevărat una dintre cele mai bogate din Banatul de Câmpie să fi existat două fabrici de bere: „Beogradacz Lukkó Sörfözdéje” care a funcţionat între 1862-1882 sub acest nume şi până in 1892 ca firma „Beogradacu & Co.” Cam în aceeaşi perioda (1870-1895) este cunoscută şi Fabrica de Bere „Peter Seller & Co. Fig. Ciacova (jud. Constantinescu. Între anii 1862-1894 a funcţionat pe domeniul nobiliar făbri- cuţa „Gróf Károlyi György Serözdéje”. având în general o capacitate anuală de 17.000 hl. Caransebeş (jud. care era erarială. Una dintre primele fabrici de bere din Ro- mânia. Timp de aproape un secol. aşa cum apare într-o hartă din 1740 (vezi. Această „Bräuhaus” se afla situată în afara fortificaţiei. Perieţeanu. Arad) sau în oraşe de garnizoană. de a înfiinţa fabrici de bere în preajma marilor centre miniere şi metalurgice în provinciile de coroană s-a vorbit şi în alt loc. cu mici excepţii arendaşii din anii 17221738. localitate situată le ca. Caraş . Călăraşi). În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea au funcţionat în paralel Fabrica de Bere Nicolae Dinulescu şi Fabrica de Bere Gheorghe H. 357 a-b). asociaţi din 1882 cu Robert Bähr. Fermentarea ingredientelor reci era naturală. Ciclova Montană (jud. Ciclovaer braunes Export-Bier. se afla la poalele dealului. Märzen. la începutul secolului al XIX-lea. pe care a vândut-o în 1821 a vândut-o bavarezului Johann Fischer. adică până în anul 1936. Sortimentele foarte căutate au fost: Bayerisches Bier. M. Cornelius Fischer (1895). adică fără drojdie. Doppelmärzen. ca la vin. Cel mai mare depozit. Volumul producţie varia între 17. limpezirea ei făcându-se prin decantare. Fig. de la poalele mănăstirii. În principiu. După 1918 şi până la 1936 s-a numit Fabrica de Bere Ciclova. berea nu era filtrată. comparate cu cele de la Pilsen. săpat direct în stâncă. CaraşSeverin). După încheierea Primului Război Mondial. Fabrica de bere în cărţi poştale ilustrate din 1905 şi în preajma anului 1918 . Dacă materia tulbure nu se agita în timpul transportului.320 Patrimoniu preindustrial și industrial în România foarte important l-a jucat. Fiul lui Johann Fischer Michael Georg (1822-1878) a reconstruit fabrica şi a extins toate amenajările. Fischers Nachfolger (1896-1918) (Fig. Bock-Bier. atât vara cât şi iarna. cu care se va inaugura o perioadă fructuoasă de peste un secol pentru fabrică de peste un secol. Această firmă condusă de cinci generaţii ai familiei Fischer a purtat următoarele denumiri: „Gebrüder Fischer” (1870-1890).400 hl în 1917. butoaiele erau transportate la consumatori cu un fel de sanie. Rezultatul investigaţiilor sale a fost deschiderea unei fabrici de bere în anul 1818. 357 a-b. Pivniţele erau răcite la temperatura dorită cu blocuri de gheaţă naturală tăiate iarna din pârâul Ciclova. construit în anul 1864. Fabrica de bere Ciclova. G. farmacistul şi botanistul Karl August Knoblauch care a studiat şi compoziţia chimică a izvoarelor de la Ciclova.000 hl în anul 1896 şi 21. fapt care a determinat proprietarul din acel moment. ea ar fi opera călugărilor iezuiţi nu are suport. Nu se cunoaşte data la care a luat fiinţă fabrica de bere din Cluj-Mănăştur. Piaţa tradiţională de desfacere. obţinerea acestei băuturi pe scară industrială se poate urmări din deceniile şapte şi opt al secolului al XIX-lea. Sibiu). 1909. respectiv Casa de Păstrate S. Printre oraşele devenite cunoscute în România pentru o bere de bună calitate. În Anuarul României din 1930 nici nu mai era menţionată. După anul 1927 îşi schimbă numele în Fabrica de Bere „Ursus”. s-a redus din cauza noilor graniţe. După ce timp de aproape 40 de ani clădirile fostei fabrici au stat nefolosite. când au luat fiinţă fabrica de bere orăşenească „Városi Sörfözöház” (1862).A. producând berea Maláta Sör. se număra după Azuga. Numai Robert Fischer era consemnat ca simplu birtaş sau cârciumar. Timişoara şi Bucureşti necontestat şi oraşul Cluj. fabrica îşi revenea foarte greu. Dacă începuturile fabricării berii datează din evul mediu. Johann Kasper şi August Trausch. care asigura şi materia primă. că fabrica de bere a funcţionat deja în deceniul patru al secolului al XIX-lea poate fi placa de asigurare a clădirii „Assicurazioni Trieste – 1837”. Un indiciu. În anul 1902. producţia scăzuse la 1. Numărul apreciabil de patru fabrici de bere in Cisnădie care au luat fiinţă în Cisnădie până la Primul Război Mondial. După câţiva ani a survenit şi criza economică din 1929-1933. Cluj-Napoca (jud. arendată fraţilor Sigmond. producţia sa fiind absolut neglijată. În 1936. Cisnădie (jud. anul 1837 este data când această firmă de asigurări şi credit a deschis o filiala în Transilvania (N. G. care ţinea de Banatul Montan până spre Biserica Albă. se explică în parte şi prin importanţa acestui centru. În anii următori. Marca de bere „Ursus” apare de fapt numai după 1918.). În realitate.N. cea „domnească” (seniorială) „Uradalmi Söfözde” (1870) şi cea comunală (1890). 1910 şi 1912 fabrica a fost mărită în mai multe etape. viitoarea fabrică „Ursus”.Bindau. taxele vamale făcând exportul de bere nerentabil. Ar fi de evidenţiat faptul că la această fabrică s-a instalat prima fierbere de construcţie românească. care în a doua jumătate a secolului al XIXlea au trecut de la faza manufacturieră la cea industriala. care se afla pe frontonul fabricii.Volker Wollmann 321 cum se intitula în acea perioadă. care devin în 1895 proprietarii ei şi care o vor exploata până în anul 1904. dar afirmaţia potrivit căreia.200 hl. a decăzut din nou. ca o secţie a Întreprinderii de Bere din Timişoara. Aşadar şi după încheierea crizei. în anul 1974 au început lucrările de reclădite şi punere în funcţiune a fabricii. Cluj). fabrica a fost cumpărată de firma „Friedrich Czell & Söhne” purtând numele „Czell Frigyes és Fiai sörfözde”. cu multe fabrici textile.A. Până . din Oraviţa. iar în anul 1929 a fuzionat cu Fabrica Bere Turdeană sub numele de Ursus Fabricile de Bere Unite din Cluj şi Turda S. iar ca emblemă grafică după ce a fuzionat cu fabrica de bere din Turda. Situaţia sa financiară era precară. dar încă nu dovada. care a lovit puternic şi această unitate. în Serbia. Aceste fabrici de bere se aflau în proprietatea lui Peter Nekel. cu un tip de cazan omologat în iunie 1975.B. să o vândă fabricii de bere din Timişoara. când. trecut în statistica din 1935. 359 a-b).000 hl. Ursus extra şi cel de bere nutritivă Hercules. Cluj). 359 a-b. Comparând capitalul social. 358 a-b. b) transporul butoaielor de bere cu cai (Foto: 1920: Arhiva Traian Popescu) în anul 1929 se fabricau sortimentele de bere Ursus. Cluj-Napoca (jud. când a fost elaborat un program de modernizare în colaborare cu acţionarul majoritar „Brau und Brunnen GmbH” din Dortmund. Fabrica de bere. Nici celelalte secţii n-au cunoscut o extindere în anii de după naţionalizarea fabricii. capitalul investit. până în anul 1993. Fig. Fabrica avea o dogărie proprie. Fabrica de bere „Înainte” (fostă „Ursus”) (Fotografii din preajma anului 1955) . ca poi să se producă sortimentul Gloria şi Koloszvári Világos. forţa motrice (cu numai 353 CP). între 1948-1962. care mai funcţiona în anii 60-70 ai secolului trecut (Fig. Cluj). numărul lucrătorilor (44) şi capacitatea de producţie: 55. a) secţia de îmbuteliat sticle. cu alte fabrici de bere reiese că fabrica era relativ mică faţă de cele din Bucureşti sau cea a fraţilor Czell din Braşov (Fig. purta numele „Înainte” şi după aceia „Ursus”. 358 a-b). Cluj-Napoca (jud.Patrimoniu preindustrial și industrial în România 322 a. Fig. b. Datorită carenţei izvoarelor. Sibiu). Este de remarcat că în anul 1914. A. Ca şi în alte oraşe transilvănene. care ţineau să producă bere pe plan local.” care funcţionează până în 1910. Drobeta-Turnu Severin (jud. Între anii 1900-1905 a funcţionat aiici şi Fabrica de Bere „Alexa Stoica”. cu care s-a stins tradiţia producerii berii în capitala Olteniei. au fost înfiinţate fabrici de bere încă destul de timpuriu. Proprietarul ei se numea Andreas Pietsch. care a început producţia de bere în anul 1906. sau poate chiar prima. ce a func- ţionat între 1888-1932. care a funcţionat între anii 1931-1935. pentru unele localităţi. Dăm ca exemplu târgul Dumbrăveni (azi oraş) unde a funcţionat între anii 1878-1885 . care în 1905 devine Fabrica de Bere „Andronescu & Co. Craiova (jud. cu excepţia primei fabrici. de producătorul Rudolf Aurelian Arthner. care funcţiona cu siguranţă în anul 1852. cu mare trafic comercial. Mehedinţi). a fost înfiinţată de întreprinzătorii Hers şi Alter. iar firma evident „Pietsch András Serfözdéje”. respectiv cele care au luat fiinţă până la naţionalizarea mijloacelor de producţie din iunie 1948. fabrica ajunsese să producă deja 10. Mai târziu.Volker Wollmann 323 Din repertoriul „Brauereiverzeichnis” – sursa bibliogarfică de bază pentru această temă – cităm şi în continuare numai primele fabrici. înfiinţată în anul 1900. În acest oraş de pe Dunăre. Fabrica de Bere a lui N. Lăzărescu. Andronescu”. Constanţa). cum ar fi regiunea Târnavelor. iar în perioada 1920-1930 a purtat numele de Fabrica de Bere „Fraţii Gruber”. a fost Fabrica de Bere „Rovine” S. Dolj).210 hl de bere. arendată lui Johann Danhammer Comloşu Mare (jud. Una dintre cele mai vechi fabrici de bere craiovene. ca din anul 1930 până la naţionalizare să-şi desfacă produsele cu numele Fabrica de Bere „Traian”. din localităţile cuprinse. erau în funcţiune cel puţin trei fabrici de bere: Fabrica de Bere „G. Scurtă vreme mai este atestată la Deva. Hunedoara). din păcate este menţionat doar un şi denumirea fabricii. fabrica de bere a lui Adolf Nussbaum. Braşov) Restaurantul şi Fabrica de Bere „Zum Südpol” (1860). sau nu întâmplător tocmai acolo. fiind proprietatea lui Otto şi Julius Gruber. Până în 1925. informaţiile de epocă sunt sporadice astfel. Deva (jud. supravieţuind până în anul 1935 sub denumirea „Creditul industrial” Constanţa. În cartierul Palas din Constanţa a funcţionat fabrica de bere „C. între anii 1924-1925. Rudolf de Artner. în anul 1900. înfiinţată de Louis de Bie în anul 1892. Ultima fabrică din perioada interbelică. Chiar şi regiuni viticole. Codlea (jud. a existat şi la Deva o fabrică care a funcţionat între anii 1878-1892. Schmidt” iar în cartierul Anadolchioi Fabrica de Bere „Julius Gruber”. istoria berii a fost scrisă până la naţionalizarea din 1948. fabrica purta numele Rudolf Aurelian Arthner. Greutăţi financiare şi concurenţa berii din Capitală au cauzat închiderea fabricii. Dumbrăveni (jud. între 1898 şi 1910 figura printre producătorii de bere din Craiova şi Louis Bömches. care a fost preluată mai de parte de către creditori. Timiş) Fabrica lui Derenczi Mór (1892) Constanţa (jud. pentru a ne putea face o imagine măcar despre aspectul lor exterior. O altă fabrică de Bere şi Malz cu abur din Galaţi care producea bere Pilsen se numea „Carolina” (S. care a crescut de la 7. Galaţi). Prima Fabrică de Bere cu Aburi din Ţara Bârsei (Cărţi poştale ilustrate din anul 1905 şi 1912: Arhiva Traian Popescu) fabrica lui Iszak Masvilagi. începând din anul 1885 sub denumirea „Josef Ploll – Dampfbrauerei – Galatz”. Petrina). şi Josef Ploll. Făget (jud. nu se găsesc fotografii istorice. care figurează cu fabrici de bere alături de: Făget (jud.200 hl în anul 1912 la 11. Feldioara (jud. din care s-ar putea deduce eventual şi capacitatea lor de producţie ca să nu mai vorbim despre dotarea lor tehnică. aparţinând lui Franz Tichy („Első barczaszági gözsörfözde Tichy Ferencz”). cu o producţie respectabilă. care înfiinţează o fabrică deja în anul 1842. Bazele ei le-a pus industriaşul Edurad Grund în anul 1888. Folea (jud. Fălticeni (jud. pentru ca în anul 1890 să devină prima fabrică de bere cu aburi din Ţara Bârsei. Galaţi (jud. Timiş).350 hl în anul 1915 (Fig. dorim să scoatem în evidenţă cea de la: Feldioara (jud. Alba).324 Patrimoniu preindustrial și industrial în România Fig. Pe eticheta produsului scrie „Fondat 1842”. Timiş). Printre fabricile de bere care urmează în ordine alfabetică la litera „F” în repertoriul după care ne-am ghidat în această prezentare. că pentru astfel de fabrici mai mici sau mai mari. Produsul acestei fabrici se numea Pilsen de Salon. 360 a-b. Producţia de bere din Galaţi se afla până la Primul Război Mon- dial în mâna a doua familii de întreprinzători: Maracus Schein. a cărui fabrică lucra cu abur. Este regretabil faptul. Braşov). scoţându- . În anul 1883 este menţionată aici o fabrică de bere. 360 a – b). Braşov). Suceava). În jurul anului 1900 a funcţionat numai fabrica de bere Ed- monf Topper. o uzină electrică şi schimbă reţetele. Cea a lui Schultz a a fost preluată în 1845 de Johann Zweck. Gheorgheni (jud. între anii 1786-1793. de la 1900-1920). au existat în anul 1845 în Iaşi cinci producători de bere. cod 265: GR-II-m-B-14881). devenită „Zimbru“. luminată electric la 8 mai 1896. aflată în proprietatea lui Nicu Nanu. Giurgiu (jud. Hunedoara (jud. Începând cu 1892. înaintea oraşului. Marcu Casap (Caţap) şi Avram Beniaminovici. care producea sortimentele „Beri di acé di rînd” şi „Bere di Bavaria”. fiind repusă în funcţiune după 1922 de Lt. iar între anii 1890 şi 1921 a funcţionat o singură fabrică de bere. Aceste au aparţinut familiei Herbert şi Adalbert Takobek Iaşi (jud. Din dotarea tehnică a fabricii mai făceau parte: o fierbătoare cu capacitatea de . Nicu Nanu măreşte beciurile. în 1875 trei.Între anii 1890-1902 este atestată aici activitatea fabricii de bere a lui János Romfeld. Ignaţ Schultz şi Natan Steiner. şi a lui Franz Tichy. Maxim & Co sub numele de Fabrică de Bere „Poarta Dunării”. Ea a fost trecută sub ocrotirea legii (LMI. ce va purta numele „Zimbru“. Desfacerea berii se făcea şi direct în grădina amenajată în curtea fabricii. În Hălciu a existat pe lângă cele două fabrici de bere. au avut o perioadă scurtă de funcţionare. sub dealul Muntenimii de Sus „de la vale de cişmeaua lui Păcurar“. Între 1905-1914 se înregistrează o producţie anuală ce varia între 3181. avea trei proprietari: Tudora Mihailovna Müller (Miller). Huşi (jud. Hălchiu (jud. cea a lui Franz Schimdt. Aici a funcţionat între 1888-1898 Fabrica de bere „Vajda Hunyad – Glasbrenner“. fosta fabrică de bere Johan(n) Zweck. apoi reutilată de A. S-a arătat deja că fabrica lui Johan Zweck a fost preluată în anul 1892 de Nicu Nanu. care a fost înfiinţată de fapt în anul 1897 şi a produs bere până în preajma Primului Război Mondial. aduce maşini. După unele surse bibliografice. Braşov). două ciuruitoare: una pentru orzoaică şi alta pentru malţ. trec în scurt timp la modernizarea şi măririi capacităţii fabricii.” şi „Sirdaru”. şi o fabrică de malţ. La Iaşi funcţionase deja Fabrica de Bere Herletz Gerach. Vaslui). Giurgiu). au fost constru- ite la sfârşitul secolului al XIX-lea.Volker Wollmann 325 se în evidenţă tradiţia berăritului la Galaţi. În primele decenii ale secolului al XX-lea. Comandor Th. Hunedoara). Iaşi). care a funcţionat între anii 1878 şi 1886. reface clădirile. Maxim. un elevator sistem „pater noster“. care aparţinea de fabrica „Trei Stejari“ Sibiu. În anul 1918 proprietarii. o zdrobitoare Nowak et Fritz. Alta fabrică care producea bere până în anul 1832. Se aduc pentru centrala electrică trei motoare proprii şi unul împrumutat de la direcţia tramvaie. Harghita).25 şi 4643 hl. respectiv până în anul 1925 s-a produs bere şi la Fabricile „Suré & Co. Cele două fabrici de bere care cunoscute din Huşi. Sigur este că între 1914 şi 1922 şi-a întrerupt producţia. Deşi centru metalurgic important de mai multe secole industria berii la Hunedoara a fost mai mult efemeră. din Praga. 1639. mai exact în anul a atins producţia de 5.. . o altă fabrică de bere în Iaşi. În 1910 ? devine „Szent György“ sörfözde r. vechea fabrică „Zimbru“ a devenit Secţia a II-a. care. un zaharometru. şi diferite agregate. (Fig. Iaşi (jud. Lipova (jud. care înainte de a se închide în anul 1910. preluată de „Temesvarer Bürgerliche Bierbrauerei AG“ – care aparţinea de Banca Comercială din Timişoara -. Personalul angajat în fabrică în anul 1920 era de 40 de oameni. 362). .000 hl (Fig. marca „Cehia“. . o instalaţie pentru apă gazoasă şi două aparate de umplut sifoane. sistem românesc. o maşină de spălat sticle. 114 butoaie din lemn de stejar a 176-456 l.a. a. Arad). După ce s-a construit. o maşină de înmuiat malţul. Astfel există şi o documentaţie foto cu principalele hale de producţie a sectorului de fierbere. doi ani mai târziu fabrica îşi schimbă proprietarii şi devine „Lippai serfözde Bondy és Tarsa“.. Iaşi). care a mai supravieţuit după privatizare până în anul 2003. a început demolarea unor hale industriale. Fosta Fabrică de Bere „Zimbru” a) . În ianuarie 1937. Sub administraţie românească fabrica şi-a reluat activitatea cu numele de firmă ”Sfântul Gheorghe” S. din care 35 muncitori conduşi de un maistru berar. 1631) 80 hl de la firma Rickenhofen. o maşină de umplut butoaie şi una pentru umplut sticle marca Rickhofen. un depozit (=beci 1). vase de păstrare a drojdiei ş. până la 11 iunie 1948. L. Georg” până în anul 1918. Chiriţa-I. c) (CD. un cazan pentru fiert bere. . A. înainte de a se întîmpla acest lucru. fabricate la Malmadier-Köln ş. În anul 1896 funcţiona la Lipova fabrica de bere „Poppovits & Párten“. 22 decantoare a 17 hl fiecare. Rudolf Giller. până în 1931 când a fost închisă. adus din Germania. între anii 1973-1974. sita plană de la moară. moara cu patru valţuri.326 Patrimoniu preindustrial și industrial în România Fig 361 a-c. au fost documentate de specialişti-muzeologi de la Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu“ din Iaşi. producând berea marca „St. răcitor întins. b) . tancuri vechi. 361 a – c). 1622. clădirea cu turn.t. Avram Beniaminovici devine singurul proprietar. . gheţăria. Ca atare. apare cu numele: „Szentgyörgy Czell Sörgyár R. Harghita). de János Zach. Fabrica de bere Marghita (jud. Timiş). Amidon.S. 363. din cereale şi din cartofi. După privatizarea ei s-a aplicat pe turnul de apă din nou numele GÁL FERENCZ (Fig 363). numindu-se Fabrica de Bere „Frederic Czell şi Fiii. T. După anul 1885 se pare că a fost preluată până în anul 1892. Harghita). „Harghita“: Intreprinderea de Bere. Spirt. din anul 1905. când s-a închis. În 1930 intră în proprietatea familei Czell. fiind închisă deja în ultimii ani ai secolul al XIX-lea. Fabricarea berii este atestată documentar în anul 1752 alături de ferberea ţuicii din prune. Bihor). Grupa Carol Czell“. în timpul căruia producţia de bere a rămas constantă. Prin anul 1915 o preia Franz Gal junior.400 hl de bere pe an. în 1935. Arad). În anul 1908 intră în funcţiune prima fabrică de bere cu aburi din fostul comitat Ciuc „Első csikmegyei gözsorfözdéje Gal Ferenc“. de văduva Romfeld („Romfeld Félixné sörfözde“). ajungând în anul 1912 la 4. rămând aşa până când. ca de exemplu la Mereşti. În această localitate (Carte poştală ilustrată în preajma anului 1901: Arhiva Traian Popescu) baronul Teleki deţinea cel puţin din anul 1862 o fabrică de bere şi de spirt. Lipova (jud. Fig. funcţionând până în anul 1990.B. Fig. Una dintre primele fabrici de bere a fost cea a lui Felix Romfeld („Romfeld Elek sörfözde“). iar după moartea lui. (Foto: 2011) .Volker Wollmann 327 Lovrin (jud. Miercurea Ciuc (jud. Lugoj (jud. Din anul 1974 fabrica se numea: I. care a funcţionat sub conducerea lui între anii 18881896. sau chiar şi la Odorheiul Secuiesc. Glucoză şi Dextrină“. În monografia comunei apărută în 1979 (în Germania) se spune că fabrica de bere domnească („herrschafliche Bierbrauerei” din Strada Nouă. Între anii 1878-1884 este atestată o fabrică de bere „domnească” aparţinând baronului Liptai Anton. În judeţul Harghita au existat mai multe fabrici mai mici. dar ne limităm în prezentarea noastră la cea din: Miercurea Ciuc (jud.000 hl de bere. Timiş). care producea în anul 1908 cantitatea de 2.A. Turnul de apă dezafectat a fostei fabrici de bere Czell apoi „Hargita” denumită după 1990 GÁL Ferencz. exista în anul 1846. 362. începută în 1869. În acelaşi an intră în funcţiune fabrica de bere şi de spirt a lui Friedrich Goldschmidt („Goldschmidt Frigyes. Producţia industrială de bere începe după anul 1850. tranzacţie care se încheie în anul 1922 (Fig.és szeszgyár tulajdonos“). berarul E. până în anul 1918. Friedrich. O altă fabrică de bere. În repertoriul fabricilor de bere „Brauereiverzeichnis” este menţionată Fierbătoria de bere şi fabrica de malţ „Hungaria” S. Tot aici apare informaţia că între 1902-1908 a funcţionat la Oradea Fabrica de Bere şi Gheaţă Béla Krausz. După 1908 fabrica ia forma unei Societăţi în Nume Colectiv până în 1913. care se afla în apropierea Cetăţii.catolice. Devenit sediu al Regimentului II Românesc de Grani- ţă. colecţionar de documente şi arheolog amator. Înainte de a se construi Fabrica de Baere Luther în Bucu- reşti. şi în ultimii doi ani sub numele Goldschmidt şi urmaşii. Bistriţa-Năsăud). 364 a). şi ceva mai târziu cu o fabrică de ghiaţă. Între anii 1903-1916 fabrica apare sub numele „Goldschmidt & Ulrich”. A. A. în partea de sud-est a oraşului.Patrimoniu preindustrial și industrial în România 328 Năsăud (jud. dincolo de pârâul Peţa. Bihor). acţiunile Fabricii de Bere din Oradea. în localitatea limitrofă Seleuş. a fost înfiinţată 1878 şi care a funcţionat până în 1886. Călăraşi). Luther a avut o mică fabrică de bere în Olteniţa. fabrica năsăudeană şi încetat producţia la sfârşitul celui de-al doilea Răuboi Mondial. Amplasată pe malul canalului morii. Kaltmayer) şi cu capitalul dobândit reuşeşte să termine Fabrica de Bere din Bucureşti. Existenţa unei „fierbătorii” de bere pe teritoriul oraşului Ora- dea este atestată din 24 iunie 1717. posibil în locul sau în imediata apropiere a fierbătoriei de bere înfiinţate în 1727. Oradea (jud. bibliofil. În anul 1918 fabrica se transformă în societate pe acţiuni. În anul 1895 ia fiinţă fabrica de bere cu aburi „Nagyvárad-Szöllösi Göz-Sörgyár” din Seleuş care funcţionat cu acest nume între anii 1895-1900. ce aparţinea Episcopiei romano. La sfârşitul secolului al XIX-lea îşi face simţită prezenţa concurenţa. Olteniţa (jud. a lui Franz Gruber. În anul 1873 se construieşte o fabrică de malţ. În anul 1727 se menţionează în documente o altă fierbătorie de bere Braxa Dominalis. Din acest moment începe modernizarea fabricii de bere din Seleuş după modelul fabricii Dreher-Haggenmacher din Budapesta. ajungând astfel la o producţie de 165. la Năsăud se amplasează a fabrică de bere şi spirt. În 1870 se căsătoreşte cu Sofia (născ. fiind proprietatea oraşului şi a Capitlului. una dintre moştenitoarele firmei. Fabrica a ajuns în proprietatea lui Iulian Marţian (1866 – 1937). apare înregistrată ca „Fabrica de bere Marţian & Comp” fost ofiţer al armatei cezaro-crăieşti. care a funcţionat până la închiderea fabricii de bere. prin berea marca Dreher care cucereşte piaţa orădeană. condusă de urmaşii şi alţi membrii ai familiei: Johann. prin care firma se situa printre primele cinci . serfözde.000 hl. care funcţionează până în 1909. în urma căsătoriei cu Ida Goldschmidt. primind numele „Fabrica de Bere din Oradea Mare” S. prin înfiinţarea unei fabrici la Seleuş. ca apoi să devină Societate în Comandit până în anul 1918. Fabrica de Bere „Dreher Haggenmacher” achiziţionează de la Banca Autohtonă din Budapesta. în anul 1765. c. personal de conducere şi lucrători 85 de oameni.000 hl de bere şi 6.ooo lei. a) vedere generală a Fabricii de Bere Dreher-Hagenmacher (Foto: 1942). 364 c).200.000 lei. Contribuţii la o istorie a industriei). Seleuş (jud. b. e. livrat de firma „Göggl & Sohn” (Fig. fabrici de bere din România. 364 e).. 364 a-d.000 t . Hochhauser. capital investit 81. e) ???. Bihor). Şi aceste instalaţii au fost livrate de aceeaşi firmă din München.000. În cadrul procesului de modernizare fabrica a fost dotată cu un cazan de plămădeală sau fermentare model 1910. b) cazan de plămădeală sau fermentare model 1922. capacitatea maximă 200. un cazan de zaharificare livrat de aceeaşi firmă tot în anul 1910 (Fig. Din statistica mai des citată din 1935 rezultă următoarele date: capital social 40. d) baterie pentru scurgerea mustului (după: R. un cazan de filtrare (Fig. d. c) cazan de filtrare. forţa motrice 330 CP. 364 b).Volker Wollmann 329 a. care închiriază în acelaşi an şi Fabrica de bere „Nopcsa” din Aradul Nou. Fig. Adunarea generală extraordinară din 5 martie 1923 ia decizia schimbării denumirii fabricii în Fabrica de Bere „Dreher-Haggenmacher” SA. 364 d) şi o baterie cu 12 robineţi pentru scurgerea mustului (Fig. după cum s-a mai sus. Ripiceni S. Turul Barna Sör. Neamţ) Fabrica de bere „Zimca” (Fotografie din preajma anului 1923: Arhiva Traian Popescu) Piteşti (jud. În anul 1942 fabricile „Zimca” (= de la Zimbru Carpaţi) au fost vândute de S. Danninger şi Gestalter. Mehedinţi). unde. care în 1922 înscriu firma „Fabricile de Amidon. Dreher-Haggenmacher. Fabrica a fost cumpărată de industriaşii Christian Cioma şi Moritz Rosman. scoate S. Din 1856 intră în funcţiune fabrica „Jovanovici“. care a funcţionat până în 1875. Herkules. Sortimentele de bere ale fabricii au fost: Bak. A. Ducele Schukowsky a înfiiţat aici în anul 1862 o fabrică de spirt şi de bere. Szent Lászlo. Orşova (jud. 365. unde a funcţionat în continuare cu o activitate sezonieră şi sub capacitate până la naţionalizare (1948).807 hl în anii de război 1915 1916. Hunedoara). Orlat (jud. Dacia. Piatra Neamţ (jud Neamţ). 365). a căror durată de funcţionare era între 1862-1880 avându-i ca proprietari pe M. Pâncota (jud. „Ripiceni” şi ca urmare a nerambursării datoriei în termen. care în 1926 face un împrumut de bani de la firma S. firmei „Dorneşti” Suceava. Din acest oraş se cunosc numai două farici de bere. A. care a funcţionat doar până prin 1893. Fig. Cam în aceaşi periodă (1862-1882) au fost în producţie şi cele două fabrici de bere in Orlat. Pe lângă această fabrica mai exista în Pâncota şi cea a lui Anton Waller („Voller Antal sörgyar“) (1878-1896). Ivil”. „Zimca” la licitaţie. Sibiu). p. presupunem că a funcţionat o fabrică deja în secolul al XVIII-lea. Prima fabrică de bere este atestată în acest oraş în 1890. al cărui urmaş. Alexander Raichl (Reichel) modernizează fabrica. Pro- ducţia de bere a început în . Orăştie (jud. În acelaşi an. fiind vorba despre Fabrica „H. producţia maximă de 2.A. apoi în 1878 cea a lui S. Fabrica care a funcţionat până în 1925 a atins până în anul 1917. care a rămas profilată în continuare numai pe bere până ân anul 1882. Piatra Neamţ (jud. Reichel. ). Glucoză şi Bere Zimbru şi Carpaţi” (Fig. În acest oraş de port şi de ganizoană. A. întroducând aburii. Arad). În scurt timp fabrica devine „Societatea anonimă pe acţiuni „Zimca”. Argeş). proprietarul funciar Nicu Brădescu înfiinţează o fabrică de amidon înregistrată „Prima fabrică de scrobeală” (vezi infra. a funcţionat într-ade- văr o fierbătoare de bere orşenească între anii 1727 – 1737.330 Patrimoniu preindustrial și industrial în România de ghiaţă artificială. trei cazane de vapori cu o suprafaţă de încălzire de 90 mp. iar în anul 1897 a vândut-o lui M. Malţ şi Derivate „Trivalea“ care a funcţionat până în anul 1925. Suceava) Fabrica de bere. În urma distrugerilor provocate de acţiunile militare ale Primului Război Mondial. care a funcţionat cel puţin până în anul 1910. aparţinând Administraţiei Domeniale Rădăuţ. de 120 şi 150 CP. care sub conducerea arendaşilor Mechulem Koffler şi Mechel Rudich a funcţionat până în anul 1890. (Fig. un filtru de apă şi maşini pentru curăţat. având arendaşii Michael Dudich & Co.. opt motoare electrice de 54 CP. 366) În acest an Ministerul Agriculturii vinde fabrica Fondului Bisericesc greco-ortodox. Până la 1918 fabrica purta denumirea „Erste Bukowinaer Dampfbrauerei. Rădăuţi (jud.000 hl de bere anual. În anul 1914 industriaşul F. (Foto: 1935: Arhiva Traian Popescu) . două pompe de apă. pentru prepararea mustului se folsoseau un concasor. de la care a preluat-o urmaşul său Solomon Rudich. Rudich.000 hl la 20. Rădăuţi (jud. mărind capacitatea de la 8.Volker Wollmann 331 acest oraş în anul 1866. Alte maşini şi agregate serveau pentru procesul de Fig. sortat orzul şi malţul. şi presiune de opt atmosfere. Instalaţiile pentru prepararea mustului primitiv aveau o capacitate de 100 vagoane de malţ. un cazan pentru bere. Rudich“. în acest important centru economic şi administrativ al Bucovinei. un cazan de fiert. 110 mp şi 250 mp. fabrica a trebuit refăcută de Erwin. După unele surse bibliografice. fiul lui Salomon Rudich şi utilajele reparate Dotarea tehnică a fabricii în anul 1922 era următoarea: pentru producerea forţei motrice existau două maşini cu vapori. Schwarz înfiinţează Fabrica de Bere. arendată la rândul ei. întroducând în procesul tehnologic forţa aburului. S. un generator de curent continuu de 68 kW şi 220 V. J. la Fabrica de Bere Carolina Fuchs. Acesta o va moderniza în anul 1911. 366. Suceava). În anul 1789 s-a înfiinţat o fabrică. exista o fierbătorie de bere deja în anul 1775. dintre care probabil cea de-a doua a fost nevoită să-si înceteze activitatea din cauza concurenţei „concernului“ Czell. trei au o vechime apreciabilă. Cea mai mare producţie a înregistrat fabrica. Sadu (jud. ca şi în alte localităţi din Ţara Bârsei unele fabrici de bere care au luat fiinţă în ultimele trei-patru decenii ale secolului al XIX-lea n-au rezistat. care purta numele „Fabrica de Bere Thomas Binder şi Fii”. producând bere între 1878-1902. S-a ales acest loc pentru noua fabrică de bere în primul rând datorită calităţii izvoarelor de apă din apropierea nimijlocită. îmbutelierea şi spălarea butoaielor. Renumita Întreprindere de Bere Reghin a luat fiinţă în anul 1974. s-au construit tancuri din beton şi oţel emailat cu o capacitate de 150 şi 250 hl. dar cu o perioadă scurtă de funcţionare: fabrica lui Constantinh Pertradi este amintită la 1814. Mureş). Dintre cele patru fabrici bere care au existat la Roman. Braşov). Se poate presupune că şi aici. A. Pentru procesul de răcire s-au instalat compresoare cu amoniac. în care lucrau 30 de funcţionari şi 95 de lucrători în anul 1926 cu 60. Oraşul Reghin. S-au importat cazane de plămădire şi fermentare tip „Rostock”. fabrica de bere orăşenească între 1870-1882. Reşiţa (jud. care o să devină foarte cunoscut printr-un sor- timent foarte mare de bere de bună calitate are o tradiţie în producerea acestei băuturi. până în anul 1896 fabrica lui Schi- ffbäumer & Co. Între 1870-1885 funcţiona aici fabrica lui P. C. La moartea lui Peter Simonis în anul 1909. iar cea a lui Georg Kosch până în 1908. fabrica de bere a episcopului Gherasim pe la 1816 împreună cu cea a lui Alexandu Dos tot la 1816.000 hl bere. Cea mai veche şi singura fabrică de bere din acest mare centru industrial până în anul 1992 era cea a lui Anton Fessler. Sibiu). care avea în inventarul ei şi un aparat pentru ungerea butoailor cu păcură. Fabrica de bere a lui Johann P. Fabrica a început cu o producţie anuală de 10. Capacitatea maximă a fabricii putea fi de 36. Aici au existat două fabrici de bere: Fabrica care a funcţionat între 1867-1869 a lui Julius Zichardt şi cea a lui Joseph Peutsch. Dürr. devenind după privatizare S. a funcţionat între anii 1862-1876 şi a fost urmată de fabrica de bere a lui H. Fabrica avea o dogărie proprie. Săcele (jud. Caraş-Severin). Personalul calificat a fost adus din Boemia. când Thomas Binder împreună cu Peter Simonis a cumpărat la Sadu o fabrică de spirt şi de pături. Începuturile fabricii de bere datează din anul 1892.000 hl. ca în anul 1928 să ajungă la 21. despre care se ştie că a funcţionat de la 1878-1892. în timp ce întreaga pivniţă s-a izolat cu plută. von Jekel. Reghin (jud. S-a produs bere blondă „Rex” şi bere . În anul 1892 a fost pusă în funcţiune Fabrica de Bere Simon Cramer care a funcţionat probabil până în anul 1905. Jekelius închisă în anul 1880 şi fabrica lui Ernst Jilk „Jilk Ernő sörfözde“ atestată între 1890-1902.000 hl. construind în anul 1912 şi o fabrică. Râşnov (jud. Silva Reghin S.000 hl. Thomas Binder devenise singurul proprietar. Roman (jud.332 Patrimoniu preindustrial și industrial în România răcire (producerea ghieţii). Braşov). Neamţ). a primit alte destinaţii. G.és malátgar r.”. înfiinţată în anul 1870. Înainte de 1902 până în anul 1918 ea a funcţionat sub numele „Groß-St.000 lei. Ciclova şi Arad era cea „seniorială” a baronului Nako Koloman. (Fig. Timiş). Potrivit statisticii din 1935. a. 368 a – b) din care ne putem da seama că în decursul anilor. 367 a – b). neagră marca „Bock”. fabrica nu şi-a schimbat aspectul exterior. periodă din care ne-a parvenit o carte postală ilustrată (Fig.Volker Wollmann 333 Fig. deşi în anii industrializării socialiste. 367 a-b. Reconstruită în urma distrugerilor pe care le-a suferit în anul de război 1916 fabrica a dobândit în anul 1917 şi fabrica de bere Habermann. . Fig. 368 a-d. care s-a folosit în continuare numai pentru producerea malţului. până în anul 2007. Fabrica şi-a reluat activitatea. Sânnicolaul Mare (jud. A. capitalul investit a fabrici reprezenta 7. / Nagyszentmiklosi sörfözde. Sibiu). Sadu (jud. a-b) reprezentări din cărţi poştale ilustrate din preajma anului 1910 (Arhiva Traian Popescu). Fabrica de bere „Thomas Binder şi Fii”. Fabrica de Bere şi Malţ. 1931). Timiş).-Nikolauer Bierbrauerei und Malzfabrik A. după cea din Timişoara. a) fotografie din preajma anului 1930 din „IndustrieZeitung” 10. b) curtea fabricii părăsite (fotografie din preajma anul 1950).760. b. servind şi ca abator. t. forţa motrice 106 CP. Una dintre fabricile cele mai imporante de bere din Banat. în anul 1945 funcţionând cu denumirea „Fabrica de Bere Sadu” S. iar personalul consta în total din numai 19 lucrători. Sânnicolaul Mare (jud. Sortimentele produse până în 1905 erau Hermannstädter Bier. în anii 1915-1916. prima care a fost şi prima care a lucrat cu maşini cu aburi. când a luat fiinţă fabrica lui Johann Seiler. Fig. în care producţia bere n-a avut tradiţie în perioada industrializării producţiei agro-alimnetare şi de băuturi alcoolice. încă nu se ştia ce se v-a întîmpla cu ea (Fig.000 hl de bere. marca Karpathenbräu şi Urbräu.804 hl în perioada 1915-1916 era relativ mică în comparaţie cu cea înregistrată de antecesorii lui.Patrimoniu preindustrial și industrial în România 334 c. O fierbătorie de bere a funcţionat la Sibiu începând cu anul 1717. d.000 hl. Salvator-Bockbier. Producţia maximă înregistrată de fabrica Rudolf Habermann a fost de 12. Satu Mare (jud. Printre oraşele. în anul 1896 producţia fabricii era de 14. Satu Mare). Sibiu). Producţia de bere a acestui oraş se afla din 1878 până în 1902 în proprietatea familie Johann Wellenreiter. Sibiu (jud. şi în care au apărut fabrici de bere mult mai târziu. 368 c-d) stadiul actual de păstrare (Foto: 2010) De la data înfiinţării a producţia de bere a crescut de la 8. cu o scurtă perioadă de funcţionare (până în anul 1868) ca de altfel şi fabrica de bere cunoscută sub numele „Edy”. 368 c – d). se numără şi Satu Mare. Începând cu anul 1918 a funcţionat sub numele de „Fabrica de Bere Sânnicolaul Mare” ca de la 1921 să poartă numele „Fabrica de Bere şi Malţ” S. după ce în anul 1905 luase numele „Bierbrauerei Rudolf Habermann – Habermann Rezsö sörgyára“. dar de o producţie industrială se poate vorbi eventual din anul 1862. Sfântu Gheorghe (jud. până în 1916 s-a trecut la fabricarea berii. . adică în anul 2010. În prezent. sau cea a Societăţii „Hermannstädter Bierbrauereigesellschaft“. a fost renumita Fabrică de Bere Johann Habermann care a funcţionat între 1862-1895). Transsylvaniabräu. Una din cele mai mari. iar în anii următori.000 hl la 13.A. Covasna). unde între anii 18621895 a funcţionat doar Fabrica de bere orăşenească „Városi Sörfözde Szatmár“. Cum s-a arătat la prezentarea fabricii de bere din Sadu. transformată apoi în Societatea Secuiască de Bere pe acţiuni „Székely Sörgyár Részvénytaársaság“ care a existat până în anul 1904. numită de urmaşii lui Johann Habermann „Erste Siebenbürgische Dampfbierbrauerei der Johann Habermann’s Erben“ cei care au hotărât destinele fabricii până în anul 1916. ca prima să devină în anul 1928 proprietar unic. Fabrica de Bere „Trei Stejari”din Sibiu. Corpul central al fabricii de bere Habermann părăsit (Foto: 1987) Habermann a fost preluat de fabrica de bere „Trei Stejari” şi Tomas Binder. ca să se construiască un complex pe terenul respectiv (Fig.000 calorii pe oră.Volker Wollmann 335 Fig. 370). 369. care a devenit emblematică pentru berea de Sibiu. Fabrica „Trei Stejari. După Primul Război Mondial fabrica s-a extins foarte mult fiind dotată cu aparatură modernă (compresoare) pentru sala frigorifică. Clădirea fabricii folosită în continuare ca mălţărie. Sporner . până şi pentru generaţiile mai tinere de consumatori ai „reginei băuturilor” a fost înfiinţată în anul 1887 die Friedrich Jikeli şi Johann Haber (Fig. Sibiu (jud. Sibiu). a mai existat până în anul 2004 când a fost demolată. Instalaţia a fost Fig. cu o capacitate de 120. reprezentată într-un desen din anul 1889 de A. care producea pe zi un vagon de ghiaţă. 370. 369). Dr. În anii ei de existenţă fabrica a funcţionat sub denumirile „Drei Eichenbrauerei“ (1887-1912). o dogărie. marca Tischbein. „Fabrica de Bere „Trei Stejari“. G. că L. de numai 30 de hl.000 hl ânregistrată de fapt în anul 1933. În incinta fabricii a mai funcţionat şi o spălătorie de butoie din lemn. 371). În sala de maşini se aflau o maşină cu vapori cu un cilndru de 120 CP şi o maşină cu vapori cu doi cilindri. Mai existau în total 21 de motoare electrice. apoi „Drei-EichenBrauerei. personal de conducere şi lucrători 45 oameni şi capacitatea maximă de producţie 25. şi mai multe ateliere de întreţinere. A. iar în sala de fierbere funcţiona un cazan din oţel Martin de 110 hl. amintite mai sus. În incinta fabricii mai exista în anul 1999 şi vechiul hambar pentru orz şi hamei. 371. construit în anul 1902. Enzinger a inventat în (Arhiva Traian Popescu) anul 1878 filtrul de bere.000 lei. cu o suprafaţă de încălzire de 72 mp. alimentate de la uzina electrică locală.b). un cazan de plămădeală sau fermentare de 80 hl. Deci capacitatea de depozitare era în total de 5530 hl. În ciuda apelului lansat în „Hermannstädter Zeitung“ (10 septembrie 1999) în care se propunea clasarea acestei construcţii cu ccracter de unicat ca monument istoric. una pentru curăţat malţul.888. în antrepozitul frigorific exista o navă frigorifică din fier forjat pentru 90-100 hl plămădeală şi diferite filtre şi instalaţii de evaporare. care însumau 85 CP. care erau cuplate cu două compresoare de amoniac. Fig.” in Worms (Germania) o maşină automată de umplut butoaie şi o linie dublă de umplut sticle. Pivniţa-depozit avea în dotare 204 butoaie din lemn cu capacitatea totală de 4930 hl. un concasator pentru măcinat malţ. datele statistice au consemnat: un capital investit de 13. Tot în anul 1926 fabrica de bere a cumpărat de la firma „Enzinger-Werke A. În sala pentru prepararea malţului funcţiona o maşină pentru curăţat şi sortat orzul. cu un pod uriaş prevăzut cu multe lucarene de aerisire. forţa motrice 263 CP. marcaTatzel-Tropau. 372 a . o construcţie impunătoare de acest gen. . înfăţişată pe o etichetă de bere din anul 1910 De reţinut. În sala cazanelor existau pentru producerea forţei motrice două cazane: unul tip Cornwall cu tub de flacără având suprafaţa de încălzire de 82 mp şi unul şi un cu ţevi fierbătoare. o presă de malţ. a câte 50 CP. tip „Igel” (Fig. el a fost demolat în întregime (Fig. În anul 1935 când fabrica producea bere Trei Stejari şi Victoria special. În pivniţa de fermentaţie – cu cinci compartimente – se găseau 12 ciubere din lemn cu o capacitate a 40 hl fiecare şi alte 42.336 Patrimoniu preindustrial și industrial în România alimentată cu apă adusă dintr-o fântână arteziană cu o adâncime de 87 m. achiziţioante în anul 1926 şi trei tancuri de aluminiu a 200 hl fiecare. Friedrich Jikeli’s Nachf(olger)“ (1913-1918). Fabrica de Bere „Trei Stejari”din Sibiu. care a funcţionat cinci ani sub denumirea „Bierbraurei Gebr. Capacitatea ei de producţie era de 30-40 vagoane de malţ pe an. Balthes). Olănescu.“ După 1918. Fabrica de Bere Johann Haber din Sibiu cu grădina de vară (Foto: Emil Fischer. Cu o producţie modestă de bere. Nu se ştie motivul pentru care ea s-a închis în anul 1932. cunoscută apoi între anii 1918-1925 sub numele „Fabrica de Bere Fraţii Hager“. 373. amenajată în incinta fabricii (Fig. până 1932. Hager / Hager testvérek sörfözdéje“. Sibiu).c.n. Hambarul fabricii de bere „Trei Stejari” în anul 2000 înainte de demolare (Foto: H. Fig. 2012) Friedrich Jikeli succ. b) Locul unde se afla hambarul (Foto: A. 373). 1917) . pe considerentul că în regiunea respectivă se cultiva mult orz. cu toate că berea produsă aici Helles Lager şi Bockbier era foarte căutată şi vândută la un preţ convenabil. Gebrüder Jikeli“. Fabrica de bere „Trei Stejari” din Sibiu a construit o fabrică de malţ la Hălchiu.i.Volker Wollmann 337 Fig. într-o grădină de vară. Sibiu (jud. de 4050 hl şi-a început în anul 1911activitatea Fabrica de Bere Johann Hager din Sibiu. Berea a fost desfăcută ca şi în alte oraşe unde se încetăţenise acest obicei. şi de atunci până la naţionalizare figura sub numele”Fabrica de Bere Trei Stejari S. 372 a-b. 338 Patrimoniu preindustrial și industrial în România Sighetu Marmaţiei (jud. la 12.n. În anul 1862 îşi schimbă numele în „Bier- brauerei Gustav Beill’s Erben“. Samuel Kahn & Nathan Samuel Kahn.a. După cum rezultă din statistica fabricilor de bere din anul 1922. un aparat de umplu sticle ş. nenvoile locale de bere ale oraşului au fost acoperite da fabrica de bere orăşenească. Siret (jud. Singura fabrică de bere atestată între anii 1895-1898 aparţinea proprietarilor M. Din acest an până la sfărşitul celui de-al Doilea Război Mondial fabrica funcţiona sub numele „Prima Fabrică Bucovineană Julius Beill. un cazan de fiert dublu. supra … p. Mai târziu. În Siret a existat una din cele mai vechi fabrici de bere din Buco- vina. diferite filtre. până în 1896 lui August Pfuhl. …). Aceştia au rămas arendaşii fabricii şi în timpul administraţiei româneşti. Din anul 1908 fabrica de bere „Lagerbierbrauerei Julius Beil” se afla în proprietatea văduvei Ines Beill. singura din această localitate a funcţionat fără întrerupere între anii 1862-1895. construită de Tomşa Vodă între anii 1615-1623.500 hl. cu o capacitate de 60 hl o pivniţa de fermentat şi una pentru depozitat 2. În 1902 este menţionată şi fabrica de bere a lui Robert Götz. care a arendat-o în anul 1896 lui Ferdinand Schaffer & Co. între anii 1918 – 1925. lui Anton Pressner & Co. care de altfel se aprovizionau cu hamei la fermele care au fost înfiinţate aici de Ludwig Abrahan. arendată de data aceasta lui Aron Pressner jun. Mureş). fabrica era dotată rudimentar. Şimleul Silvaniei (jud. a cărui arendaşi Dihm & Chwastek o administează până în anul 1918. numindu-se doi ani încă „Fabrica de Bere. preluată fiind de Oskar Beill. ajungând la 8. & Chaim Zwecker. Sighişoara (jud. s. Între 1908-1918 fabrica de bere funcţionează sub numele „Solka”. Producţia fabricii a crescut treptat.000 hl în 1915. Fabrica de bere din Solca a fost înfiinţată în anul 1810 în cadrul fostei mănăstiri de călugări. Arendaşii s-au mai schimbat o dată până la naţionalizare după ce după cel de-al Doilea Război Mondial şi-a lărgit sortimentele produse. A doua fabrică de bere din Siret. Cu administrarea ei s-a ocupat Fondul Bisericesc greco-ortodox al Bucovinei. Solca (jud. În ultimele trei decenii ale secolului al XIX-lea. neavând maşini de forţă motrică. ca în 1896 să fie preluată de Friedrich Czell & Fiii. înfiinţată în anul 1795 de Menard Beill. aflată în producţie între 1898-1905 era în proprietatea lui Josef Kwiatkowsky. Producţia de bere a crescut de la 749 hl în anul 1913. Suceava). când aceasta funcţiona sub numele „Fabrica de Bere a Fondului Bisericesc Ortotox Român al Bucovinei de Sud”. care a fost arendată între anii 1870-1976 lui Josef Teutsch & Co. un aparat de umplut botoaie. În 1922 fabrica deţinea o maşină cu aburi stabilă de 12 CP cu un cazan de 30 mp suprafaţă de încălzire.500 hl în 1913 şi 10.”. Maramureş). în anul 1917. apoi în 1905.i. Suceava). Fabrica de bere „Ludwig Roscher“. Sălaj).c. Din dotarea tehnică mai făcea o instalaţie completă pentru prepararea malţului. (vezi. Ca inventar avea o instalaţie simplă pentru prepararea . Spirt şi Lichior Margulies et Comp.250 hl. Lichiorul purta numele arendaşului Josef Margulies. 000 de sticle pe oră. Dâmboviţa). În 1895 ia fiinţă prima fabrică care producea bere Lager (adică o bere preparată din malţ şi orz la temperaturi scăzute) sub numele „Erste Suczawaer Lagerbierbrauerei Menfel Schwerberg & Leib Breier”. Din aceste fabrici mai mici sau mai mari se v-a impune din cele din urmă Fabrica lui Moses Schwerberg. în anul 2004. o pivniţă pentru fermentare pentru 300 hl şi un beci de depozitare pentru 1400 hl. La 1 decembrie 1952. Târgu Jiu (jud. Mai sunt atestate în anul 1802 o fabrică care avea ca proprietari pe Abraham Sachter. care se afla în producţie zeci ani fără întrerupere. o instalaţie pentru fierbere şi zaharificare.Volker Wollmann 339 malţului. Încă înainte de 1900 este atestată în Târgovişte fabrica de bere „Andrei Alenadrescu. 374). iar în 1931 Fabrica de Bere „Ioan Weseley”. Producţia înregistrată a fost de cca. Fabri- ca de Bere Josef Wisner a pro- dus bere între anii 1901 – 1918. Acelaşi Georg Meixner înfiinţează apoi în Iţcani (azi tot cartier al municipiului Suceava) o fabrică de bere. cu rezultate în creşterea producţiei de bere de la 3. iar în 1983 se înfiinţează un mic muzeu al berii. Târgu Mureş (jud. în cadrul căreia funcţi- Fig. care a funcţionat între anii 1783 şi 1790. devenită în 1904 Fabrica de Bere „Anton şi Ana”. Mureş). 3. cărora s-au asociat în anul 1908 şi fraţii Hellmann. Suceava (jud. Dogarii fabricii de Bere „Josef Wisner” din Târgu Jiu (Foto: 1911: Arhiva Traian Popescu) . În satul Areni (care a devenit un cartier al municipiului Su- ceava) a funcţionat între anii 1723-1778 fierbătoria de bere a lui Georg Meixner. devenind astfel o secţie de producţie a acesteia. În 1973 se construieşte un nou sediu administrativ. iar în 1862 Fabrica de Bere a lui Markus Wischoffer. În 1910 s-a înfiinţat Fabrica de Bere „Fraţii Pitiş”. După cum se poate deduce dintr-o fotografie istorică din anul 1911 fabrica avea şi un atelier propriu de dogărie (Fig. în trei etape (1954. 374. Fabrica a funcţionat până în anul 1997 şi deşi reprezintă un monument istoric şi un obiectiv de patrimoniu înscris în LMI. trece în administraţia Fabricii de Bere Rădăuţi. deşi ar fi putut produce până la 10.000 hl pe an.000 hl/ an. La naţionalizare a devenit Fabrica de Bere „Constantin Dobrogeanu Gherea”. În 1984 fabrica beneficiază de o instalaţie de îmbuteliere a sticlelor cu o capacitate de 8. Suceava). cu o capacitate de numai 30 hl în 24 de ore. trecută în proprietatea urmaşilor acestor întreprinzători. care era în funcţiune în anul 1932. cod 427 : SV-II-m-B-05646. Gorj). Aron Barber şi Bauer. Au loc procese de mofernizare a fabricii. Târgovişte (jud. 1965 şi 1966). În anul 1862 este atestată pri- ma fabrică de bere „Seibriger & Roth”.000 hl.000-9.000 hl/an la 40. a fost demolată iar utilajele valorificate la fier vechi. Tot în anul 1878 s-au dat în folosinţă fabrica de bere a lui Gaspar Feil (în funcţiune până în anul 1892). În 1904 au fost efectuate lucrări de extinde- re. în 1905 de Nagy Dyonis & Szöcs Károly. . Din 1921 funcţiona şi fabrica de butoaie înzestrată cu şapte maşini electrice cu o putere instalată de 56 CP. Cel mai căutat sortiment de bere a fost Korona Sör din care s-a produs în anul 1902-3 3250 hl. Începând cu 1918 îşi românizează numele fabricii în „Fabrica de Bere „Ioan Wellreiter”.000 lei. forţa motrice 428 CP. a lui Jozsef Csiszár. Covasna). În anul 1936 când a încetat producţia berii. Fabrica dispunea de o uzină electrică proprie. Între 1910-1918 fabrica funcţionează sub numele „Török és Szöcs sörgyara“ şi din 1924 . preluată în anul 1902 de Samuel Törok jun. Fabrica de bere Carl Krafft „Krafft Károly Serfözdéje“ înfiinţată în 1890 cunoscuta mai târziu fabrică de bere Bürger. după întreprinzătorul Albert Bürger (1861-1938). şi a lui Georg Wellnreiter care deţinea prima fabrică de bere cu aburi „Első gözsörfözdéjéböl Wellnreiter György“ cu o producţie continuă până în anul 1904.000 lei. Mureş) (Carte poştală ilustrată din preajma anului 1900) un număr de 199 de angajaţi şi o putere instalată de 120 CP.. ea reprezenta doar 4000 hl. personal de conducere şi lucrători 33 de oameni. În acest oraş au funcţionat din deceniul opt al se- colului al XIX-lea până în perioada interbelică şapte fabrici de bere.000 lei. trecând apoi în anul 1908 în mîinile altor doi intreprinzători: Nagy & Jancso. patru cazane pentru fierbere.232. Cea de-a şase fabrică a fost înfiinţată de Károly Szöcs în anul 1892. Johann Wellenreiter care a preluat fabrica a reuşit să mărească producţia la 7900 hl în anul 1917. 375).1935 cu numele bilingv de firmă „Fabrica de Bere Török Sörgyár – Târgu Sacuesc – Kézdivasárhely“. Cea din urmă fabrică de bere din cele şapte care existau la Tärgu Secuiesc.000. „Zisman testvérek és társaság Sörgyara“. capital investit 26. cu o producţie anuală de 379 tone de butoaie. Fabrica de Bere avea înainte de Primul Război Mondial Fig. care în 1924 se transformă într-o societate comercială. Fabrica producea şi malţ. În 1878 a început să producă fabrica intreprinzătorilor Nagy & Kober preluată în 1892 de Nagy Dénes. administrând-o până în anul 1935. realizată în anul 1924. Durata ei de funcţionare a fost din 1925 până în 1930.340 Patrimoniu preindustrial și industrial în România ona şi o distilerie de spirt.000 hl. Târgu Secuiesc (jud. cu toate că iniţial el consta din 30. fiind amenajate nişte răcitoare şi pivniţa-depozit (Fig. aparţinea fraţilor Zisman & Co.000. capacitatea maximă 150. Fabrica de Bere „Bürger”. Statistica din 1935 a consemnat următoarele date: capital social 15. 375 a – b. a Josefinei Kovács. Târgu-Mureş (jud. fiind arendată în anul 1875 unui grup format din Anton Vilsmeier.000 florini. Johann Riedl şi Franz Gerhauser. că erariul. În anul 1908 atinsese deja producţia de 42. prin Comisia de organizării a Ţării Banatului („Banater Landes-Einrichtungskommission”). iar în anul 1733. Berea de Timişoara. fabrica trece în posesia Primei Case de Economii din Timişoara.Volker Wollmann 341 Timişoara (jud. 376). Fabrica de Bere din Timişoara (Carte poştală ilustrată din anul 1900) . Cererea de bere era atât de mare. urmând să producă bere după metoda din Boemia „auf böhmische Art“. formată din familiile cele mai înstărite din Timişoara. reoganizată în anul 1883 de negustorul Deutsch Ignác din Budapesta care a funcţionat sub denumirea Temesvarer „Fabrikshof“ Brauerei A.600 hl. a acordat prima dată privilegiul fabricării berii şi pentru distilarea alcoolului. iar în 1908 un „Grand Prix”. G. Fabrica de bere. După unele surse bibliografice. La 1868 controlul asupra Fabricii de Bere trecuse în mâna unei Societăţi pe acţiuni. între 1883-1911. În urma pierderilor mari pe care societatea le suferă în anul 1873. pentru suma anuală de 20. Timiş). Duppla Márcziusi. în arenda comună a primarului Peter Soldner şi a meşterului dulgher Nikolaus Widmesser. ajunge cea mai puternică intreprindere din rândul unităţilor similare din Ungaria. parte se ştie. În anul 1727 fabricile de bere din Banat ajungeau în arenda lui Philip Bauer. Sortimentele produse au fost: Bajor. Export Märzen. În 1774 figurează ca arendaş V. a obţinut medalia de bronz la expoziţia de la Arad în anul 1890. Se distinge bine complexul secţiilor Fig. o medalie de argint cu ocazia expoziţiei agro-industriale de la Timişoara 1891. Din 1748 fabrica a fost arendată negustorului Rosendorf. primul document care atestă existenţa unei fierbătorii de bere din Timişoara datează din anul 1718. că până în anul 1733 vor fi înfiinţate unităţi similare la Oraviţa şi Aradul Nou. Pe de altă. Viechner. 376. tot cu ocazia unei expoziţii la Timişora. datează din anul 1900 (Fig. iar în 1776 Toma de Tomeian. renumită prin calitatea ei. numită „Részvény Gyáruvár – Fabrikshof Bierbrauerei“. Korona. apoi Magistraturii oraşului. în 4 noiembrie 1717 pe bază de contract întreprinzătorului Abraham Keppisch din Bratislava. Bok. Cea mai veche imagine cunoscută a fabricii de bere din Timişoara. Maria. În anul 1779 ia fiinţă fierbătoria de bere a oraşului „Temesvarer Bierbrauerei”. sau faţadele ritmate de lezene şi ferestre rectangulare. şi-a schimbat numele în „Fabrica de Bere Civilă S. dând randament până în anul 1982. 1/2.000 kcal/oră. devenind în anul 1922 Fabrica de Bere „Timişoreana” S. 378). A. când se instalează prima linie modernă de îmbuteliere Enzinger. fie cu arcaturi ce marchează cornişa. adică în anul 1918 „Temesvarer Bürgerliche Bierbrauerei A.000 hl până la naţionalizare. Şi după cel de-al Doilea Război Mondial transportul berii se făcea cu mijloace hipo. 377.01) este compus din mai multe corpuri. Volumele dinspre stradă sunt acoperite în două ape. English Porter. Sortimente produse în această perioadă au fost Casino. au pinioane tratate fie în trepte. cu ancadra- . Nu s-au făcut alte investiţii până în 1942. apoi din 1899 electric. Ansamblul fabricii de bere. Record (Fig 377). Tot în 1900 s-a construit şi un nou uscător de malţ cu două grătare. care a circulat în preajma anului 1928) (Colecţia Dan T. S-a înlocuit frigul natural (cu ghiaţă) cu compresoare de amoniac tip Linde cu o capacitate de 500. întroducându-se concomitent 49 de tancuri emailate din oţel. Demeter) 1900-1920 a avut loc înlocuirea majorităţii utilajelor de fabricare a malţului şi a berii. fabrica a fost dotată cu o maşină cu aburi de tip Compound cu o capacitate energetică de 350 CP alimentată de două generatoare de aburi de tip Steinmüller care lucra pe cărbuni. Se poate vedea vechea poartă de intrare în fabrică precum şi şinele tramvaiului tras la început de cai. livrate de firma Pflauder şi opt tancuri de beton smolite în interior cu o masă bituminoasă specială. Reclamă pentru berea „Timişoreana” (pe reversul unui plic oficial al fabricii. cu o producţie de 30 t pe zi. dezvoltate pe parter şi un etaj ocupă fronturile stradale şi altele cu mai multe nivele sunt dispuse în incinta fabricii. Între anii Fig. fierberea precum şi actualul pavilion administrativ. care figurează în LMI cod 139 (TM-m-A-06167. nivelul producţiei menţinânduse la ca. 100. cu 12 atelaje. Corvin a la München. cu excepţia anilor de război când a urcat chiar până la 148. 1/4 . G. tramvai ce lega depozitul de orz cu gara de cale ferată din cartierul Fabric.hl/an. 1 şi 2 hl. de Martie. Între timp. Extra. cu o capacitate de 4500 sticle/oră. În anul 1925 instalaţia de fierbere a fost completată cu un filtru pentru plămădeală. Livrarea se făcea în lăzi a câte 40 de sticle împachetate în paie sau în butoaie de 1/8.342 Patrimoniu preindustrial și industrial în România de producţie malţ cu depozitul de orz în formă de cruce. între care trei. Pentru actionarea atât a acestor compresoare cât şi a unui generator electric. (Fig. A”. Inscripţia ates. mente uşor profilate. cu o inscripţie în piatră pe fronton: AN(n)O DOMNI (M + I în ligatură) /1756. 378 Timişoara (jud. Turda (jud. (Foto: 2010). În monografia oraşului Turda Torda város és környéke (Budapesta. plus că era prevăzută şi cu un decor original. construcţie în a cărei rezolvare se recunosc elemente de detaliu specifice arhitecturii secession..pe faţada fabricii de bere (azi dispărută) (Foto: 1986) . Inscripţia din anul 1756 de de băuturi în general.. această inscripţie a fost incastrată în faţada noii fabrici. 379).Volker Wollmann 343 Fig. Cluj). Cluj). probabil cu ocazia terminării clădirii principale a fabricii de bere a lui Lazar (Simon) Mendel în anul 1911. cel mai spectaculos este hala amplasată central (Fig. pe considerentul că provine de la vechea fabrică aflată în acelaşi loc. Cândva. Parte din aceste clădiri cu ziduri masive din cărămidă. Timiş). 1889) a lui Orbán Balázs scrie.?) tratată cu un acoperiş înalt şi cu verticalitatea accentuată de lezene. Turda (jud. 379. 378 . Aspectul actual al fostei Fabrici de Bere „Timişoreana”. FIERI /CVRAVIT/STE-PHANVS TORÖK/NOB: OP Oei [cititit de Orbán: DE] VJ/TORDA DUCTOR /PRIMARIVS (Fig. Acest decor nu conţine şi nu putea să conţină un simbol legat de bere sau Fig. păstrează sistemul de boltire la nivelul parterului. că pe malul stâng al podului peste Arieş a existat în mijlocul unei grădini plăcute o fabrică de bere a oraşului. Între corpurile din incintă. pe care îl românizează în 1924 în „Fabrica de Bere „Mendel“ şi Societate Comercială pe acţiuni „Turda“ (Fig. scrisă în limba maghiară. o coroană de orz fără ciorchini”.000 hl bere. La începutul anilor ´40 Fabrica de Bere a fost cumpărată de turdeanul Hermann Ausländer. probabil în anul 1890 de întreprinzătorii Székely & Co. ca o construcţie impresionantă de tip industrial. şi a reuşit să-şi păstreze mulţi ani aspectul ei originar. din cauza originalităţii ei. Cluj) Vechiul pod peste Arieş. După unele informaţii fabrica a mai fost renovată în anul 1880. 381 a – b). În 1927 avea 90 de angajaţi şi producea 50. când fabrica de bere se numea „Méndel Lázár Fiai Serfözdeje“. În 2006 în- .344 Patrimoniu preindustrial și industrial în România Fig. apoi închisă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A. Fabrica figurează pe Lista Monumentelor Istorice (cod 1300: CJ-II-m-B-07787). Din acest text s-ar putea deduce că în anul 1814 a fost reconstruită vechea fierbătorie de bere orăşenească. 380 a –b). pe care istoricul Secuimii a consemnat-o. După naţionalizare a mai funcţionat un timp oarecare ca o secţie a fabricii de bere „Înainte“ din Cluj (adică Ursus). colecţia P. că pe clădirea fostei fabrici de bere se afla după Orbán Balázs încă o inscripţie ce nu s-a păstrat. dar numai pentru fabricarea malţului. adică un edil al oraşului Turda. Între 1939 şi 1940 apare sub numele „Fabricile Unite de Bere din Cluj şi Turda „Ursus“ S. preluată. fără chef. În traducere ar suna în felul următor: „Această fierbătorie de bere a fost reconstruită pentru folosinţa publică a împrejurimilor oraşului Turda în timpul administraţiei locotenentul major Ostrovitzi József şi inginerul şi Vermesi Dániel. Din cauza acestei erori de mai multe ori această inscrpţie s-a pus în legătură cu începuturile producţiei de bere în oraşul Turda. cum spune el însuşi. care s-a îngrijit mai mult ca sigur de construirea podului peste Arieş. (Cărţi poştale ilustrate în preajma anul 1908. o realizare spectaculoasă pentru mijlocul veacului al XVIII-lea (Fig. Eroarea s-a ivit poate şi din motivul. pe când Bachus a purtat pe capul înclinat spre stânga. Turda (jud. MDCCCXIV. Suciu) tă un (con)ductor primarius. plasată pe o poziţie dominantă între Turda Veche şi Turda Nouă. Cum s-a mai spus clădirea principală a fost terminată abia în anul 1911. 380 a-b. ca între 1912-1918 să poartă numele de Societate Comercială de Acţiuni „Mendel Sörfözöde és Kereskedelmi Részvénytársaság“. ca să nu mai poate fi reabilitată ca un monument. Turda (jud. Cluj). cu o ahitectură remarcabilă încă. care unifică etajele asigurând grupaje de câte două ferestre la nivelele superioare şi câte un gol mare. cu arc în plin centru. Turda (jud. la parter. 382). În general ansamblul industrial. 381 a-b. Cele ale volumului central sunt accentuate de lezene. Suciu) cepea demorarea unor părţi ale fabricii. cu goluri rectangulare. cu parter şi două etaje.Volker Wollmann 345 Fig. cu pionioane marcate de elemente verticale. Fabrica este o construcţie monumentală tip industrial. 382. Faţadele corpurilor laterale sunt simple. Fig. Cel central prezintă un acoperiş piramidal înalt şi are o tratare complexă a şarpantei. n-a ajuns într-o fază de degradare atât de avansată. Imagini cu aspectul actual al Fabricii de Bere (Foto: 2011) . Cluj) Fabrica de Bere în două imagini istorice din anul 1914 şi 1924 (colecţia P. altele au primit o folosinţă secundară (Fig. compusă din mai multe corpuri jucate ca volumetrie.