TUMORI BENIGNELP 5 TUMORILE BENIGNE Neoplazie (neoplasm): “o noua crestere” de tesut, fara a se preciza daca este B/M; termen generic pt toate tipurile de T. Definitie (R. Willis): crestere autonoma a celulelor, care persista si dupa oprirea stimulului care a determinat-o, fara raspuns la mecanismul de control normal care controleaza proliferarea si cresterea celulelor; Tumor: umflare / tumefiere, atat pt. TB cat si pt. TM. Morfologia TB 1. sunt in general bine delimitate, culoare uniforma, netede, incapsulate, se pot enuclea usor; pe sectiune: aspect monoton, omogen (exceptie: fibromul, care are un aspect fasciculat); -pot fi prezente zone de ulceratie, hemoragie si necroza (rata de crestere mai mare a T); (acestea apar in special in TM) 2. cresc lent, expansiv (cu formare de pseudocapsula ce comprima tesutul vecin), ramanand localizate in zona de aparitie; (DD: TM au o crestere infiltrativa); 3. nu invadeaza tesuturile din jur, nu metastazeaza; 4. pot da complicatii locale, desi sunt bine delimitate. -TB uter (fibrom): comprima circulatia din jur, cu aparitia de hemoragii. -TB endocrine: hipersecretie hormonala (STH, tiroxina, calcitonina, ACTH). 5. nu mai recidiveaza, avand in general evolutie buna (exceptie: meningiomul care recidiveaza; are o localizare proasta, intr-o zona fara elasticitate in cutia craniana; lasa sechele); 6. au prognostic bun; 7. nu dau tulburari functionale (sindroame paraneoplazice); -adenoamele (polipul nazal: obstructii, polipul rectal: rectoragii) care pot mima un cancer dar nu dau tulburari paraneoplazice; Exceptii: TB endocrine (insulinomul: hipoglicemie, T hipofiza: acromegalie, gigantism); 8. microscopic: -celulele tumorale sunt mature, foarte asemanatoare cu celulele tesutului de origine. -raport N/C: subunitar ( T borderline: unitar; TM: supraunitar); -exista mitoze, dar tipice; -sunt bine diferentiate (G1); 9. Rg: sunt circumscrise. 10. primesc -sufixul OM (fibrom, papilom, lipom, leiomiom, osteom); PAPILOMUL Definitie: TB a epiteliilor scuamoase (keratinizate/nu), a epiteliilor tranzitionale (uroteliu) si a epteliilor metaplaziate scuamos. Papilom = “mamelon” (in latina); Localizare: 1.epiteliu scuamos keratinizat: -tegument -vulva -anus (1/3 inferioara); 2.epiteliu scuamos nekeratinizat: -mucoasa bucala, esofag, laringe; -vagin, exocol -anus in 2/3 superioare; 3.epiteliu metaplaziat scuamos: endocol; 4. uroteliu: vezica urinara; poate avea si crestere endofitica (crestere spre interior). -poate fi unica / multipla (papilomatoasa). mai rar neteda.sesila: baza de implantare este larga. suprafata plana: papilom inversat. suprafata rugoasa.pediculata: baza de implantare este ingusta. . cu aspect de “fire de iarba” / lobulat. papilara. avand un mic pedicul de care se ataseaza la suprafata zonei pe care apare. -poate fi: 1. cu axul tumorii perpendicular pe axa unde s-a format. .Macroscopic: -T exofitica. reliefata. 2. 1-2 cm (maxim 1. cu axul tumorii paralel cu suprafata unde s-a format.5 cm) in diametru. derm (fibre de colagen si celule conjunctive. anucleate. vase. acidofile. cu celule usor mai mari decat cele bazale. au nuclei rotunzi. poligonale dispuse paralel cu membrana bazala. 3-5 randuri celulare.Diagnostic de organ: tegumentul 3 straturi. cu limite indistincte si granule de keratohialin in citoplasma. dinspre exterior spre interior: epiderm. ~ cu ele.Stratul cornos: celule keratinizate. anucleate. unite intre ele prin desmozomi. cu celule cubice.Strat parabazal: 1-2 straturi celulare. fuzionate si . 3. ce au nuclei centrali. 2.Strat bazal (germinativ): unistratificat. spre e. cu celule mici. glande anexe. format dintr-un rand subtire de celule turtite. nervi) si hipoderm (tesut adipos).: 1. Epiteliul scuamos: 5 straturi celulare: dinspre i. 4. paraleli intre ei (perpendicular pe mb) si citoplasme bazofile. bazofili.Strat lucid: apare la pielea mai groasa. 2. 6. poliedrice (poligonale).Strat granular: 3-5 randuri de celule turtite. translucid. glande sebacee si tija firului de par-fibre musculare netede). picnotici si in citoplasma cu granule bazofile de keratohialin 5. cu nuclei centrali. este clar. cu diferentieri periferice “spini”.epiteliu pavimentos stratificat (scuamos) keratinizat. cubice. -jonctiunea E-D: ondulata. centrali ce contin cromatina Barr.anexe cutanate (glande sudoripare.Strat spinos (malpighian): stratificat. Epidermul: 1. Tegument: epiteliu scuamos keratinizat. . derm.Tegument: epiderm. hipoderm. . D+: acantoza. inegale. formata din: acantoza. 1. prezentand numeroase creste si ramificari proeminente. dar mai afectat este stratul spinos (malpighian).Microscopic: -proliferare mixta. fiecare din ele continand un ax conjunctivo-vascular produs de reactia stromala hiperplazica a dermului sau a corionului subiacent. dispuse in evantai. -ingrosarea epiteliului se produce in toate straturile. -papilele pot fi sectionate longitudinal (aspect de “fire de iarba”) / transversal. Epiteliul: este ingrosat. hiperkeratoza si papilomatoza. cu predominanta epiteliala. desi ingrosat este intacta (indemna). .Epiteliul produce prelungiri in derm. 3. -membrana bazala a epidermului. epitelial-conjunctiva. sub forma de papile: papilomatoza. -ingrosarea stratului spinos: acantoza ( ~ cu frunzele de artar – acant in latina). 2. cu exces de keratinizare si exfolierea keratinei la periferie sub forma de lamele de keratina produce hiperkeratoza.ingrosarea stratului cornos. hiperkeratoza si papilomatoza. -celulele nu au atipii celulare. Papilom . exofitica. 2. cu nucleu hipercrom. Caracteristic: prezenta celulelor koilocitare. apare al nivelul regiunii genitale. rotunjite. pleomorf. -infiltrat inflamator limfo-histiocitar. inconjurat de un halou clar. “firele de iarba”). constituita dintr-o aglomerare de axe fine conjunctivo-vasculare (aspect papilifer. m: proliferare epiteliala papilara. vegetanta.Papilomul nud -fara keratinizare. produsa de infectia cu HPV. M: T. Condilom acuminat . ingramadite (acuminate). cu acantoza si hiperkeratoza. cu un numar crescut de capilare.DD: 1. mai ales tipurile 6 si 11. dispuse in stratul intermediar si superficial al epiteliului.Condilomul acuminat -TB ce apare la nivel perineal si ano-genital. alba. -termenul de condilom: sugereaza aspecte turtite. -celule atipice mari. Condilom acuminat: koilocite. . -in centrul insulelor tumorale. cu nuclei mariti de volum. formata dintr-o proliferare de celule tumorale mari. Dermatoze cu acantoza si hiperkeratoza (TBC verucoasa cutanata). cu frecvente mitoze atipice. hipercromi. pleormorfi. 4. celulele sufera procese de keratinizare cu formare de perle de keratina.3. Carcinomul scuamos keratinizat -TM. dispuse in insule / cuiburi de celule in derm. Carcinom scuamos keratinizat . inflamatiei sau a arhitecturii mucoasei. 2. -canal endocervical. endometru. . mic. -pentru polipii maligni denumirea adecvata este de “cancere polipoide”. format din tesut adipos in submucoasa.POLIPUL Definitie: TB a epiteliului cilindro-cubic. Clasificare: 1.Polipi non-neoplazici: -rezultati ca urmare a unei maturari anormale a mucoasei. moderata si severa. -risc crescut pentru cancerul colorectal (adenocarcinom). Localizare: -cavitate nazala. -rar: vezica urinara.Polipi neoplazici: -toti se formeaza prin proliferarea epiteliului displazic. cu diferite grade de displazie a epiteliului de suprafata si glandular: displazie usoara. vizibila pe suprafata mucoaselor din organele cavitare. protruziva in lumenul cavitatilor. -denumiti polipi adenomatosi (adenoame). -tract digestiv: din 1/3 inferioara esofag – rect (frecvent recto.sigmoidian). frecvent pe colonul drept. mucoasa fiind indemna. -exceptie: lipomul colonic: are aspect de polip. Macroscopic: -T localizata pe creasta pliurilor mucoasei recto-sigmoidiene. suprafata externa neteda. umeda.pediculata: T are baza mica de implantare. ulcerata / nu. 1-2 cm (peste 2 cm: suspecta de malignitate). culoare cenusie-cianotica / albicioasa –rozalie (la nivel genital). -sesila: T are baza larga de implantare. axul lung al tumorii fiind paralel cu suprafata mucoasei. Polip pediculat -T unica (50%) / multipla (polipoza). . avand forma “in deget de manusa”. lucioasa. avand forma conopidiforma / vegetanta. Polip sesil . cu axul lung perpendicular pe suprafata mucoasei). Polip sigmoidian pediculat . Polip colonic sesil Lipom colonic . Polipii non-neoplazici: 1.Polipii hiperplazici 2.Polipoza juvenila 3.Polipoza Pentz – Jeghers: polipi hamartomatosi 4.Polipii inflamatori 5.Polipii limfoizi Polipii neoplazici (adenoame): displazici (displazie usoara, moderata, severa); 1.Polipi adenomatosi tubulari: mici si pediculati; 2.Polipi adenomatosi vilosi: mari si sesili, aspect conopidiform; 3.Polipi adenomatosi tubulo-vilosi (polipi vilo-glandulari) / adenom tubulovilos: componenta viloasa: 20-25% pana la 50%; -sub 20% componenta viloasa: adenom tubular (polip adenomatos tubular); -peste 50% componenta viloasa: adenom vilos (polip adenomatos vilos); POLIPUL HIPERPLASTIC -apare la orice varsta, frecvent > 60 de ani, mai frecvent la barbati. Macroscopic: -mic, (< 5mm), pediculat format prin protruzia mucoasei, pe marginea pliurilor. Microscopic: formatiune rotund-ovalara, tapetata pe toata suprafata de un epiteliu de tip intestinal. -aspect de hiperplazie glandulara: nr. crescut de glande cu stroma putina intre ele. 1.glandele: bine dezvoltate, uniforme, mici/mari dilatate chistic, cu cripte tapetate de epiteliu cilindric normal, format din celule de absorbtie si celule caliciforme. -uneori, celulele epiteliale se pot dezvolta in gramezi (aglomerate), avand aspect festonat / “in dinti de fierastrau” (polip serrat); 2.stroma: edematiata, formata din tesut conjunctiv, vase cu pereti ingrosati, limfoplasmocite, fibre musculare netede subtiri. Nu are potential malign. Polipii mari hiperplazici pot avea focare adenomatoase cu/fara transformare maligna. POLIPUL ADENOMATOS TUBULAR -90%: colon (sigmoid), stomac, IS (in apropierea ampulei Vater); Polipul adenomatos tubular sigmoidian Macroscopic: -frecvent este unic, pediculat, mic (rar >2,5 cm in diametru); Microscopic: tapetat pe toata suprafata de epiteliu intestinal displazic sau nu. -aspect de hiperplazie glandulara: nr. crescut de glande, cu stroma putina intre ele. 1.glandele: uniforme, aglomerate, unele ramificate, tapetate de epiteliu displazic: celule inalte, dezordonate, fara / cu mici vacuole de mucina dispuse apical, cu nuclei hipercromi, pseudostratificati, de aspect “in palisada” (nuclei alungiti, aglomerati, in forma de tigarete / scandurile intr-un gard), cu nucleoli proeminenti, multiplii -proliferarea displazica nu depaseste membrana bazala. -pot fi prezente glande mucoase: celule mari, de aspect “ in inel cu pecete” (nucleu rotund dispus spre membrana bazala) si citoplasma abundenta, inalte, palide / cubice, aplatizate datorita secretiei de mucus (roz, palid) din lumenul glandelor. 2.stroma: tesut conjunctiv lax, cu putine limfoplasmocite. Displazia: -grad scazut (usoara); -grad moderat (displazie moderata); -grad inalt (displazie severa); Polip adenomatos tubular Polip adenomatos tubular (displazie usoara). Polip adenomatos tubular cu displazie moderata . sesil. cu celule atipice (displazic): nuclei mari. recto-sigmoidian. aliniate regulat. “in deget de manusa”. acoperite de mucus.POLIPUL ADENOMATOS VILOS -este mai mare si mai periculos decat cel tubular (risc de malignizare crescut. = epiteliu multistratificat. frecvent. -in 10% din cazuri: carcinomul “in situ” (CIS): prolifeare tomorala maligna doar la nivelul epiteliului de acoperire. fara invazia stromei si a submucoasei.Stroma: ax conjunctivo-vascular. uneori ramificate. 2. cu mitoze frecvente.1-10 cm in diametru.pe suprafata externa: proeminente filiforme “in deget de manusa”. de aspect papilar (papile). Fiecare papila este formata din: 1. uneori. . Microscopic: -numar crescut de glande elongate. -in 30% din cazuri: carcinom franc invaziv (adenocarcinom). Polip tubulo-vilos (polip adenomatos mixt) . -frecvent la persoanele in varsta. conopidiform. 40-50% din cazuri). Macroscopic: . -frecvent : rect. hipercromi. ulceratii si hemoragii. cu celule cilindrice (inalte).Epiteliul de acoperire: = epiteliu unistratificat. fara ruperea membranei bazale si deci. Plolip adenomatos vilos . plaman.Polipul limfoid: leziune pseudo-limfomatoasa. m: glande dilatate chistic. -are incidenta familiala. 2. cu infiltrat inflamator cronic. uneori anemie feripriva. -forma difuza: prezenta in tot tubul digestiv. fata. Polipoza juvenila: la varsta de 5 ani. organe genitale. dar insoteste alte cancere: de pancreas. I. nu are potential malign m: in stroma sunt prezenti foliculi limfoizi cu centrii germinativi mari.Polipul inflamator: -apar la cei cu colita cronica ulcerativa. iar epiteliul de suprafata prezinta modificari regenerative (celule rotunde. apare la batrani. -polipi hamartomatosi unici / multiplii pe tot traiectul tubului digestiv. Polipoza Peutz – Jeghers: boala genetica AD. apare la copii si tineri. tub digestiv. hipercrom dspus central). 3. cu localizare de electie la nivelul rectului si diseminare ulterioara spre colon. m: -glande dilatate chistic. pete de culoare “cafea cu lapte”: in jurul buzelor. 4. mai rar in boala Crohn. in urma hiperplaziei reactive a tesutului limfoid din mucoasa si submucoasa.asociata cu pigmentare cutaneo-mucoasa (origine melanica). Nu se malignizeaza. in conditiile de reepitelizare a ulceratiei. datorita mucusului secretat de celule. tapetate de celule normale. mari. san. -apare ca o proeminenta a mucoasei.DD: Polipul adenomatos tubular. palme. cu nucleu mare. uter.Polipul hiperplastic. -forma localizata: rect. Clinic: dureri si sangerare la defecatie.Polipul hamartomatos -constituit din componente normale ale mucoasei dar asezate anormal. -polip hamartomatos unic / multiplu. stroma formata din tesut conjunctiv cu bogat infiltrat inflamator. . mucoasa bucala. -stroma: abundenta. este rara. -nu are potential malign. ovar. Polipii non-neoplazici 1. . ce isi pierd aspectul ordonat “ de palisada” si se ingramadesc unele in altele. Polipii neoplazici 1. mai ales cand ajunge la nivelul muscularei mucoasei este cel mai important. -celule maligne pot sa nu rupa membrana bazala : carcinom “in situ” (CIS). hipercromi. -celulele maligne pot invada musculara mucoasei si submucoasa: carcinom invaziv. -celulele maligne pot invada in stroma: carcinom intramucos.Polipul adenomatos transformat malign m: glande mult mai aglomerate. 2. rezectia polipului este curativa.Polipul adenomatos vilos. nucleoli mari.II.Polipul adenomatos tubulo-vilos • Polip adenomatos malign . neuniforme. pleomorfi. cu caracter metastatic foarte mic. cu nuclei mari. tapetate de celule tumorale maligne. mitoze prezente. 3. In acest caz. Invazia pediculului fibrovascular . cu caracter metastatic foarte mare. alipite dispuse “spate la spate”. 2. -combinatie de FPC cu: -multiple osteoame -chisturi epidermice -fibromatoza -uneori anomalii dentare 3. -la nivelul colonului: ~ 1000 de polipi (100-2500). -risc crescut de malignizare (100%): colectomie profilactica. .Sindromul Tuscot -varianta rara de FPC cu tumori de SNC (glioame). -dupa varsta de 40 de ani.III. Sindroamele de polipoza familiala 1.Polipoza familiala a colonului (FPC): transmitere AD.Sindromul Gardner: transmitere AD. uneori cu zone viloase. m: aspect de adenom tubular. -in postmenopauza apare regresia si chiar calcificarea T. -poate apare si la barbati (sub influenta hiper-estrogenismului. ce determina dezvoltarea de lobuli mamari). -cand epiteliul tumoral produce macroscopic si / sau microscopic aspecte digitiforme: denumirea este de aspect papilomatos. -FA se dezvolta din unitatea duct terminal-acini. mixta. in interiorul ductelor galactofore) sub influenta hiper-estrogenismului ( tumora hormono-dependenta) ce determina dezvoltarea de lobuli mamari. (foarte rar se dezvolta in regiune subareolara. -T poate creste usor premenstrual. cat si dintr-o proliferare stromala de tesut fibros. Fibroadenomul: tumora benigna a glandei mamare. = adenofibrom (predomina componenta epiteliala glandulara). -sarcina poate stimula cresterea. formata atat dintr-o proliferare epiteliala glandulara. tumora stagnand in dimensiuni. -sufixul “-om”: defineste o tumora benigna. in perioada fertila a femeii. . mucos): denumirea este de chistadenom papilar. -denumirea tumorii incepe cu aceea parte a tumorii aflata in cantitate mai mare: = fibroadenom (predomina componenta stromala). -unele tumori au model papilar intr-un spatiu chistic (acumulare de lichid seros.FIBROADENOMUL MAMAR Adenom: tumora benigna epiteliala ce formeaza modele glandulare / deriva din glande fara sa fie necesar sa reproduca modelul glandular. -apare la orice varsta. frecvent la femei tinere (20-24 de ani) si adolescente . dispusa in cadranul supero-extern.Macroscopic: -T este unica. 2-4 cm in diametru (mai rar. nedureroasa. uneori. cu mici cavitati chistice si aspect fasciculat (“in vartejuri”) al tesutului.la tinerele afro-americane). poate depasi 10 cm . aspect lobulat. . neaderenta la planurile supra / subiacente. consistenta ferma. ferma. albcenusie / rosie. alb-cenusie. -pe sectiune: T bine delimitata. bine circumscrisa. rotund-nodulara. Lobulul: unitatea morfo-functionala a glandei mamare. . cu mai multe celule si putine fibre de colagen -interlobulara: tesut conjunctiv dens. -lobii: sunt separati intre ei prin tesut conjunctivoadipos. iar si in centru dintr-un duct cu lumen ingust. -acinii sunt tapetati de epiteliu bistratificat: un strat de celule cubice dispus spre lumen si un strat de celule mioepiteliale la periferie. Stroma: -intralobulara: tesut conjunctiv lax.Diagnostic de organ: glanda mamara -organ parenchimatos lobulat format din: -glande tubulo-acinare dispuse sub forma de 15-20 de lobi. unitate duct –acin terminal. -fiecare lob este format din mai multi lobuli. dezordonat cu multe fibre groase de colagen. fiecare drenat de un duct lactifer. -format dintr-un grup de acini mici / alveole (10100) dispuse la periferie. ci doar le comprima). fiind tapetate de un epiteliu format din 2 straturi celulare (la fel ca si acinii si ductele normale): 1.celule mioepiteliale: dispuse la periferie. cu transformare mixoida (mucinoasa.. in masa careia apar . deformandu-le. (este o denumire improprie. pentru ca tesutul conjunctiv proliferat nu patrunde in interiorul lumenelor.sub forma concentrica . avand aspect de “coarne de cerb”.~mucusului) bogata in fibroblaste. 2.tipul intracanalicular. neuniforma de tesut conjunctiv. cu partea apicala spre lumen. ce isi pastreaza forma rotunda. Stroma: fina. comprimand dinspre exterior spre interior lumenul ductelor si acinilor inmultite. ce se poate dispune: 1. 2.celule epiteliale cubice: dispuse pe membrana bazala. delimitata de tesutul normal printr-o capsula conjunctiva.Microscopic: proliferare mixta: epiteliala si stromala. laxa / densa (fibroasa). Componenta epiteliala: -proliferare de acini si ducte. Componenta stromala: -proliferare difuza . D+ de leziune: stroma bogat mixoida.in focare. “in mansoane” in jurul acinilor si ductelor inmultite – tipul pericanalicular. (FA de tip pericanalicular). (FA de tip intracanalicular). Fibroadenom: stroma mixoida FA intracanalicualr si pericanalicular FA intracanalicular . dar dispuse anormal si in Mastoza fibro-chistica Hamartom .Mastoza fibro-chistica: leziune benigna.Adenomul tubular: TB -proliferare de glande mici uniforme (acini) delimitate de 2 straturi de celule (cubice si mioepiteliale). -leziuni nodulare bilaterale. -apare frecvent in faza de activitate secretorie a epiteliului – adenom de lactatie. m: glande dilatate chistic.Hamartom -leziune pseudotumorala. 3. dimensiuni variabile. cu stroma redusa intre ele. inconjurate de o stroma fibroasa. 2. constituita din toate componentele unui tesut mamar normal.Adenom tubular DD: 1. bogat celular. mucinos). Evolutie FA: -risc redus de dezvoltare a unui cancer (1-2%) – aspect de carcinom lobular in situ si infiltrativ . . chistica. Tumora Phyllodes benigna -FA gigant (10-15 cm). scuamos.Tumora Phyllodes 4. uneori cu necroze. tapetati de celule turtite. aplatizate. (rar carcinom ductal . Componenta stromala: -stroma mult mai mixoida decat FA -proliferare de tesut conjunctiv. -FA nu produce recurente dupa excizia chirurgicala. neregulata ce destinde suprafata pielii. cu dispunere sub forma de “frunza de feriga” in jurul ductelor. tumora lobulata. epiteliala si stromala. Componenta epiteliala: -ducte si acini dilatati chistic. m: proliferare mixta. -risc redus de dezvoltare a unui sarcom. cu celule anaplazice si mitoze. “angios” = vas. -orbita: slab delimitat. . nou-nascuti pe suprafata pielii. “-om” = sufixul pt. TB. Tipuri: -capilar -cavernos Localizare: -piele -tesut subcutanat -mucoase -buze si cavitate orala -viscere (ficat.HEMANGIOMUL CUTANAT Hemangiomul: tumora vasculara benigna. rinichi): cele mai grave. -denumirea provine de la: “haima” = sange. a unor tesuturi mature. proprii organului sau regiunii in care se dezvolta). -este un hamartom (T caracterizata printr-o crestere in exces si dezordonata. -apare mai frecvent la sugari. splina. circumscrisa sau difuza. caracterizata printr-o proliferare de vase de sange nou formate (capilare). -rar: papula pedunculata cu periferia maciucata. luminoasa. acoperita de epiteliu intact.Hemangiom cutanat Macroscopic: hemangiomul cutanat -papula unica / multipla. Hemangiom al tesuturilor moi. in 80% din cazuri. culoare rosie-violacee. cu margine ondulata (dantelata). Hemangiomul nou-nascutului (hemangiom juvenil) de la nivelul pielii are aspect de fraga care: -creste rapid in ~ luni -regreseaza la 1-3 ani -dispare la 5 ani. ~ mm – 34 cm. usor reliefata. . Capilare mature -dilatate: tapetate de endoteliu unistratificat aplatizat dispus pe membana bazala. formata dintr-o proliferare de vase mici ( frecvent capilare dar pot fi prezente si arteriole si venule).Capilare embrionare: tapetate de endoteliu unistratificat cu nuclei ce burjoneaza in lumen. avand in lumen sange. Capilarele: 1. -colabate 2. dispuse in gramezi si separate intre ele prin tesut conjunctiv. -este localizata in dermul superficial. -tegumentul adiacent: intact.Microscopic: hemangiomul capilar cutanat -tumora este bine diferentiata. fara membrana bazala. . dar atrofiat. neincapsulata. limba.DD: 1. separate intre ele prin tesut conjunctiv si tapetate de endoteliu unistratificat atrofiat .Hemangiomul cavernos Localizare: -mai frecvent: ficat. . de tip capilar. cu extindere in tesutul adipos. -tegument: in dermul profund. cu sange in lumen. m: spatii vasculare mari. lacunare. de aspect cavernos (~ cu vasele erectile din corpii cavernosi). Pot fi prezente: .tromboze -rupturi vasculare -dilatatii (datorita peretelui subtire) = hemangiom chistic. inegale. asemanarea cu tesutul granulomatos). avand 1-2 cm in ~ saptamani.2. limfocite. plasmocite). . edem extensiv si infiltrat inflamator acut si cronic (PMN. cresc rapid. M: nodul rosu m: tesut de neoformatie (tesut de granulatie) bogat vascularizat. -este considerat o forma polipoida a hemangiomului capilar.Granulomul piogenic/ hemangiom capilar lobular (denumirea veche: Botriomicom) -este un tesut de granulatie de tip hemangiom. cu capilare multiple. (de aici. -apare pe: -piele -gingie -mucoasa cavitatii bucale ulcerata -se dezvolta dupa traume locale. tapetate de endoteliu aplatizat: -L. posterior de muschiul SCM.cavernoase -L. intotdeauna congenitala (considerat mai mult o malformatie decat o tumora).absenta hematiilor in lumen. . m: 1. -torace M: masa crescuta de tesut..spatii vasculare neregulate. simple (capilare) -L. produsa prin insuficienta de comunicare a sistemului limfatic cu sistemul venos. 3.stroma din jur contine noduli limfoizi si limfocite.3. -apare frecvent la copii Localizare: -predilectie pentru limba si buze (macroglosie si macrocheilie) -perineu -fata anterioara si antero-laterala a gatului. este prezenta limfa. prost delimitata. chistice 2.Limfangiomul -tumora limfatica benigna. TUMORA MIXTA DE PAROTIDA (ADENOMUL PLEOMORF DE PAROTIDA) Adenomul pleomorf: cea mai frecventa tumora benigna a glandelor salivare. -5% in glanda sublinguala. . ce poate contine uneori insule de cartilaj (diferentiere condroida) / os (diferentiere osteoida). -10-15% in glanda submandibulara. buza superioara. -excizia tumorii poate fi uneori dificila. formata dintr-o proliferare epiteliala mixta (ce contine celule epiteliale si mioepiteliale. datorita vecinatatii cu nervul facial. de aici denumirea de adenom pleomorf) dispusa intr-o stroma mixoida. Localizare: -80% in glanda parotida. mucoasa bucala). -din leziune pot protruziona in tesutul sanatos din jur. raspunzatori de recidivele frecvente dupa enucleere. -2% din adenoamele pleomorfe (frecvent cele recidivante) se malignizeaza. Adenomul pleomorf de parotida: TB mixta a parotidei dispusa in lobul superficial. fenomen numit pesudopodie. leziunile recurente tind sa fie multifocale. cu formare de noduli sateliti. cu usoara predominanta la femei. chiar si dupa zeci de ani de la aceasta. -5% in glandele salivare mici (palatine. -apare la orice varsta. mici insule de celule tumorale (datorita ratei diferite de crestere a celulelor). frecvent: 50-60 de ani. -in jurul tumorii. fara invazia pielii si a nervului facial. . cu zone mai ferme./ bilaterala). bine delimitata de o capsula comjunctiva.Macroscopic: -formatiune tumorala nodulara unica ( rar multipla uni. -pe sectiune: alba / gri-alba (de aspect hialin / mixomatos) uneori. -tumora creste lent. fara durere. circumscrisa. ~cm-6 cm in diametru. tesutul parotidian este atrofiat prin compresiune. cu dimensiuni variabile. ferma / elastica. albastre-translucid (de aspect condroid). fusiforme ce marginesc celulele cubice / cilindrice. inconjurata la periferie de o capsula fibroasa. intunecate. -celulele tumorale: formeaza ducte.celule cubice / cilindrice cu secretie (PAS pozitiva) dispuse pe o membrana bazala.celule mioepiteliale: mici.Microscopic: -proliferare tumorala epiteliala. Proliferare tumorala bine delimitata de tesutul sanatos prin capsula. acini neregulati / insule. inconjurate de tesut conjunctiv lax / tesut mixoid. Stroma: mixoida cu insule condroide / osoase. plaje celulare. 2. . -ductele si acinii tumorali: tapetati de: 1. -celulele mioepiteliale pot forma insule / plaje celulare dispuse in stroma. . spre lumen (cap de sageata) si celule mioepiteliale. cu citoplasma putina dispuse la exterior (sageata).Adenom pleomorf de parotida Celulele tumorale formeaza tubi (sageata) si cordoane celulare (cap de sageata) dispuse intr-o stroma mixoida. Tubii tumorali: 2 straturi celulare: celule epiteliale ductale cubice cu citoplasma eozinofila dispuse intern. stroma mixoida. cu nuclei fusiformi si citoplasma putina. .Celule tumorale mioepiteliale dispuse in cordoane. Adenom pleomorf de parotida Stroma condroida: zone de cartilaj hialin. . Tumora maligna mixta de parotida -rara (2-6%). -afecteaza glandele salivare mici (frecvent sublinguala) m: proliferare de ducte tumorale. -este infiltrativa.Tumora maligna mixta de parotida DD: 1. 2.Cilindromul (carcinom adenoid chistic) -tumora cu malignitate scazuta. Carcinomul adenoid chistic . dar cu recidive frecvente. unele dilatate chistic cu secretie mucinoasa in lumen. neincapsulata cu tendinta de invadare perineurala. 3x mai frecvent la femei. -aspect de adenocarcinom / carcinom scuamos. nu da metastaze sau acestea apar tardiv. -metastaze pulmonare. cilindrice. Carcinom acinar de parotida Tumora Warthin . .Carcinom acinos (acinar) . -la interior.datorita secretiei abundente. ciliate. -in lumenul cavitatilor chistice: secretie groasa mucoasa (roz pala) / seroasa (eozinofila). tapetate de 2 straturi de celule epiteliale oncocitare (epiteliu bistratificat): -in spre lumen (apical / exterior): celule oncocitare inalte. cu citoplasma eozinofila mai putina. pe membrana bazala.axele conjunctivo-vasculare groase: contin abundente limfocite (stroma limfoida). 4.Tumora Warthin (chist adenolimfom papilar / chistadenom papilar limfomatos de parotida) -tumora benigna chistica. tumora este confundata macroscopic cu un ganglion cazeos.Tumora cu malignitate scazuta dezvoltata din acinii glandulari.3. cu nuclei pseudostratificati si citoplasma eozinofila. formata din spatii chistice in interiorul carora epiteliul tumoral se dispune sub forma de falduri (proiectii) papilare groase cu axe conjunctivovasculare. spre stroma limfoida: celule oncocitare cubice. -aspect si structura ~ cu adenocarcinomul renal cu celule clare (Tumora Grawitz / hipernefrom). . Tumora Warthin . voluminoase. cu citoplasma eozinofila.5. -celulele tumoale: celule oncocitare mari.tumora benigna a glandelor salivare. fin granulara si nuclei centrali . rotunde.Oncocitomul (adenom oxifilic / adenom cu celule oncocitare / oxifite) . formata dintr-o proliferare de celule tumorale dispuse in cuiburi. teratoame cu tesuturi mature cu acelasi grad de maturitate cu al tesutului unde au aparut: piele. endoderm). dinti. 2. -este descoperit incidental.teratoame cu tesuturi imature. cu sechestrare in diferite teritorii. -prognostic: excelent. glande intestinale. tesut adipos. -apare la femei. . in perioada de reproducere. avand originea in celulele germinale multipotente restante in gonade sau migrate extragonadal in timpul dezvoltarii intrauterine. mezoderm. CHISTUL DERMOID: teratom matur chistic in care diferentierea se face in principal pe linia ectodermica. disembrioplazica. Teratoame: -chistice (95%) -solide -mixte Histologic: 1. fire de par. dinti. constituita din 2 sau mai multe tesuturi derivate din 2 sau 3 foite embrionare (ectoderm. -bilateral in 10-15%.TERATOMUL OVARIAN (CHISTUL DERMOID) TERATOMUL (teratos = monstru): tumora benigna. tumora fiind tapetata de tesut epidermic si continand sebum. muschi. . cartilaj. zone dure. cu suprafata externa neteda. galbui (sebum). albicioasa-cenusie. de aspect mamelonat numite protuberante Rokitansky. gri-albicios. plina de un material gras. de dimensiuni variabile. acoperit de un aparent epiderm ridat. uneori cu desen vascular vizibil. Tumora este frecvent unilaterala. structuri fetale. -perete subtire. calcificate.polipul chistului. -uneori: dinti. sau zone osoase ce proemina in cavitate.Macroscopic: Ovarul este transformat tumoral chistic. -pe sectiune: cavitate chistica uniloculara. branzos. opac. tesut osos. din care frecvent ies fire de par . zone aspre cu aspect “saillant” . ghem de fire de par. bine incapsulat. glande intestinale.yimg. cu preponderenta celei ectodermice. Linia ectodermica: epiteliu scuamos.Microscopic: -elemente mature derivate din cele 3 foite germinative: ectodermica. -uneori: tesut conjunctiv. tumora se numeste STRUMA OVARII. Linia mezodermica: tesutul conjunctiv (stroma). mezodermica si endodermica.com/ g/images/spaceout .yimg.com/g /images/spaceout. Peretele chistic: este tapetat de epiteliu scuamos keratinizat. care nu se gasesc in ovarul normal: teratom ovarian matur. Linia endodermica: epiteliu cubic bronsic si gastrointestinal.g ifhttp://l. -subiacent: sunt prezente glande sebacee. -resturi tiroidiene (cand tesutul tiroidian este prezent mai mult de 80%. • http://l. tesut adipos. fire de par.gif . tesutul cartilaginos. glande sebacee. insule de cartilaj. D+: prezenta de structuri mature derivate din foitele embrionare. fire de par (glandele anexe ale pielii). tesut cartilaginos Chist dermoid: glande sebacee. epiteliu scuamos keratinizat.Chist dermoid Chist dermoid: foliculi tiroidieni. . tesut adipos. Teratom imatur malign (disembrion plin) -tumora maligna rara. os. osos. -tesut stromal imatur. Teratom imatur . muscular. -tesut endodermic imatur de tip hepatic. M: tumora rotunda. -elementul critic pt diagnostic: prezenta de tesut ectodermic neural imatur ce formeaza rozete/ insule de celule tumorale maligne. cu focare de diferentiere spre tesut cartilaginos. m: structuri imature provenite din cele 3 foite germinale. frecvent la 18 ani. -cel mai frecvent: -carcinomul scuamos -carcinomul tiroidian -melanomul Carcinom scuamos keratinizat 2. cu nuclei hipercromi. citoplasma bazofila si numeroase mitoze. dar si sebum.Chist dermoid incorporat in peretele unui chistadenom mucinos ovarian. fire de par. de consistenta elastica cu arii de necroza si hemoragie. adipos. 3. cu suprafata externa neteda.Chist dermoid transformat malign -1% din cazuri. intestinal.DD: 1. renal. cartilaj. -pe sectiune: continut solid. -oricare din componente se poate maligniza. 5. > 7 cm. M: tumora mare.4. intotdeauna unilaterala. M: pe sectiunea ovarului se identifica numeroase chisturi mari cu continut brun si lucios (coloid). -foarte rar. ce apare probabil din epiteliul intestinal. > 80 % din suprafata peretelui chistic. -uneori poate produce hipertiroidism prin hiperfunctie tiroidana. -uneori: combinatie de stroma ovarii si carcinoid. m: foliculi tiroidieni cu coloid in lumen. Struma ovarii Carcinoid ovarian .Carcinoidul ovarian -teratom monodermic (specializat) malignizat. -produce 5-hidroxi-triptamina si sindrom carcinoid. constituit doar din tesut tiroidian matur. care este intotdeauna bilaterala). m: prezenta de celule tumorale de tip carcinoid. (DD: cu o metastaza de carcioid intestinal in ovar. Struma ovarii -teratorm monodermic (specializat) ce a suferit o diferentiere unica. -hematiile: galben. -denumirea clinica: fibrom / miom uterin -se dezvolta datorita tulburarilor hormonale. in conditii de hiperstrogenism.menometroragii -dureri prin compresia vezicii urinare -se asociaza frecvent cu modificari endometriale: 1.hiperplazie endometriala (57%). constituita dintr-o proliferare tumorala de fibre musculare netede dispuse printre fibrele conjunctive. fiind rara < varsta de 30 de ani si in postmenopauza. -apare frecvent in perioada reproductiva. Coloratia Van Gieson (coloratie tricroma): foarte utila. -conturul nucleilor: in brun. -fibrele musculare si citoplasma celulelor: galben. -denumirea este data in functie de preponderenta uneia dintre ele: =daca predomina tesutul conjunctiv: fibroleiomiom. 2. .LEIOMIOMUL UTERIN Definitie: cea mai frecventa tumora benigna stromala a miometrului. -fibrele conjunctive: rosu. =daca predomina tesutul muscular neted: leiomiom / leiomiofibrom. Clinic: -poate fi asimptomatica -poate produce:.atrofie endometriala (27%). diferentiaza fibrele conjunctive de cele musculare netede. consistenta ferma. in miometru.brune spre rosu. daca pediculul este lung. culoare albicioasa. cu dimensiuni varibile 0. 3. frecvent in zona fundica: nodul intramural. aspect fasciculat “in vartejuri” (datorita benzilor musculare netede). 2.in apropierea endometrului: nodul submucos. nodulul se poate atasa de alte structuri pelvine. Poate fi sesil: deformeaza corpul uterin Pediculat: infarctizare prin comprimarea pediculului. de consistenta elastica . nodulara.5cm – 15 cm diametru. cu continut gelatinos galbui.Macroscopic: -Tumora unica / frecvent multipla rotunda. -daca este pediculat prolabeaza prin canalul cervical. -poate fi: pediculat / sesil -poate sa comprime endometrul supraiacent si sa ocupe cavitatea uterina. Localizare: 1. -tumorile mari pot dezvolta arii galben. . datorita degenerarii chistice. -pe sectiune: tumora incapsulata.In apropierea seroasei: nodul subseros. devenind leiomiom parazit. bine delimitata de tesutul din jur. celule stromale. 2. poate forma invaginari in mucoasa cu aspect “in deget de manusa”. -formata din tesut conjunctiv lax.Diagnostic de organ: uterul: dinspre centru spre periferie: 1. spiralat. macrofage. spre endometru. in toate directiile in centru si circular la nivel intern. cu rol in regenerarea stratului functional. limfocite. -in stroma: 1. -tapetat la suprafata de un epiteliu cilindric secretor. -fibre musculare netede. -2 straturi: 1.functional (extern): sufera modificari ciclice sub influenta hormonilor E si PG. -in faza P: rotunde. 2.vase. dispuse diferit.Endometrul: mucoasa endometriala ce tapeteaza cavitatea uterina. epiteiu uni.glande: diferite ca aspect in functie de modificarile ciclice. 2. cu lumen mic.Seroasa (perimetru): continua seroasa vezicii urinare./ pseudostratificat -la ovulatie ( a 14 zi) si in faza S: glande au aspect serpuit. alungite. 3.si supranucleare si secretie in lumen. cu nuclei alungiti dispusi la nivel bazal. cu vase si nervi.Miometrul: este foarte gros.bazal (intern) (strat de rezerva): nu se modifica sub influenta hormonala. fara secretie. cu aspect plexiform: longitudinal spre periferie. dilatate. tesut adipos . cu vacuole intracitoplasmatice sub. -ingrosat. nucleoli mici. bine delimiata la perifeie de tesutul din jur.( ele se diferentiaza de miometrul normal prin dispozitia in vartejuri si dezorientarea fibrelor). avand aspect de “schweitzer” si stroma bogat celulara. uniforme.fibrele conjunctive: dispuse fasciculat avand celule (fibroblasti. cu limite celulare indistincte. aspect “in baton” / “trabuc”.fibrele musculare netede tumorale: mai mici decat cele normale. care se intretaie in spatiu. eozinofila de aspect fibrilar. -daca tumora este mai mare: poate sa inglobeze insule de adenomioza (adenomioza: glande endometriale prezente in miometru). 1.Microscopic: Miometru: -zona tumorala: aspect nodular. dispuse in fascicule. citoplasma abundenta. incapsulata. nuclei alungiti. inegale. fibrocite) cu nuclei fusiformi. . cu o proliferare de glande dilatate chistic. -celulele tumorale musculare: fuziforme (alungite). foarte putine mitoze. avand aspect “in vartejuri” (orientate longitudinal / transversal). 2. mult mai mari decat celulele miometriale normale. formata dintr-o proliferare tumorala de fibre musculare netede dispuse printre fibre conjunctive. orientate diferit. cu margini rotunjite. -modificarigenerative: -ulceratii -hialinizare -fibroza -calcificare Endometrul: hiperplazie de endometru. fuziforme. Leiomiom Coloratia Van Gieson Marker imunohistochimic: Actina . m: proliferare de glande endometriale. -tapetat de epiteliu cubic. cu multe mitoze. infiltrativa.Polip endometrial: TB M: pediculat / sesil. imprecis delimitata. pe toata suprafata sa. cu mitoze frecvente. pleomorfi. ca urmare a hiperestrogenismului. frecvent in premenopauza.Sarcom: TM m: proliferare abundenta de fibre conjunctive tumorale. inconjurat de endometru nonpolipoid) -polip endometrial hiperplazic: frecvent chistic. Polip endometrial hiperplazic . -vase cu pereti ingrosati.DD: 1. -polip al endometrului functional (se dezvolta in perioada fertila. m: celulele tumorale musculare au nuclei fusiformi.Leiomiosarcomul: TM M: consistenta scazuta. 3. Leiomiosarcoma 2. -formarea de fibre este redusa. aparut in cadrul hiperplaziei endometriale generalizate. unic / multiplu.