Metodica Activ Inst Educative Grad II Educatoare

Anexa 6 la OMECT Nr./ PROGRAMA DE METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢII INSTRUCTIVEDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢE GRADUL DIDACTIC II SPECIALIZAREA EDUCATOARE COMPETENTE PENTRU PROFESIUNEA DE EDUCATOARE I.COMPETENTE TRANSVERSALE 1. Competenţe de organizare instituţională si de management al resurselor umane  de a participa la lucrul în grup;  de a organiza activităţi cu grupe de prescolari sau adulti;  de a organiza timpul, spaţiul si resursele de care dispune institutia;  de a identifica persoanele cheie într-un anumit context;  de a favoriza stabilirea unor acorduri/ parteneriate, de a colabora cu alţi educatori/ specialisti în realizarea unor proiecte de interes comun, înăuntrul instituţiei prescolare si in afara acesteia;  de a planifica activităţi educaţionale cu parteneri din alte organizaţii din comunitatea locală; 2. Competenţe de relaţionare  de a-şi asuma responsabilităţi;  de a-i forma pe prescolari pentru a-şi asuma responsabilităţi;  de a asigura echilibrul intre concentrarea pe sarcina si concentrarea pe relatiile cu prescolarii ;  de a stimula interesele de cunoaştere si curiozitatea prescolarilor;  de a stimula stabilirea unor relaţii cu caracter interpersonal in general si între prescolari, in special;  de a dezvolta un climat plăcut, stimulativ în sala de grupa;  capacitate de empatie ;  comportament asertiv.  de autocontrol comportamental ;  de a interacţiona cu uşurinţă cu prescolarii, cu adultii din gradinita si cu alti posibili parteneri profesionali; 3. Competenţe de comunicare     de a asculta activ; de a formula întrebări relevante ; de a reformula anumite enunţuri pentru a le face inteligibile pentru prescolari; de a sustine discuţii libere cu prescolarii, parintii si orice alt interlocutor, adapatand limbajul in raport cu interlocutorul ; Competenţe psihopedagogice si didactico-metodologice  de a asigura transpunerea eficienta a proiectarii didactice in practica .  de a realiza situatii de invatare creative si care sa vizeze creativitatea prescolarilor 5. COMPETENTE SPECIFICE 4.  de proiectare didactica in maniera disciplinara si interdisciplinară.  de autoreglare permanenta a demersurilor proiective.  de a crea oportunităţi de feed back prescolarilor. timpul. diferentiind specificitatea limbajului scris si a celui oral . Competenţe de organizare a grupei de prescolari  de amenajare a salii de grupa pentru a o transforma într-un mediu plăcut de învăţare.  de a manageria timpul în funcţie de ritmul de activitate a prescolarilor .  de a asigura un curriculum personalizat pentru prescolarii cu nevoi speciale.  de a gestiona eficient spaţiul.  de a realiza activitati de coordonare metodologica in domeniul planificarii didactice pentru debutanti 6.  de a asigura continuitatea si coerenta proiectarii la diferite niveluri.  de proiectare a finalitatilor pe baza nevoilor descoperite.  de a corela cu eficienta maxima diferite tipuri de activităţi şi de a le orienta în direcţia realizarea scopurilor educative vizate.  “perceperea” / decodificarea corecta a curriculum-ului official  de a identifica nevoile prescolarilor si de a le lua in calcul in proiectarea didactica.  de a gestiona spaţiul. de a selecta secvenţe informative şi acţionale prin raportare la specificul varstei.  de a pune în acord poziţii aparent contradictorii. a mijloacelor didactice cu obiectivele propuse. II.  de a asigura articularea predarii cu evaluarea din perspectiva invatarii ca sursa de formare a elementelor de competenta la prescolari . resursele de care dispune pentru a le pune în slujba scopurilor educaţionale vizate.  de a familiariza prescolarul cu ideea de implicare responsabila in sarcina. timpul.  capacitate de control si autocontrol al comunicarii nonverbale si paraverbale. resursele de care dispune pentru a le pune în slujba scopurilor educaţionale vizate.  capacitatea de a redacta texte si de ale sustine in maniera orala.  de corelare a metodologiei de predare si evaluare. .  de a pune diferite tipuri de activităţi în slujba rezolvării nevoilor reale ale prescolarilor.Competenţe de planificare  de a identifica nevoile elevilor. cu respectarea principiilor transdisciplinaritatii.  de a corela diferite tipuri de activităţi şi de a le orienta în direcţia realizarea scopurilor educative vizate.  ţările participante la programele de mobilităţi . DETALIEREA TEMELOR PENTRU GRADUL AL II LEA I.  capacitatea de a invata din erori. obiective operaţionale pentru domeniile de conţinut.  capacitatea de a realiza legătura dintre contextul european şi cel local în activitatea profesionala . Funcţii specifice ale obiectivelor educaţionale din învăţământul preşcolar.  capacitatea de a implementa eficient instrumente ale educatiei interculturale . Competenţe privind integrarea europeana  detinerea unui set de cunostinte functionale legate de :  dimensiunea europeană a procesului de învăţare şi predare .  organizarea sistemelor şcolare din alte ţări europene.  de a gestiona experienţele mobilităţilor. continuturi. in constructia si implementarea situatiilor de invatare. . Competenţe metacognitive  deprinderea de a reflecta asupra propriului demers proiectiv si/sau implemntat .)  specificitatea educatiei interculturale . de a corela stilul didactic cu specificul concret de invatare la prescolari. Obiectivele educaţionale în învăţământul preşcolar Scopul activităţilor instructiv-educative din învăţământul preşcolar. metodologie etc.  capacitatea de a :  selecta si utiliza instrumente de reglementare şi eficientizare oferite de Comisia Europeană cu referire la domeniul prescolar . 8. prin raportare la diferiet modele de invatare .  de a utiliza instrumente informative pentru a participa la programele europene .  capacitatea de a analiza critic propriul demers . Clasificarea obiectivelor educaţionale: obiective cadru şi obiective de referinţă specifice domeniilor de conţinut.  specificitatea domeniului educatiei prescolare in Europa si lume ( subsistem. 7.  programele europene in domeniul eduactiei. optimizand propria activitate . cu grupuri mici. V. activităţi de învăţare pe discipline sau integrate şi activităţi liber alese. exigenţe). mijloace de învăţământ -evaluare. Repere de evaluare a progreselor înregistrate în dezvoltarea psihofizică a copiilor. Strategii didactice specifice domeniilor de conţinut. III. pentru activităţi de învăţare pe discipline sau integrate. Domeniul Ştiinţe. clasă etc. II. Domeniul Om şi societate. Corelaţia domeniilor dezvoltării copilului cu domeniile de conţinut.- Obiective ale jocurilor şi activităţilor alese. în perechi. Obiective specifice ale domeniilor de conţinut. semicerc. Organizarea grupei de copii în cadrul activităţilor zilnice (cu toată grupa. Conţinuturi specifice activităţii în grădiniţă Domenii de conţinut: 1) 2) 3) 4) 5) Domeniul Limbă şi comunicare. individual) Modele de aranjare spaţială a grupei de copii (cerc. Modalităţi de organizare a grupei pentru activităţile de învăţare Exigenţe psihopedagogice şi ergonomice privind organizarea grupei de copii. Forme şi moduri de organizare a activităţilor. Matricea obiective -conţinuturi . Operaţionalizarea obiectivelor. specificul lor. Forme specifice şi moduri de realizare a activităţii cu preşcolarii Activitatea – formă specifică de realizare a obiectivelor educaţionale în grădiniţa de copii. Domeniul Estetic şi creativ. Domeniul Pshihomotric. Jocuri şi activităţi la alegere: caracteristici. Aplicaţii pentru domeniile de conţinut/ ale dezvoltării. Diferenţierea / personalizarea activităţilor cu preşcolarii. procedee.) Organizarea grupei combinate. metode. evoluţia raportului între îndrumare şi manifestarea liberă a copilului. Activităţile de învăţare dirijată (caracteristici. Construirea mediului educaţional în grădiniţă . IV.strategii didactice. indicatori de progres). Evaluarea achiziţiilor de învăţare la preşcolari (bune practici. diferenţe de educaţie. Copilul-domenii de maturizare.. VII. joc didactic. joc muzical). pregătirea familiei). Şcoala . de joc. Jocul în grădiniţă - Principalele tipuri de jocuri desfăşurate în grădiniţă (joc de rol.dezvoltarea limbajului şi capacitatea de comunicare. de odihnă).d. sănătate şi dezvoltare fizică.). Teorii şi practici referitoare la spaţiul educaţional. deprinderi motrice utile învăţării). desfăşurării şi evaluării activităţii educaţionale din grădiniţă - - Obiectivele învăţării în activităţile instructiv-educative desfăşurate cu preşcolarii. mediul ambiental (de învăţare. Familia. VIII. Particularităţi ale proiectării. dezvoltare socioemoţională. motivaţia pentru învăţare.m. Prezentarea conţinuturilor pe domenii de dezvoltare. Pregătirea copilului pentru integrarea optimă în activităţile de tip şcolar - - Conceptul de maturitate şcolară (aptitudine de şcolaritate). VI.ritm individual de dezvoltare. semestriale. mediu socio-cultural. Aspecte specifice ale desfăşurării jocurilor în grădiniţă. rolul familiei în dezvoltarea socio-emoţională a copilului. materiale confecţionate de educatoare etc.cunoaşterea trebuinţelor copiilor şi oferirea condiţiilor de îndeplinire a acestor trebuinţe. Variabilitatea standardului de maturitate pentru şcoală . Proiectarea activităţii: modele alternative (anuale. săptămânale. mijloace şi forme ale instruirii pe tipuri de activităţi. joc de mişcare. joc de construcţie. materiale din natură. eventuale dizabilităţi ş. la activităţile alese. Ambianţa psiho-relaţională în grădiniţă. zilnice) pe domenii sau integrate. grup.- Relaţia dintre copil. pregătirea şcolii. Aplicaţii. Strategii. organizării. tehnici. Materiale utilizate în jocurile desfăşurate în grădiniţă (jucăria. . Aplicaţii la activităţile de învăţare pe domenii de conţinut. Caracteristici ale mediului educaţional din grădiniţă. dezvoltarea cognitivă şi cunoştinţele generale. la activităţile de dezvoltare personală). criterii de definire şi viziunea integratoare a definirii acestuia (pregătirea copilului. metode.a. Stimularea potenţialului creativ al preşcolarilor în cadrul activităţii din grădiniţă . Abordări specifice ale copiilor cu CES . . acţiunea educaţională diferenţiată.educarea copilului cu deficienţe sau provenit din medii defavorizate. abordarea educaţională a copilului preşcolar hiperactiv. Montessori. . Practici şi programe pe care grădiniţa le poate folosi pentru implicarea comunităţii în actul educaţional (ex. activităţi de îmbunătăţire a mediului educaţional. problemele care pot apărea în sala de clasă.Copilul cu tulburări de învăţare: definirea conceptului. Planul Jena. Parteneriatul – fundament comun de acţiune. Parteneriate viabile şi activităţi comune de învăţare. Freinet. XI. intelectuale. Modalităţi de implicare a comunităţii pentru sprijinirea actului educaţional - - Relaţia grădiniţă-familie-comunitate. caracteristici. pentru îmbunătăţirea comunicării. în condiţiile integrării în grădiniţa de masă.Copilul supradotat: identificare. XII. abordarea integrată a limbajului şi învăţarea prin cooperare. .Copilul cu deficienţe senzoriale: surditate..Copilul hiperactiv: identificare. Tehnici de lucru utilizate în cadrul alternativelor educaţionale. caracteristici. tipuri de tulburări.Definirea conceptului de copil cu cerinţe speciale (copii supradotaţi şi copii dezavantajaţi). Valorificarea valenţelor formative ale alternativelor educaţionale utilizate în învăţământul preşcolar - - Prezentarea principalelor alternative educaţionale: Waldorf.: pentru dezvoltarea abilităţilor parentale. .Şcoala incluzivă . X. participare la luarea deciziilor etc. . Strategii de cooperare şi colaborare. pentru conducere şi susţinere etc. motorii.IX. unitate de concepţie şi de acţiune în beneficiul copiilor. cecitate. pentru voluntariat.) . proiecte de curriculum colaborativ. caracteristici generale ale fiecărui tip de deficienţă. acţiunea educaţională diferenţiată/individualizată. posibilităţile de transfer în învăţământul tradiţional. criterii de identificare. caracteristici. Şcoala activă. Harper&Brothers Publishers Gessel. M. (2000). New York: Watson-Guptill Publications Amabile. (2006). The Child from Five to Ten. E. (2000).Identity and the Life Cycle. A. (2008). (1999).. M. Bucureşti:V&I Integral Dumitrana. London: W. New York. M. Bucureşti:E. (1997). T. (1980). (2008). A. Bucureşti:V&I Integral Erikson. Jocuri şi jucării pentru preşcolari. Ideile moderne despre copii. M. Bucureşti:E. Ghid metodic. Bucureşti:Compania Dumitrana. M. M. A. (2005). (2008). (2006). instrumente de evaluare. Activităţile matematice în grădiniţă. Ezechil. Inteligenţe multiple (noi orizonturi).M. Conceptul de potenţial creativ. Evaluarea limbajului.Universităţii “Al. Creativitatea. precocitate.. Bucureşti:Compania Dumitrana. Bucureşti:Compania Dumitrana. (1940).H. (1970).C. (1973). Spirit of the Nursery.W.Paisi. Dumitrana.W. New York. E. metode. Erikson. Didactica Magna. Probe de screening educaţional . (2002).D. Stimularea creativităţii preşcolarilor. London: W. aptitudini speciale. (2001). familia şi grădiniţa.Norton&Co. Laborator preşcolar:ghid metodologic. BIBILOGRAFIE Alexander. componentă a excelenţei aptitudinale. (1996).Iaşi: Editura Cronica Creţu. H. M. Bucureşti:Editura Sigma Gessel. capacităţi excepţionale. Bucureşti:Ştiinţă şi Tehnică. The First Five Years of Life. A. Creativitatea ca mod de viaţă. Copilul neauzitor şi limbajul verbal. Învăţarea bazată pe cooperare. (2002). J. (2002). Psihopedagogie.I. (1998).P. M. 1975.- Factori de personalitate care condiţionează creativitatea: cognitivi şi de procesare intelectuală. Comunicarea orală. E.Dezvoltarea psihică umană. Factori de personalitate care inhibă sau blochează creativitatea copiilor. J.. obiective..Bucureşti: V&I Integral Dumitrana.P. Specificul creativităţii la vârsta preşcolară: comportament. criterii. o provocare pentru educaţie. M. Bucureşti:V&I Integral Ferrière. M. Comenius. Orientări actuale în psihopedagogia elevilor cu aptitudini intelectuale înalte.Childhood and Society.Norton&Co. (1946). Harper&Brothers Publishers . Binet. Bucureşti:Compania Dumitrana. C. Copilul instituţionalizat. M.P. Bucureşti: E.H.D. Bucureşti:EDP Gardner. Excelenţa. Educarea limbajului în învăţământul preşcolar. Craiova: Reprograph Dumitrana. A. Educarea limbajului în învăţământul preşcolar. Bucureşti:Compania Dumitrana. factori nonintelectuali şi nonaptitudinali. Creţu. Iaşi: Ed. Comunicarea scrisă.D.Cuza” Dumitrana. (1993). Copilul. au/curtin/dept/smec/iae http://www.M.M.P. Bucureşti:E.P. (1974). Piaget.D. Moral development. (1971/1972). Bovet. (1989). (1991). Psihologie socială. (2005). F. Iaşi:Polirom Rodari.curtin. L. L. (2005).P. Didactica preşcolară. Piaget. (1999).T. Bucureşti:. Judecata morală la copil. Inhelder. Iaşi: Polirom Roco. C.La formation du symbole chez l’enfant. Colher and MacMillan. Bucureşti:E.org/publications . în International Encyclopedia of the Social Sciences.. (1980).. Cooperation and Competition: Theory and Research. Jigău. Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România. MN:Interaction Book Company Johnson.W. Iaşi: Polirom Oprea.ibe. Învăţarea şi structurile cunoaşterii. J. Şt. (2001). Bucueşti:E. Creativitate şi inteligenţă emoţională.H. Paris:Delachaux&Niestlé Piaget.. (1989). Joining Together: Group Theory and Group Skills. M. Inc.B.unc. J. Piaget. (1972).unesco. Bucureşti:Cartier Rădulescu. (1977).Kolumbus.D. (2007).. J.D. Psihologie şi pedagogie.Sinclair. J. Schulman. (1968).D. Bucureşti 2003. J. The Child’s Construction of Quantities. D.W. E. Edina. (1998). Bucureşti:E. Englewood Cliffs. G. (1980).Gramatica fanteziei. R. Opere psihologice alese. D. Bucureşti 2003.B.Editura Societatea Ştiinţă şi Tehnică Johnson. Routledge&Kegan Paul Piaget. J. Johnson. *** DSM IV-TR2000 (Manual de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mintale) -ediţia a patra revizuită.L. Inhelder.S.P. Chişinău: Cartier Piaget. http://www. Aspecte contemporane.fpg.edu/~SchoolReadiness/definition http://www. (1994)– Copiii supradotaţi . Bucureşti:E. Strategii didactice interactive. London. A.P.P. M. Reprezentarea lumii la copil.D.edu. Bucureşti: E. Pedagogia Freinet.Introducere în arta de a inventa poveşti. vol I-II *** DSM IV-TR2000 (Manual de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mintale) -ediţia a patra revizuită.. (1996). Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România. Psihologia copilului. V&I Integral Vîgotski.Johnson.B.. Neculau..D. NJ:Prentice Hall Kohlberg.Inhelder. Un demers inovator. Crowell.