CuprinsIntroducere................................................................................................................................3 Așezare geografică și cadrul natural.........................................................................................4 Așezare geografică........................................................................................................4 Relieful .........................................................................................................................6 Evoluția actuală a reliefului ..............................................................................9 Hidrografia..................................................................................................................10 Apele de suprafață...........................................................................................10 Apele subterane...............................................................................................11 Clima...........................................................................................................................11 Formațiunile vegetale, fauna și solurile .....................................................................12 Geologia zonei........................................................................................................................14 Noi descoperiri ...........................................................................................................16 Pagini de legendă și istorie ....................................................................................................19 Personalități................................................................................................................22 Resurse naturale ....................................................................................................................25 Resurse de suprafață ..................................................................................................25 Aerul...............................................................................................................25 Solurile...........................................................................................................27 Resurse forestiere...........................................................................................27 Resurse de subsol ......................................................................................................27 Apele subterane ............................................................................................27 Materialele de construcții .............................................................................28 Resurse minerale ..........................................................................................28 Studiul demografic ..............................................................................................................29 Învățământ................................................................................................................34 Tendințele demografice ale dezvoltării zonei...........................................................38 Economia..............................................................................................................................39 Industria ...................................................................................................................39 Agricultura ...............................................................................................................40 Comerțul ..................................................................................................................46 Transporturile ...........................................................................................................47 Turismul ..................................................................................................................48 Tendințele economice ale dezvoltării zonei ............................................................49 Urbanistică ..........................................................................................................................51 Așezăminte de cultură ..............................................................................................53 Biserici și lăcașe de cult ..........................................................................................54 Monumente istorice și arhitectonice ........................................................................54 Stema heraldică a orașului .......................................................................................57 Principalele realizări ale anului 2002 .......................................................................58 Prioritățile anului 2003, 2004, au fost:......................................................................58 Înfrățirea orașului Breaza cu localități din alte țări ..................................................59 Ecologie ................................................................................................................................60 Analiza S.W.O.T ..................................................................................................................62 Puncte tari.................................................................................................................62 Puncte slabe...............................................................................................................63 Oportunități ..............................................................................................................63 Riscuri .....................................................................................................................64 Biliografie ..........................................................................................................................65 1 Introducere Breaza...Multor acest nume nu le spune nimic! Există totuși oameni pentru care el înseamnă ceva... Breaza este „ poarta Bucegilor”, „Davosul României”, un „ oraș-grădină”, „orașul cantemiriștilor”, „sectorul șapte al Bucureștului”, „capitala golfului românesc” sau cel puțin câte ceva din toate acestea. Deși un punct neînsemnat pe harta lumii, Breaza umple sufletele celor care o vizitează de frumusețe, de mulțumire și de liniște. Peisajele mirifice care se deschid în fața ochilor îi amuțesc pe cei nepregătiți. Locul parcă este binecuvântat de Dumnezeu... un colț de rai pe pământ. Dacă Dumnezeu a înzestrat Breaza cu tot ce natura are mai fermecător, oamenii, la rândul lor, au ținut să dea așezării o viață deosebită. Ei au știut să imprime Brezei, această localitate ascunsă într-o mare de verdeață și de flori, un caracter cu totul românesc. Bărbații au păstrat din trecutul nostru obicieuri de cinste și de respect, iar femeile au brodat pe ii „Stelele Cerului și florile Pământului” Acum Breaza a împlinit 500 de ani..... o veșnicie pentru noi.... dar o clipă în veșnicie. 2 depresiune subcarpatică externă. conferă zonei un important potențial pentru dezvoltarea climatoterapiei și turismului. iar cea față de Brașov este de 70 km. reprezintă forme de maturitate. în căutarea unei vieți mai bune. localitatea Breaza deține o poziție geografică și un complex de caracateristici ale mediului natural și social – economic ce se îmbină armonios. care la rândul său este râu colector pentru Provița. Înălțimile scad treptat de la 800 – 1000m în zona de contact cu muntele. ar putea corespunde platformei mediu inferioară (C). Orașul se întinde de-a lungul râului Prahova pe o distanță de aproximativ 11 kilometri. Pe interfluviul Prahova – Provița dealurile cele mai înalte sunt Plaiul (830 m). la altitudinea de 500 – 550 m. peisajul se schimbă. În vechime. Venind dinspre București. După sectorul strâmt al văii. aparținând unor suprafețe de eroziune. Lazu (785 m). populația din zonă este formată și din oieri transilvăneni. care nu prezintă altitudini mai mari de 650 – 670 m. la sud. Asemănător cu aerul stațiunii Davos din Alpii elvețieni. lipsită de viscol și geruri năprasnice. acest drum era numit „drumul mocanilor” sau „drumul oilor”. Înșeuările dintre aceste dealuri. Limitele estică și vestică sunt constituite de două șiruri de dealuri subcarpatice. de adăpost. Talga (640 m). săpate in conglomerate burdigaliene. ea reprezintă „poarta Bucegilor”. Relieful Elementul dominant este cel al peisajului subcarpatic. având o expunere spre sud – sud-est. Dealul 3 . între confluența cu pârâul Belia (kilometrul 35). interfluviul Prahova – Câmpinița are o fizionomie asemănătoare. M. iar în sud de depresiunea Câmpina. inclusă în șirul depresiunilor subcarpatice interne. Relieful zonei este alcătuit din aliniamente de dealuri și văi cu direcția nord – nord-vest – sud-sud-est. o prelungire spre sud a munților. municipiul Ploiești. dealul Orădia (780 m). Astfel dupa N. Breaza este prima stațiune a Văii Prahovei. Gurga (743 m). Spațiul orașului este delimitat în nord de Depresiunea Comarnic – Talea. Clima blândă. precum și Dealul Talga. În prezent Valea Prahovei este străbătută de magistrala feroviară nr. din dreptul gării Breaza. Orașul se află situat pe podul terasei din dreapta Prahovei ( la 65 m deasupra râului). Trecând de Breaza. bogat în ioni negativi. Așezarea geografică. conferindu-i un potențial deosebit și o anume personalitate. „aerul de Breaza”. Aceste culmi cu aspect de cueste. din zona Brașovului și Făgărașului. pe vechiul drum ce lega Transilvania de București. Orașul Breaza este situat în nord – vestul județului Prahova. ori platformei stadiale B´ (Talea Inferioară). are un înalt efect curativ mai ales în cadrul afecțiunilor aparatului respirator. Popp. câmpia și micile dealuri lasă loc în fundal Munților Bucegi – Baiu.Așezarea geografică și cadrul natural Așezare geografică Situată în culoarul Prahovei. primele trei dealuri amintite corespund platformei mediu superioare (B) numită și Talea.3 ( Breaza are trei stații CFR: Breaza. Teritoriul Brezei este inclus în Subcarpații de Curbură. De la nord la sud se desfășoară Plaiul Cohărniei (1050 m). iar ca și coordonate matematice este delimitat de paralelele 45º 08´ 40´´ și 45º 14´ 11´´ latitudine nordică și meridianele 25º 36´ 20´´ și 25º 41´ 42´´ longitudine estică. La est de Prahova. Distanța față de București este de 100 km. conferă Brezei unele particularități care o fac să fie nu numai un frumos orășel de la poalele Carpaților. Nistorești și Breaza Nord) și de drumul european E60. cu umiditate moderată. la 400 – 500 m în jurul spațiului depresionar. la nord și confluența cu pârâul Câmpinița (kilometrul 46). ci și o foarte căutată stațiune climaterică. împreună cu cadrul natural pe care îl determină. fără cețuri. care nu coboară nicăieri mai jos de 720 m. spațiul montan începând doar de la 1015 km depărtare. numită și Drăgăneasa. neted sau ușor vălurit al Câmpinei Răul Prahova are ca afluent pe dreapta Cricovul Dulce. deoarece pe aici au migrat în Țara Românească locuitorii din Transilvania. prezentând caracteristicile zonei perimontane. ceea ce favorizează o climă blândă. la 45 km distanță de reședință.La origine. dominând mica depresiune de contact Comarnic. care oferă condiții favorabile construcției de locuințe. prin panta destul de accentuată în unele zone și prin precipitații care uneori sunt foarte bogate. Cele mai mici altitudini apar de-a lungul văilor. Plaiul Cohărniei. De-a lungul văilor s-au dezvoltat terase. Terasa Pișigaia este bine dezvoltată la Voila. Dealurile Orădia și Sinoiu reprezintă un nivel subordonat plarformei Talea. la 425m. sol fertil pentru agricultură (în principal de importanțî locală). se ridică la 45 m altitudine relativă față de talvegul Prahovei. are suprafețe plane rezultate în primul ciclu de eroziune din Subcarpați. având la Breaza o altitudine relativă de 65m. putând fii urmărită pe 5-6 km distanță. construite în zona cea mai expusă. iar la Câmpina. ape. la ieșirea din localitate. favorizate și de greutatea acestor construcții. Interfluviile au în general peste 650 m. Podu-Vadului) sau de câmp (Câmpina. Datorită expunerii spre sud-est. la Breaza se pun în evidență trei forme principale de relief: văile. o vale traversală antecedentă. Podul terasei Câmpina descrește în Breaza de la 590m în zona Capu-Câmpului . Terasa Bănești reprezintă pe alocuri chiar albia majoră a râului Prahova. Talea. cea mai familială văilor”. apărând pe interfluviul Prohova-Provița pe unele vărfuri sau pe șei mai înalte. și relieful dezvoltat pe roci mai dure de tipul gresiilor și conglomeratelor. pe muchia și fruntea terasei. La Breaza apare fragmentar. ce a dar naștere platformei superioare (A)Simila. în zonă este prezent relieful fluviatil ( reprezentat prin văi. Drăgăneasa.Sinoiu (numit și Străjiștea – 742m ). ce concordă cu cel de la Cornu și Câmpina. cu afluentul său Târsa și cea mai mare parte a râului Câpinița. atingând la Podu-Vadului 450m. terasele și interfluviile (dealurile).M. În concluzie. sub forma unor tăpșane netede pe cumpăna spre Valea Tărsei. Capu-Câmpului). Nivelul acesta B´ (Talea inferioară) se racordează în cele două dealuri cu fragmente dintr-o terasă de acumulare. pe interfluviul Prahova-Doftana. Terasa Câmpina este mai bine dezvoltată. Sunt prezente de asemenea procese de pluviodenudare. situată în zona de contact Carpați – Subcarpati.M. Alunecările de teren nu sunt caracteristice zonei orașului Breaza. Ea apare în dealurile Orădia (780m) și Străjiștea (742m). terase). având o extensiune până la Podul-Corbului. unele mai bine conservate. Popp sunt șase terase (notate de la T0 la T5). cu altitudine relativă 270m. în cadrul reliefului subcarpatic. dar pe teritoriul administrativ al orașului Breaza cota minimă este de 425m. Populașia s-a concentrat îndeosebi pe podul terasei. situat la nord – est de Podul Corbului. Terasa Străjiștea argumentează marea vechime a văii. unde are cea mai mare extensiune. Diferența de nivel dintre Plaiul Corhăniei (1050m) și cota minimă (425m) este 625m. Văi antecedente sunt și Provița. Terasa Bănești (T5. relieful structural (cu numeroase cueste și văi cu caracter structural) și relieful petrografic. iar la Podu Vadului este reprezentată printr-un nivel mai jos. 4 . care cuprinde și alte culmi din jur. cu alunecări de teren prezente pe fruntea teraselor și mai puțin pe versanți. Podu-Lung. Terasa Pițigaia (T2. altitudinea relativă 5-10m). Terasa Băicoi se întâlnește mai bine conservată la Frăsinet. notată de N. Este denumită „ terasa așezărilor omenești. în dreptul podului rutier de la Podu Vadului. În urma unor ploi puternice de lungă durată s-au produs alunecări de teren. altele păstrate sub forma unor vârfuri sau șei pe cumpenele apelor. Popp cu T0 (Străjiștea). Dintre tipurile denetice de relief. Complexul de terase este format din Terasa Străjiștea (T0. vile noi. având direcție nord-nord-vest – sud-sud-est. Terasa Câmpina (T4. plană a terasei. Pe teritoriul administrativ al orașului Breaza singura vale mai importantă care nu respectă direcția nord – sud este Valea Beliei.Șipot. altitudinea relativă 180m). la 550 m în zona centrală și la 500 m în Breaza de Jos. altitudinea relativă 65m). altitudinea relativa 120 m). a determinat populația locală să dea denumirea de „pod-poduri” (Podu-Corbului. altitudinea relativă 140m). vegetație. Terasa Ciobi ( T1. interfluvii. Forma netedă. în nordul localității. Principala vale este cea a râului Prahova. La Breaza ocupă aproximativ 80% din suprafața vetrei așezării. În august 1997 au fost distruse 15 case. altitudine relativă 270m). Terasa Băicoi (T3. pe care s-au conservat suprafețele de eroziune subcarpatice: Simila. Aceasta din urmă este reprezentat prin două tipuri principale: relieful dezvoltat pe marne și argile. Altitudinea minimă a teritoriului luat in discuție este de 405 m la confluența Prahova – Câmpinița. podul teraselor beneficiază de adăpost și de multă lumină. Albia râului Prahova coboară de la 540 m. cu o frumoasă dezvoltare deasupra Comarnicului și Secăriei. soluri). apă potabilă la o adâncime relativ mică. După N. Pârâul Belia este singurul afluent al Prahovei de pe raza orașului Breaza care are curgere continuă. „ Etajarea ” celor trei forme de relief duce la o nuanțare pe verticală a elementelor mediului geografic (climă. Terasa Ciobi este mai slab conservată. deși condiții potențiale există prin prezența unui strat de roci impermeabile (argilă) la baza unor strate cu roci permeabile. Există mici cascade care evoluează continuu în amonte. talvegul adâncindu-se cu câțiva metri în ultimii ani și lăsând la suprafață roci pe care se poate observa cu ușurință dispunerea stratelor. pe lângă modificări ale peisajului.Această zonă este străbătută de o serie de viroage și vîlcele. Apa are un rol mult mai important în modelarea înfățișării reliefului din zonă. 5 . pe terasele înalte create de Râul Prahova la ieșirea din zona de munte. exploatările s-au diminuat în ultimul timp. • Zona de versant se extinde în continuare zonei de terasă și prezintă pante destul de accentuate. talvegul râului s-a adâncit în medie cu aproximativ jumătate de metru pe an. Eroziunea regresivă este și ea prezentă. viteza albiei a crescut considerabil și. În cei șase ani ce au trecut de la drenaj. întrucât peisajul ar deveni mai ospitalier și ar crește potențialul economic al fundului văii.cu suprafața plană și stabilă. Relieful local. deoarece această evoluție este de foarte lungă durată. vânturi). Datorită epuizării depozitelor. iar adâncimea este mult mai mare. au loc spălări în suprafață sau alunecări de teren.Pe fruntea de terasă. și eroziunea. De-a lungul timpului s-au mai produs unele alunecări din cauza lipsei vegetației. ape curgătoare). Înainte de aceste lucrări albia majoră a Prahovei avea o lățime de 15 – 25 m. situație care nu indică aerul ca fiind un important factor de eroziune. pietriș. atât prin altitudinea lor.Mediatizarea puternică a evenimentului a avut atât consecințe pozitive (acordarea de ajutoare financiare) cât și negative (scăderea prețului terenului. prezintă trei zone morfologice distincte. În perioada 1997 – 1999. Orașul Breaza este amplasat îm zona dealurilor subcarpatice. iar vânturile nu sunt prea puternice. livezi. suprafața terenului prezintă. în multe zone formau două. peisajul s-a modificat considerabil. pe raza teritoriului administrativ al orașului Breaza. cu influențe negative atât populației locale. Ca efect al îngustării și adâncirii albiei. albia majoră a râului a fost adâncită. paralelă cu râul care a creat-o. Relieful se modifică însă continuu datorită eroziunii exercitate de factori externi ai scoarței. În urma amplelor lucrări efectuate. situat la o diferență de nivel de 50-60m față de talvegul văii. pe terasa de pe malul drept al Prahovei. adâncimea medie a apei era de o jumatate de metru. viețuitoare (plante. fenomene de instabilitate( alunecări active).stabile si limitate de dealuri cu înălțimi medii de circa 700-8000m Orașul se extinde în cea mai mare parte. care se poate urmări în lunca Râului Prahova și care are aspectul unei fâșii cu suprafață plană și ușor înclinată către Est • Zona de terasă. nu există mari amplitudini termice între zi și noapte sau între anotimpuri. cu caracter temporar torențial. odată cu ea. În zona Brezei clima este blândă. fânețe).Astfel: • Zona aluviunilor recente. mari pagube materiale. piatră de râu) prin balastiere amplasate în albia Prahovei. dar se impune regularizarea râului și amenajarea zonei de contact cu versanții. cu o vegetație bogată (păduri. În anii cu ploi abundente au loc spălări în suprafață și alunecări de teren. chiar trei brațe care încadrau mici insulițe formate din aluviuni.a. Acum lățimea râului (la debite medii) este de maximum 10 m . cît și prin structura geologică. apă (precipitații. care produc pe alocuri importante eroziuni ale solului. realizate datorită amplasării unei conducte de gaze în albia majoră a Prahovei. pe anumite porțiuni. O altă cauză a alunecărilor de teren și a accelerării eroziunii în zonă este exploatarea rocilor de construcție (nisip. Evoluția actuală a reliefului Când vorbim de evoluția actuală a reliefului nu ne referim la o evoluție de mare amploare. care au determinat adâncirea albiei minore cu 3-5 m în ultimele decenii. Eroziunea în adâncime este extrem de activă. rareori atingând adâncimi mai mari de 1 m. albia a fost adâncită și îngustată. respectiv pe un teren cu înclinare de la NV către SE. adică de aer (prin temperatură. uneori acoperite cu vegetație. animale). dar au fost realizate lucrări de consolidare și au fost plantați puieți pentru a stabiliza ternul. Din cauza multiplelor lucrări de drenaj. cele din urmă provocând. cât și asupra economiei zonei). se ridică la circa 50-60 m față de tabloul văii și are aspectul unei fâșii alungite. Se formează torenți.Terasele sunt bine individualizate. Factorul antropic joacă și el un rol destul de important în modificarea peisajului natural. Datorită acestor factori înfățișarea reliefului se schimbă permanent. datorată factorilor interni. apar trene de grohotiș ș. deasupra rocii de bază greu permeabilă. V. În perioadele cu precipitații abundente sau topire a zăpezii. Valea lui Marinică. V. Omul a acționat însă și în direcția ameliorării efectelor eroziunii pe suprafața întregului bazin hidrografic al râului. În general zona este săracă în izvoare.La precipitații abundente.8 m/km. Apele subterane Regiunea orașului Breaza se caracterizează prin ape freatice bine dezvoltate în depozitele de terasă și în lunca râului Prahova. Sunătorii. dar numai pe grosimi reduse. Terasa Câmpina. Vicioara. izvorând de la cota 1050 m. La ploile abundente. reducând suoprafața pe care se manifestă eroziunea fluviatilă. Părâul Belia. acolo unde albiile sunt puțin adânci (V. dintre care Valea Bradului. Pe partea stângă. De asemenea. străbătând spațiul orașului pe o distanță de 11 km. Valea Fiarelor. Prahova are un profil longitudinal cu o panta medie de 13. producând importante eroziuni ale solului și inundații. 56. afluent pe dreapta. în cadrul albiei minore a Prahovei.Beliei. Tot de pe dreapta primește pâraiele Cacova și Sunătoarea.5 m/km. a dus la intensificarea fenomenului în zona localității. Prahova primește doar afluenți cu scrugere temporară.Târsei.Influența antropică. Suprafața bazinului hidrografic este de 3735 km2 iar lungimea râului este de 169 km.Cacova. când pot coborî sub 2m3/secundă. Debitul mediu al râului este apreciat la 7 m3 /secundă.41 m3/secundă. Debitele minime apar în luna ianuarie. panta râului este de 9. s-au realizat lucrări de consolidare în zonele care au fost afectate de eroziunea laterală și de alunecările de teren. are o lungime de 11 km. dar unele ape sunt slab 6 . precum și un canal creat in mod natural de apele din precipitații. V. Până la intrarea în raza localității. În zona mai sus prezintă o serie de cursuri de apă permanente. la îngheț. la postul hidrometric Câmpina (situat în amonte de confluența cu Doftana) înregistrându-se 7.Beliei. V. Lungă. cu caracter temporar. culoarea apei devine roșie datorită marnelor roșii senoniene ( cretacice) din bazinul său și a debitului solid care schimbă și culoarea Prahovei după confluență. unele vâlcele au caracter torențial și antrenează material spălat. Panta sa este ridicată. S-auconstruit baraje pe diferite văi ale afluenților Prahovei pentru a nu fii afectat drumul eurpean ce urmează valea. Debitul maxim al pârâului. care pornește de la Fabrica de Mecanică Fină și ajunge în curtea Liceului Militar).Târsei. confluența aflându-se la horatul de nord al localității. atingând chiar și 134 m3/secundă (15 mai 1984). Provocând grave alunecări de teren. Izvorând din Grupa Munților Bucegi și constituind limita dintre Carpații Meridionali și Carpații Orientali. Principala terasă. V. Versanții dealurilor sunt străbătuți de o serie de viroage și vâlcele. debordează peste creasta frunții de terasă. V. prezintă strate acvifere ce dau naștere la linii de izvoare mai ales pe malul drept al râului. V. Cel mai important afluent al Prahovei de pe raza orașului Breaza este Pârâul Belia (Talea). În lunile mai-iunie debitele pot depăși 80 m3/secundă. Sunătorii. de pe versantul răsăritean al Plaiului Talea. Alimentarea râului este de tip pluvio-nival. ceea ce face necesară construcția unui baraj și formarea unui lac de acumulare care ar putea folosi la alimentarea cu apă a localității. cel mai mare afluent al Prahovei de pe raza orașului Breaza. însă cu debite mici. Valea lui Butură și Valea lui Sărăcilă. cu alimentare subterană moderată. înregistrat în urma ploilor abundente. V.Cacova. care în cele mai multe cazuri sunt alimentate de apele meteorice sau de izvoare cu debit redus.depășind ca dimensiuni răul colector până în momentul confluenței. Apele freatice saturează orizontul aluvionar din terasa Breaza.9 m/km. poate atinge 25 m3/secundă. Prahova este cel mai mare afluent la Ialomiței. iar pe cei 11 km pe care-i străbate de-a lungul Brezei. precum V.Se drenează în mod natural către sud pe șenalele desenate de eroziune la nivelul rocii de bază. Hidrografia Apele de suprafață Prahova este principalul râu de pe raza localității. mai ales la sfârșitul verii și începutul toamnei (50-60%).30C. cauzat de predominanța unui regim de ridicată presiune atmosferică. localitatea neavând o rețea de canalizare suficientă. de scurtă durată. de haznalele și fosele numeroaselor construcții apărute.mineralizate. În zona subcarpatică Breaza – Câmpina se înregistrează anual un număr mare al zilelor senine (cam până la 130 pe an) și o durată mare de strălucire a Soarelui (1880 ore/an). Datorită așezării orașului. foarte rar.30°C. dar se înregistrează mici variații. Amplitudinile termice dintre lunile extreme au scăzut. Temperatura maximă absolută înregistrată la Câmpina este de 37. Iarna. în a doua decadă a lunii.6°C. în timp ce norii care se văd înspre nord-est ocolesc zona deplasându-se înspre Valea Doftanei. zonele mai joase (450-500m – Podu Vadului) au o temperatură de 9 – 9. din cauza expunerii în calea vânturilor. Ca peste tot pe glob și în această zonă se fac simțite efectele încălzirii globale. lunile de vară au temperaturi din ce în ce mai apropiate. iar luna cea mai rece este ianuarie. ploi cu aspect de vijelie. Clima Din cauza așezării geografice corelată cu relieful. zona localității Breaza prezintă o climă temperat – continentală moderată de deal. cu o medie de -1. Aplicând gradientul vertical se obține că la Breaza (550 m altitudine) radiația solară are o valoare aproximativ egală cu 1330 cal/cm2/min. existând ani secetoși (1985 – 573 mm/an) și ani foarte ploioși (1912 – 1089 mm/an și 1979 1001. Astfel.6%). dar în ultimii doi ani a fost secetoasă și cu temperaturi foarte ridicate. are un număr mai ridicat de zile senine. Pentru a caracteriza mai exact clima zonei. La latitudinea orașului (aproximativ 450 latitudine nordică) variația anuală a unghiului de incidență provoacă o creștere a duratei zilei de la solstițiul de iarnă (22 decembrie) până la cel de vară (22 iunie). Cea mai rece lună este ianuarie.80C (7 septembrie 1946). mai înaltă. lucru ce poate fi considerat ca o evidențiere a caracterului temperat-continental al climei. Tocmai ca urmare a acestui fapt. Temperatura medie anuală este de 9.3oC. Circulația generală a atmosferei face ca vânturile dominante să vină dinspre nord-vest. clima este una temperat-continentală. Anual sunt aporximativ 100 zile cu precipitații. Temperatura medie anuală la Breaza are valori apropiate de 9oC. după 1990.6 pe an. de 69 cm. la București se înregistrează 1266 cal/cm2/min. Configurația văii determină o circulație a curenților dinspre nord (35. Durata menținerii stratului de zăpadă și grosimea sa (8-12 cm) sunt mai reduse în zona subcarpatică decât în zona montană. care poate avea cerul acoperit pănă la 3 luni anual (1985). condiționat de advecția maselor de aer umed și instabil de la periferia nordică a dorsalei anticiclonului Azoric și un minim în ianuarie – martie. zona subcarpatică. cu temperaturi superioare capitalei. Îm ultimii 15 ani s-a constatat o tendință de uniformizare termică. la Câmpina s-au experimentat primele case solare din România. de 6 ore și 55 minute. Valoare radiației solare (cel mai important factor climatic) este puternic influențată de poziția pe glob. iar dealurile ce depășesc 700m. Intensitatea radiației solare crește o dată cu altitudinea. iar la Vârfu Omu (2505 m) 1600 cal/cm2/min. din august până în octombrie. Cele mai importante izvoare sunt Sunătoarea (una din sursele de alimentarea a orașului) și Șipot (situat în Capu – Câmpului) Pânza freatică este pusă în pericol.5%) sau dinspre sud (18. 7 . Există însă și excepții: în iarna anului 1985 ninsoare a început pe 1 ianurie iar stratul de zăpadă a atins grosimea maximă. norii care vin dinspre nord-vest (Talea) aduc ploaie. cu o medie de 19.5oC. În 30-40% din cazuri se înregistrează calm atmosferic.9 mm/an).90 C iar luna cea mai caldă este iulie. Din cauza acestei circulații atmosferice. iar numărul zilelor cu îngheț 115.7 pe an. au valori sub 8oC. Luna mai este în general a două lună ca și cantitate de precipitații căzute.60C (23 și 25 ianuarie 1942). Dinspre sud pot cădea uneori ninsori abundente ( ca urmare a circulației dinspre Mediterană) și pot veni. Luna cea mai caldă este iulie. dar poate varia. iar cantitatea de precipitații a scăzut. Regimul anual al precipitațiilor prezintă un maxim în luna iunie. iar temperatura minimă absolută este de -26. a cărei temperatură medie este de 19. cu valori medii în jur a -2. Numărul de zile tropicale (cu valori termice mai mari de 30oC) atinge 15. mai ales în anotimpul cald. Cantitatea anuală de precipitații este de 775-800 mm/an. Astfel. fiecare factor climatic va fi studiat în amănunt. helio și aeroterapiei și desigur. acum pădurea de foioase apare răzleț. înregistrând un total anual mediu de 129. cătină.6 zile în august. În funcție de altitudine. datorat circulației generale atmosferice dar și poziției geografice a localității. Vertebratele sunt reprezentate în special de păsări (mierla neagră. Structural le sunt caracteristice un fundament vechi. țicleanul. căprioara. Acest număr mare de zile senine. vulpea. se întâlnesc fagul. cucul. Geologia zonei Subcarpații se desfășoară în lungul a două unități structurale (care se află la contactul dintre Carpații Meridionali. asigura condiții favorabile efectuării climatoterapiei. mesteacănul. ariciul. fragmentat în blocuri și un sedimentar cu caracter de molosă. reprezentate prin molid. porumbar. dar sunt într-o stare destul de avansată de degradare. ca urmare a plantărilor pe Dealul Boncu (vârsta plantației 60 – 70 ani) și pe Dealul Laza (30). Evoluția aproximativ uniformă a umidității aerului se datorează poziției apropiate de zonele înalte din jur și vegetației bogate chiar dacă uneori pot avea loc influențe asupra valorilor de umiditate datorită răcirilor radiative din nopțile senine sau ca urmare a apariției fenomenului de inversiune termică.N. Dintre nevertebrate se remarcă melcul de grădină și multe insecte.1 zile în februarie și 15. ulmul. uliul păsărilor. omul și-a pus amprenta asupra vegetației spontane. Datele utilizate în prezentarea climei localității au fost culese de la I. Ele au apărut în etape diferite și au avut o evoluție similară la sfârțitul pliocenului și în cuaternar. Numărul mediu de zile cu cer senin este cuprins între 8. mai ales pe versantul vestic al Dealului Gurga. Apar și coniferele. compoziția pădurilor diferă. Mare parte a localității este acoperită de vegetație arborescentă (livezi și păduri). Fauna pășunilor și fânețelor este formată în special din insecte (cosașul. coțofana. Până la 600 – 700 m arborele dominant este gorunul. carpenul. turturica. Mai ales în ultimele două secole. nevăstuica. pe Dealul Muscel. jderul de pădure. Deși foarte extinsă în trecut. dihorul.H (Institutul National de Meteorologie si Hidrologie) și de la stația meteorologică Câmpina. gaița și unele răpitoare ca uliul. cerbul. datorită orientării Vaii Prahovei și a dispunerii dealurilor și a principalilor versanți muntoși din apropiere. Ca specii. ce are o grosime mare datorită subsidenței active în diferite cicluri de acumulare. la 463 m altitudine. mistrețul. șoimul rândunelelor) și mamifere (veverița. situată la 8 . Pășunile sunt foarte extinse. gorunul. Dintre plantele cu importanță economică se remarcă cele de interes medical (sunătoare. Mișcările tectonice din miocen. frasinul. fauna și solurile Vegetația este o componentă importantă a peisajului geografic. cârtița). cireșul sălbatic. Solurile sunt destul de fertile și permit dezvoltarea unor întinse livezi și cultura plantelor necesare consumului local. Flora spontană este foarte diversă. iepurele. Carpații Orientali și Vorland) numite Depresiunea Getică și Depresiunea Pericarpatică ce-au avut caracter de avanfosă. în special în partea nordică a localității. În zonele mai înalte el este înlocuit de fag. pițigoiul mare. În cadrul localității sunt mai răspândite solurile din clasa cambisoluri (brune și brun – acide) și din clasa argiluvisoluri (brun – roșcate și brun roșcate podzolite). petice răspândite pe crestele dealurilor. graurul. greierele). turismului. cute diapire) 8 . Formațiunile vegetale. maceș. care poate apărea în amestec cu molidul și bradul. tei. Presiunea umană a dus la micșorarea suprafeței ocupate de păduri în favoarea livezilor. monoclinale. cu aer curat și umezeală suficientă Etajul vegetal corespunzător altitudinii la care este situată Breaza este cel al pădurilor de foioase.10 km de Breaza.Umiditatea relativă a aerului este mai mică vara (62-72%) si maximă iarna (76-80%). Precipitațiile atmosferice prezintă un anumit grad de variabilitate și sunt suficiente în tot cursul anului. circulația predominantă a aerului se face pe direcția N-S.M. ciocănitoarea pestriță.3 zile. prin defrișări și pășunat.a) și cele de importanță meliferă (salcâm). La Breaza. Fauna pădurilor este destul de variată deoarece zona nu impune adaptări speciale. păducel ș. ceea ce determină a climă plăcută. pliocen și cuaternar din orogenul carpatic sau manifestat în avanfosă deosebit ca intensitate de la un sector la altul și au creat în formațiunile sedimentare structuri care se deosebesc regional (cutate. La vest de aceasta în spațiul subcarpatic intră un fundament baikalian (proterozoic – superior) cu șisturi cristaline mezometamorfice din Platforma Valahă. dar au suferit cutări și o împingere spre Vorland. Depresiunea s-a format la începutul miocenului în condițiile în care mișcările tectonice din paleogen au ridicat sectorul estic al orogenului carpatic (fliș extern). În cadrul Subcarpaților de Curbură se întâlnesc multe subunități proterozoice ce înaintează spre sud și sud – est și care sunt separate de linii de fractură importante ( orientate sud-est – nord-vest). fiind prezentă doar din bazinul Trotușului până la Dâmbovița. În acest mod a rezultat cea mai recentă pânză de șariaj – „unitatea pericarpatică”. considerând-o ca cea mai nouă unitate tectonică. la nord de Trotuș) și altele în care exonderea s-a produs la începutul cuaternarului. La est. deplasarea pe verticală a blocurilor de sare a impus boltiri ale depozitelor pliocene și cuaternare inferioare. Pe lângă accentuarea cutării lângă munte. burdigaliene ( conglomerate. Depozitele sedimentare au caracter de molasă. ponțianul este marnos cu intercalații de nisip. are de sedimentare se reduce treptat către sud.Această depresiune se înscrie ca unitate structurală la marginea Carpaților Orientali având lățimi diferite. tufuri. ea s-a transmis și în formațiunile pliocene din sud. marne. strate subțiri de cărbune. cu un puternic regim subsident. baza pleistocenului inferior este alcătuită din pietrișurile de Cândești. marne. în vecinătatea câmpiei.pliocen (molasa superioară) începe prin transgresiunea de la finele volhinianului și se încheie în pleistocenul inferior. Vechimea reliefului este în concordanță cu momentul exondării regiunii subcarpatice. dar au și împins această unitate spre est. Toate acestea subduc spre nord și nord – vest sub masa carpatică. sub raport structural. meoțianul are nisipuri. Ciclul miocen care a dat molasa inferioară. care au devenit uscat și un spațiu marin cu numeroase insule miocene ce erau erodate. calcaros recifal în bazinul Buzăului și marnos spre vest. Geologii încadrează această depresiune la Carpați. romanianul este marno – argilos. Degerați). kersonianul este marno – argilo – nisipos. Fundamentul este mixt – fliș extern ( paleogen marno – grezos) la contactul cu muntele și cristalin proerozoic de platformă cu sedimentar neogen la partera superioară la exterior. ea însăși fiind acoperită de ape și intrând în regim de sedimentare. În pliocen aproape tot sectorul de la nord de Trotuș devine o câmpie litorală. dacianul este nisipos cu intercalații de argile. nu numai că au fost încălecate de pânza flișului paleogen. Ciclul sarmato. Astfel: volhinianul este grezos în bazinul Trotușului. prin compensație a rezultat prin fracturarea și coborârea marginii platformei o depresiune de tip avanfosă. Ele au definitivat stilul tehtonic și au ridicat munții din flișul paleogen. Băicoi. Aici. s-au acumulat în două cicluri separate de paroxismul moldavic și au avut ca sursă principală aria carpatică și parțial unitățile de platformă. ele au accentuat cutarea în sectorul intern (între munte și falia pericarpatică) și au impus o structură monoclinală în care formațiunile pliocen – cuaternar inferior au fost uneori redresate la verticală. În față( în est). mai mult. La vest de Slănicul de Buzău este cea mai mare complexitate structurală din Subcarpați. gresii cu multe elemente verzi provenite din Vorland. al cărei contact cu platforma se face în lungul faliei pericarpatice. Mișcările moldavice (sarmațian) au avut o importanță deosebită. Se dezvoltă mai mult între Trotuș și Dâmbovița decât în spațiul Subcarpaților Moldovei și comportă o diversitate de faciesuri. Ca urmare. ce intră în contact cu unitățile vecine de platformă prin falia pericarpatică. paleogene și miocene. Mișcările din pliocen au creat structuri deosebite care apar evidente la vest și la est de Slănicul de Buzău. ulterior aportul din ultima unitate a scăzut. badeniene ( marno – argile cu sâmburi diapiri și tufuri). se diferențiază sectoare din vecinătatea muntelui alcătuite din formațiuni cretacice. Între aceasta și falia Ianca – Râmnicu Sărat se continuă în trepte fundamentul șirurilor verzi din Dobrogea Centrală. De la Trotuș spre sud până la prelungirea fracturii Peceneaga (spre Focșani și nord – vest) se află continuarea unității paleozoice din nord – vestul Dobrogei. basarabianul este reprezentat de conglomerate și calcare oolitice. dar și faciesuri marno – argilo – nisipoase). sarmațian inferioare (dominant marnos). Dacă în prima parte a miocenului sedimentele acumulate au provenit atât din Carpați cât și din Vorland. este reprezentat de depozite acvitaniene (se află lângă munte și este compus din argile. argile. dând un șir de dealuri exterioare (Bucovel. Sunt sectoare în care acest lucru a fost mai timpuriu (în general în vecinătatea muntelui. depozitele de molasă miocenă subcarpatică. situație care facilitează o intensă activitate seismică. unde au rezultat anticlinale și sinclinale.Subcarpații de Curbură s-au format (împreună cu Subcarpații Moldovei) în Depresiunea Pericarpatică . diverse săruri). cea mai mare aflându-se în dreptul curburii Carpaților. îndeosebi la exterioriul Subcarpaților de 9 . Peste acestea se suprapune o alternanță de conglomerate cu gresii slab cimentate de culoare cenușie și roșie – cărămizie. cu zgomote subterane sesizibile și fără aparate. cu pâraie ce apar la suprafață pentru ca apoi să dispară în subteran. fine și grosiere. manifestate cu intensitate sau numai pe plan local. Din acest motiv în punctul Valea lui Sărăcilă se constată o limpede tranziție litologică de la șisturi disodilice la gipsuri inferioare. lamelare și alabastru. Este o fosilă silificată. având o lățime de 2 – 3 km în nord și de 30 km în sud. micașisturi. Numele văii (care este obiectul unei legende) caracterizează aspectul actual al văii: stânci și pante golașe și abrupte. la nord de comuna Cornu. În zonă sunt prezente și gode în argilă și calcar. în special. genul Favorites. cât și o discordanță între conglomeratele de Brebu și stratele de Cornu. cu persistent miros de sulf în unele locuri. au fost studiate din punct de vedere micropaleontologic și s-a ajuns la concluzia că aparțin Burdingalianului. pe lângă anticlinalele și sinclinalele normale sau faliate și cute de tip diapir. prin sol cu structură sau în curs de formare. întinsă în lungul flișului de la frontiera de nord a țării și până la Valea Dâmboviței. alternării stratelor de alabastru) se pot observa abateri de la înclinația normală a stratelor. în zonă sunt prezente resturi de plante. ce străbate Valea Prahovei. volumul de 200 cm3. a făcut o descoperire suprinzătoare în zonă. cu greutatea de 500g. și prin Cuaternar. Această părere este bazată și pe faptul că în unele regiuni învecinate ( Valea lui Sărăcilă. strate formate din marne argiloase și gipsuri fibroase. S-a constatat și prezența unor fercvente imprimări de amonaidee. pe malul stâng al Prahovei. În anii ̓ 70 un grup de elevi ai Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza. dar pe care unii sunt înclinați a le considera ca reprezentând faza lagunară aquitaniană. apariția pragurilor în albiile râurilor și o dinamivă de versant și de albie diferențiată. Oncescu – „Geologia României”: „Stratele de Cornu. și anume: inversiuni. au imprimat valorile altimetrice actuale deosebite de la un sector la altul. având o vechime de 500 milioane de ani (silurian – devonian). condu și de domnul prafesor Onose Hristache. iar la nord – vest de culmea Pietrăriile. de la șisturile disodilice oligocene la gipsurile inferioare. zona externă a Carpaților Orientali. care reprezintă 7 tabule supraetajate și 8 tuburi pe cm2. Fosila este un unicat pe plan național. cu sens diferit. 10 . au accentuat unele cute sinclinale sau boltiri anticlinale. Ca forme fosile. După părerea specialiștilor. Din punct de vedere stratigrafic. Noi descoperiri Punctul „Valea lui Sărăcilă” se află situat în Subcarpații de Curbură. zona neogenă este reprezentată de Miocen și Pliocen. În scopul protejării de eroziunea drumului spre comuna Cornu. ambele cu toate etajele. deși în unele locuri (datorită. cu floră și faună sărace. În general. Mișcările tectonice valahe. au facilitat deformarea teraselor râurilor mari.Curbură. pe această vale au fost improvizate stăvilare. În „conglomeratele de Brebu” a fost găsită o fosilă de tabulat (ordinul coralieri tabulati). de asemenea scoase la zi. cu excepția gipăsurilor din baza lor care nu au microfaună. Valea lui Sărăcilă este localizată ăn zona neogenă (subcarpatică). briozoare. Între Valea Slănicului de Buzău și Valea Dâmboviței. Valea Muscelului. Această afirmație se bazează pe relatările lui N. cît și a Drumului Național 1. de la sfărșitul Obligocenului. zona prezintă. scoase în prezent la zi și reprezentate prin șisturi talcoase. specifică Paleozoicului. foraminifere. serpule și echinoderme. Suprapus este Burdigalianul Miocenului.” În Valea lui Sărăcilă. dezvoltate în unele locuri mai puternic. au redresat unele strate până la verticală. Valea Ciortanului). stratele scoase la zi în Valea lui Sărăcilă au o înclinație de la est la vest. din flancul sudic al sinclinalului Slănic. ținând cont și de cele prezentate mai sus. se constată o limpede tranziție litologică. din care cauză este numită și „zona cutelor diapire”. în care implicit se încadrează și „Valea lui Sărăcilă”. cu frecvente cataracte și alunecări de teren. la nord de culmea Dosul. Valea este străjuită la nord – est de culmea Cornu (cu punctul de maximă altitudine – Străjdie/Străjiștea). depozitele miocene și cele pliocene sunt prinse în cute. ce constituie fundamentul pentru Aquivitanianul Miocenului din „ Stratele de Cornu”. prin gresii silicioase și feruginoase foarte fine. cât și prin „ conglomeratele de Brebu” mai mult sau mai puțin cimentate. coloana stratigrafică se prezintă astfel: la bază șisturile oligocene. șisturi negre și argiloase. succesiunea cea mai completă și caracteristică având-o în dreptul curburii Carapților. La suprafață este prezent Cuaternarul. discordanțe unghiulare și chiar canaje. . vel vestierul Stoica (mort și el pe la 1465). Coroborate. Acest izvor epigrafic menționează: anul 1510. an care atestă localitatea Breaza. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1431. de aceea. în anul 1810. când izvoarele istorice îl amintesc pe fiul lui cel mic. Se suprapune că acest Neagoe. „Demitizarea istoriei”. locuitorii având ca principală îndeletnicire creșterea vitelor în semisălbăticire. distrugând astfel singura avuție a locuitorilor. « pe plai» (în Plai) în care se află astăzi orașul Breaza. apele umflate ale pârâului ce străbătea zona au luat majoritatea animalelor ce pășteau pe vale. presupune prelucrarea corectă. și era îndrăgostită de un tânăr frumos. „Bătrânii locului spun că demult. un fost haiduc. ori din cauza lupilor ce dădeau tărcoale turmei – a adormit. datele oferite de cele două izvoare istorice ne determină să afirmăm că în primii ani ai secolului al XVI-lea. Laptele s-a umflat peste oală. „Spargerea” obștei moșenilor din Breaza s-a realizat în timp. cele afirmate mai sus pot fi susținute cu ajutorul unui alt document istoric – Registrele vigesimale brașovene. Într-o dimineață băcița a pus la fiert laptele proaspăt muls și ostenită de muncă – pentru că toată noaptea nu dormise din cauza drumului greoi pe care îl străbătuse din Munții Făgărașului. când domn al Țării Românești este un pretins fiu al lui Mircea cel Bătrân. Documentul a fost datat 1667-1668.] împărțeala casei sale și zice că din Breaza jumătate de sat cu vecinii 240 cum s-a văzut la mâinile boierilor stăpâni. Coborând în istorie cu 236 de ani. cu vecinii. asemeni altora din țară. Această informație provine dintrun document târziu din secolul al XVIII-lea. care-l menționează pe „Neagoe din Breaza. Atras de frumusețea locului și găsind de cuviință organizarea unui loc permanent de popas. Aceasta a intrat în stăpânirea boierilor din Mărginenii Prahovei. Valea lui Sărăcilă. Primul dintre boierii amintiți a fost Udriște. Într-o primăvară. moșia a revenit urmașul său. are o istorie adevărată și o legendă. care au ocupat treptat toată întinderea până la hotarul cu Transilvania. arată „[. Neagoe Drăghici. la Breaza. vornicul Drăghici. țărani șerbi de pe propria-i moșie. hotărăște stabilirea în aceste locuri a treisprezece bărbați și două femei. soția marelui postelnic Constantin Cantacuzino.. Fiul său. veche de 300 de ani. După moartea acestuia. valea buclucașă a fost numită „a lui Sărăcilă”. a izvoarelor istorice aflate în arhive și nu numai. are o legendă legată de denumirea sa.Pagini de legendă și istorie Originea Brezei se pierde în negura timpului. ajungem în 1431. că aici pulsa o activitate economică prosperă ( raportat la realitățile economice ale începutului de secol XVI). se vederează că sunt 236 ani de când merge stăpânirea din neam în neam în aceste două neamuri de boieri”. că se aflau aici instituții medievale solide precum biserica ( una dintre cele mai importante instituții medievale în feudalismul românesc). trecând spre Sinaia. Legendele au farmecul lor. Astfel. prezent la Brașov cu afaceri de negoț”. De exemplu. Există și alte legende. una din cele mai importante realizări istoriografice la noi după anul 1989. este personajul 11 . Cele afirmate mai sus sunt întărite de un hrisov domnesc datat 27 mai 1510 și semnat de domnul Țării Românești Vlad cel Tânăr. de atunci toți semenii i-au spus Breaza” Alți bătrâni povestesc că băcița. Alexandru Aldea (1431 – 1436). dar pentru a ajunge la adevărata istorie specifică acestei comunități trebuie să coborâm la isvoare. numele unui oarecare Popa Gheorghe și numele localității Breaza. un mare boier prahovean. de o parte și de alta a râului Prahova. Potrivit legendei. a dat în foc și a atins-o pe obraz. lăsându-i un semn. Diata Elinei (Elenei) Cantacuzino. trăia un cioban care își păstorea mioarele pe pajiștile de sub poala codrului. situată pe malul stâng al Prahovei. prin părțile acestea. a văzut pe malul stâng al Prahovei o frumoasă poiană străjuită în centru de un corn secular. câte una pentru fiecare colțișor din această zonă plină de farmec și frumusețe. care prezintă un interese deosebit din punct de vedere geologic. avea în păru-i negru o șuviță albă. pentru care doinea din fluier de răsuna Valea Prahovei. a moștenit averea din Breaza până în jurul anului 1498. se afla o comunitate umană bine determinată. fată deosebit de frumoasă. Hidronimul „ Valea Căruntei” care desparte dimbolic Breaza de Sus de Breaza de Jos nu este departe de aceste frânturi de poveste. Mai mult. Așezarea se dezvoltă. localitatea. când obștea brezenilor era acaparată de boierii Mărgineni. fără părtinire. drept stăpân al acestor locuri. pomenit în registrele brașovene la 1503. Tot din anul 1510 datează și o înscripție descoperită pe piciorul mesei din altarul bisericii ctitorite la Podu Vadului mult mai târziu. în anul 1836 moșia a fost vândută la mezlat pentru neplata datoriilor În noile condiții.amintit în hrisovul din 1510. Doi ani mai târziu. moșia Breaza avea patru proprietari: boierii Filipești. Ei făceau negoț cu morun. și-au ridicat conace: primul în Breaza de Sus (în mijlocul unui pâlc de stejari seculari). Amintirea lor poate demonstra continuitatea vieții economico – sociale. Registrele vestimale brașovene atestă pe unii locuitori ai satului Breaza. boierii Filipești ies definitiv din rândul stăpânilor moșiei Breaza. când „problema orientală” se reactualiza prin războiul ruso-turc. date despre realitățile economico – sociale și demografice de la Breaza sunt furnizate de Catagrafia anului 1838. biserica „Sfântul Gheorghe” din cartierul Breaza de Jos (1830). a fost stăpânită pe rând de serdarul Nicolae Salgiu. pentru perioada 1505-1553. a „striucat” de mai multe ori diata și a înpărțit moșia după bunul său plac. banul Udriște și Drăghici spătar. noul domn al Țării Românești. Breaza a trecut printr-o perioadă mai puțin fastă. moșia Breaza a rămas mai departe în stăpânirea văduvei postelnicului Cantacuzino. Paralele cu evoluția moșiei Breaza la sfărșitul secolului al XVIII-lea și prima jumatate a secolului următor. spătarul Drăghici. La 19 iunie 1622. jupânul Gligore și Elena din Mărgineni. ulterior de Elena din Sărata – fiica spătarului Drăghici căsătorită cu Stoica din Bucov. piei și brânză (produse specifice zonei). După tradiție. care mai cuprindea și satele Ocina. sunt de amintit și lăcașurile de cult ridicate în trei cartiere ale Brezei: biserica „Sfântul Nicolae” din Breaza de Sus (1777). pentru suma de 250 de taleri. O altă parte din moșia Breaza a parținut lui vel aga Matei Cantacuzino. de Maria și Stana – fiicele lui Dumitrașco Filipescu. Moșia Breaza a fost stăpânită și de Elena din Mărgineni. se fac noi modificări în stăpânirea moșiei Breaza. de vel vistierul Scarlat Grigore Ghica. fost vistiernic. biserica din cartierul Podu Vadului (1810). prin Diata Maricăi Filipescu din 1 octombrie 1754. Iată motivul pentru care înscrisul din anul 1503. Ulterior. domnul Țării Romănești în perioada 1602-1611. se cunosc toți stăpânii de odinioară ai moșiei satului Breaza. a vândut Mânăstirei Mărgineni partea lui de moșie pe care o stăpânea în Breaza. domn al Țării Românești (1678 – 1688). Nicolae biv vel paharnic devine coproprietar în satul Breaza. care a lăsat o moștenire (la moartea sa. despre o notabilă așezare prahoveană. cultural – tradiționale la Breaza. Mai mult. soția lui Radu Șerban. Din fericire. 12 . În anul 1711. ascendentul boierilor Filipești de mai târziu. după anul 1503 legăturile comerciale cu brașovenii s-au consolidat. Poate fi socotit „piatra de temelie” pentru începuturile istoriei la Breaza. iar cel de-al doilea în Breaza de Jos ( cartierul Podu Vadului). Constantin Hangerliu (1797 – 1799) a cumpărat moșia aceasta. vel vistierul Udriște (mort în 1548). De atunci și până în prezent (când se implinesc 500 de ani de existență) se poate vorbi despre comunitatea brezenilor. în perioada 1747-1775. Astfel. negustorul Ghinea. Toma și Gheorghe Cantacuzino au fost deposedați de moșii pe motiv că în timpul conflictului cei doi au trădat interesele țării. Fricoasa și Talea. Gheorghe și Toma Cantacuzino. În prima jumătate a secolului XIX-lea. anulând cu brutalitate drepturile localnicilor. Nicolae Mavrocodat. a dăruit moșia Breaza (fosta proprietate a lui Toma și Gheorghe Cantacuzino) lui Iordache Crețulescu. Aceasta din urmă a lăsat partea ei de avere fiicei sale Elena (Elina) devenită prin căsătorie Cantacuzino. Satele Breaza au trecut în stăpânirea doamnei Zoe Bibescu Brâncoveneanu. apoi fiii acestuia. moșia Breaza. cei doi stăpâni ai satului Breaza. După moartea marelui postelnic Constantin Cantacuzino – soțul Elinei – îm 1663. vel vistierul Scarlat Grigore Ghica a cumpărat satele Breaza de Sus și Breaza de Jos cu suma de 18000 de taleri. Constantin Filipescu. vel logofăt. Pentru secolul al XVI-lea sunt de amintit Stoican ( mort după 1510). un urmaș al boierului Ghinea a pus drept zălog partea lui de moșie la Breaza. 24 decembrie 1688) parte sa de avere din satul Breaza fiului său Toma. adăpostit la Arhivele Naționale Brașov. de fiul său Constantin Salgiu. Astfel. Este de amintit faptul că în anul 1775. De asemenea. la 2 martie 1687. După moartea acesteia. În anul 1799. la 28 ianuarie 1747. Pe la 1717. domnitorul Țării Românești. fapt amintit și de diata din 1667-1668. La jumătatea secolului al XVIII-lea.Astfel. În anul 1798. făcând comerț cu Brașovul. dar mai ales cu vite. fiu său Șerban Cantacuzino. Partea sa de moșie la Breaza a rămas în stăpânirea fiului său Gheorghe Cantacuzino. regele Ferdinand I (1914 – 1927) promitea soldaților de pe front o reformă agrară prin care să-i împroprietărească cu pământ.căsătorită cu Ion Filipescu . Tot în anul 1928. 2 – 3 mori de apă. Tradițiile și obicieiurile. foști oieri sau dăltuitori în piatră și lemn.Începând cu anul 1856. Breaza de Jos și Gura Beliei. adaptându-l la condițiile noi ale timpului. Nicolae Iorga. s-a căsătorit cu vornicul Gheorghe Bibescu. peisajul brezean a fost și însă sursă de inspirație pentru pictori de marcă ai contemporaneității precum: Constantin Piliuță. schimbând relațiile economico – sociale la nivelul comunității. Dintre întemeietorii acestui lăcaș de cultură trebuie să-i pomenim pe: generalul Ion Manolescu. meșterul Ion Aldea. Simion Mehedinți. Dintre aceștia. Modelele populare românești din Valea superioară a Prahovei au fost redescoperite de inimoase brezence. școlile de cartier. Ion Marin Sadoveanu. biserica Sfântul Gheoghe nou din București devine și ea co-proprietar pe moșia din Breaza. În anul 1928. biblioteca număra peste 2000 de volume. Cu puțin timp înainte. Tudor Vianu. George Călinescu. în cadrul acestei instituții funcționau: un cor. Contesa de Noilles și Martha Bibescu. cu cei dinainte. Dacă majoritatea femeilor și-au putut găsi un loc de muncă la „Arta Casnică”. precum fosta președintă a cooperativei. prin Decizia ministerală nr. personalități de talie europeană care au slujit cu cinste arta. frumusețea caselor și grădinilor cu flori. a luat de soție pe Colette Cozianu. băncile „Caraimanul” din Breaza de Sus și „Sunătoarea” din Breaza de Jos.A”) Pacea și armonia peisajului brezean. Adrian Stoenică sau neuitatul sculptor Tudor Gheorghe. De asemenea. arta populară s-au păstrat la Breaza și în a doua jumătate a secolului XX. câteva prăvălii și cârciumi particulare. Nicolae Niță Bărăscu să doneze în anul 1980 localității o colecție de artă modernă. o echipă de teatru și o fanfară formată din localnici. Dimitrie Gusti. Sextil Pușcariu. nepoata haiducului Iancu Jianu. Aceasta avea ca arandaș pe Jean Dimotescu din Provița de Sus și stăpânea o suprafață de 1356 de pogoane. Așa explicîm de ce marii proprietari de moșii au dispărut în peisajul locurilor. Reforma s-a înfăptuit în anul 1921. poverne pentru fabricat țuica. iar în anul 1935 peisajul edilitar s-a îmbogățit cu o sumă de monumente ridicate pe dealul Gurga și în cartierele Breaza de Sus. în anul 1925. 13 . Grigore – Barasab Brâncoveneanu. După 1900. El a schimbat înfățișarea palatului. . diplomația și literatura română. În 2003 s-au sărbătorit 500 de ani de atestare documentară a orașului. Prof. începutul secolului XX este legat de activitatea Caselor Naționale. din când în când. Gala Galaction. Războiul pentru reîntregirea neamului a însemnat si pentru brezeni suferință și durere. Tot aici sunt de amintit conferințele ținute de mari personalități ale culturii naționale precum: Gheorghe Țoțeica. Pe plan cultural. În 1940. Ea a murit în anul 1892 și a avut ca moștenitori patru băieți și trei fete. când a fost dată în folosință Fabrica Mecanică și Precizie (actualmente „Hidrojet S. În această perioadă de graniță funcționau la Breaza primăriile Breaza de Sus și Breaza de Jos cu 2 – 3 funcționari. 33422. Evenimentul a prelejuit manifestări ce au durat câteva zile. dr. preotul Vasile Opriș. cum i se mai spunea. Ion Simionescu. apropriatele rude Ana Brâncoveanu. instituția cu rosturi meșteșugărești și etnografice „Arta Casnică” a obținut în anul 1986 la Târgul Internațional de la Munchen medalia de aur pentru produsele expuse. Victoria Vasilescu. grație activității desfășurate (din 1948 până în prezent) de cooperativa meșteșugărească „Arta Casnică”. Vasile Celmare. brezenii și-au arătat recunoștința față de locurile care i-au găzduit atâta timp. Încă din timpul operațiunilor militare specifice verii anului 1917. Revenind la Zoe Mavrocordat sau Zoe Brâcoveneanu. Pe aici aveau să treacă. comuna Breaza de Sus s-a declarat localitate climaterică. rămas în conștiința brezenilor cu numele de „Prințul Brâncoveanu”. s-au reprofilat după 1974. l-au determinat pe ing. Sub îndrumarea acesteia. parcă.și Grigore –Basarab Brâncoveneanu au stăpânit moșia Breaza după anul 1892. vremurile s-au schimbat. gara. pe lângă Casele Naționale a început să funcționeze o bibliotecă (inițial cu 150 de volume). curățenia și valorile curative ale orașului. La cumpăna secolelor XIX – XX. bărbații. postul de jandarmi. Anii de după 1918 nu mai semănau. Mina Minovici. meseriași de diferite branșe. După jumatate de mileniu. au început lucrările de plantare a Bulevardului Eroilor din Breaza de Sus cu 242 tei. Eliza. proză. „Hamlet”. primind gradul de sublocotenent. în Florența (Italia). După război a fost atașat pe lângă Inspectorul Școlii Militare. Davilla. Moare la 14 octombrie 1944 în Breaza. pe care a absolvit-o cu rezultate foarte bune. S-a remarcat în luptele de la Cocargeaua. orașul copilăriei lui. Mizil. Ion Manolescu a desfășurat și o impresionantă activitate științifică și didactică. În 1991 este numit director al Direcției Internaționale SRR. „În pribegie”. unde se retrăsese din cauza atmosferei încarcate a celui de-al doilea război mondial. publicist – comentator la Redacția Emisiunilor Literar – Artistice și consilier pentru relații internaționale al Președintelui SRR. În 1997 a cerut eliberarea din funcție. a intrat în al doilea război balcanic ca șef de stat major al Diviziei 5 și tot ca șef al statului major. publicistică și critică. executat în relief înalt. Satu – Mare. Câmpina și Breaza – Prahova. redactor de rubrică. generalul de brigadă Ion Manolescu a fost cunoscut nu numai în țară. înscriindu-se printre ofițerii de elită ai armatei române. unde a fost ales vicepreședinte în cadrul mai multor ședințe de lucru. Ion Manolescu. A debutat în 1966 simultan cu poezie și proză. Creația lui Tudor Gheorghe cuprinde în egală măsură protetistică și artă monumentală. a intrat în primul război mondial. Eminent ofițer de stat major. S-a născut în data de 17 februarie 1881. fiind unul dintre cei mai talentați scriitori militari. Este președinte al Fundației Radio România. „Apus de soare” de B. Lucrarea de mari dimensiuni „Frontul Universității din București” reprezentând Știința și Artele. urmează cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. în București. viitor general de brigadă. P. Nicolae Titulescu. director al Societății Mormintelor eroilor. După absolvirea Liceului „Aurel Vlaicu”. În periaoda 1900-1905 studiază sculptura cu profesorul Augusto Rivalto la „Il Regio Instituto Di Belle Arti”. redactor șef – adjunct al canalului „România Tineret”. iar din 1972 lucrează în cadrul Societății Române de Radiodifuziune. 14 . ci și peste hotare. „Învierea” de Lev Tolstoi. Ploiești și Monaster (Macedonia).Caragiale. provenea dintr-o familie onestă de comercianți. Ion Manolescu. „Regele Lear” de William Shakspeare. funcția de redactor. Răcari – Dâmbovița. A studiat la Breaza.Personalități Generalul Ion Manolescu. în Macedonia. „Vuforul”. Școala primară a început-o la Breaza și a terminat-o la Sinaia. redevenind jurnalist radio. Ștefănescu – Delavrancea. S-a născut pe 1 august 1948 la Breaza. iar în 1969 scozte primul volum de versuri „Panatenee”. Râul Alb – Hațeg. Primul război mondial îl prinde în Moldova. Reîntors în Bucureștiul anilor 1920 realizează lucrări semnificative prentru creația sa: „Șarja de la Robănești”. a devenit apoi director al societății „Cultul Eroilor” și al Institutului Național de Educație Fizică. Este doctor în filmologie și profesor universitar la Academia de Teatru și Film. Sculptorul Tudor Gheorghe.a. redactor principal. Cariera de actor îți are începuturile îm august 1902 la un festival artistic organizat la Sinaia unde. jucând un rol oarecare a fost remarcat de marele dramaturg I. „Vlaicu Vodă” de Al. „Bosumflata”. Realizează portrete în care reușeste să exprime caracterul și prestanța personajelor: doctor Zaharia Petrescu. La 14 aprilie 1882 se naște la Breaza cela care peste ani va deveni unul dintre marii sculptori români. Între 1971 – 1972 este redactor la revista „Astra” din Brașov. A îndeplinit funcții în diferite eșaloane superioare. Realizează și monumente în amintirea eroilor primului război mondial în localitățile Socariciu – Ialomița. apoi se mută la Câmpina și. Caragiale”. dar al Diviziei 12 infanterie. iar în 1902 a fost admis la Școala Superioară de Război. „Fruntșul satului”. basorelieful „ Petrecerea țărănească”. el a reprezentat România și armata sa la Congresul Internațional de educație morală de la Roma. rezolvă probleme dificile de perspectivă și echilibru plastic. profesor la mai multe școli militare. bustul generalului doctor Zaharia Petrescu (aflat în incinta facultății de medicină). L. Titus Vâjeu . autor al diferite volume de istorie militară. Caragiale. „Evreul cu taraba de mărunțișuri”. Mărășești. Realizează lucrări pe teme variate: „Dochița”. L. în 1913. „Ovidiu”. „Idilă” ș. secția Teatrologie – Filmologie. pictor Nicolae Grigorescu. Câmpulung Muscel. Născut în Breaza de Sus la 9 iulie 1869.L. În 1894 a devenit elev al Școlii militare de subofițeri pe care a terminat-o la 1 iulie 1896. Hașdeu. În 1907 revine la Breaza. „Năpasta”. fondator și conducător al „ Caselor Naționale”. îndeplinind. „Razvan și Vidra” de B. pe rând. Au urmat multe alte volume de poezie. avea să urmeze o strălucită carieră militară. În 1899 a primit gradul de locotenent. „Lipitorile satului” de Vasile Alecsandri. „Un refugiat”. iar la liceul la Ploiești și Monaster. „Primii pași”. „O scrisoare pierdută” de I. Dintre piesele în care a jucat marele actor brezean putem reține: „Fântâna Blanduzei”. Întoarsă în țară va înființa prima ei școală de dans. Stațiunea Breaza are o climă temperat-continentală de deal. Bioclima de cruțare prezintă valori ale parametrilor climatici ce variază în limite moderate. „Appassionata”. alergii. din această cauză solicitând foarte puțin sistemul nervos central și sistemul nervos vegetativ. când regimul comunist considerat că se eredicase tuberculoza la nivel național. Este cunoscut faptul că ionii negativi au un efect terapeutic pozitiv în diferite forme de astm. o bază de tratament naturist „Eden” și clinica de tratament naturist „Alecsandra” aparținând firmei de medicamente „Hofigal”. depresii. cardiovasculare. atât de suprafață cât și de subsol. În 1938 este angajată la Opera Română ca primă dansatoare.B. Azuga. Spitalul de boli pulmonare Breaza. un centru de permanență. contribuie la o mai bună oxigenare cerebrală. A înregistrat numeroase succese pe scena Operei. cu marea profesoară Christine Kerff. conducătoare a Școlii de balet și maestră de balet. mare scriitor român. un cabinet școlar (2 medici. împreună cu clima blândă. Aici sunt caracteristicile trăsăturile bioclimei sedativ-indiferentă (de cruțare) cu unele influențe ale climei tonico-stimulente de munte. pădurile întinse. bronșite. a fost înființat la jumătatea secolului trecut ca Sanatoriu T. În 1913 a revenit în țară. La sfârșit de săptămână și în vacanțe populația orașului se dublează datorită numărului mare de vizitatori. În Breaza există un spital de boli pulmonare. stresul și fac somnul mai rapid și mai profund. S-a stins din viață în anul 1989.Floria Capsali. insomnii. Studiile de dans le-a început la Opera Mare din Paris. iar asistența medicală era asigurată de 7 medici și 34 de angajați personal medical mediu. Breaza este comparată adeseori cu stațiunea Davos din Alpii elvețieni. „Demoazela Măriuță”. hepatice sau ale aparatului locomotor. Bușteni. A obținut o bursă de studii la Paris. după doi ani având norocul să lucreze cu celebrul profesor Enrico Cechetti. renumitul maestru al Scalei din Milano și al Teatrului Imperial din Petrograd. „Priculiciul”. Marin Sorescu. previn și chiar suprimă iritabilitatea. 3 angajați personal medical mediu). Breaza este mai ales pentru locuitorii capitalei un refugiu. 10 cabinete medicale (10 medici de familie. caracteristică stațiunilor de pe valea superioară a Prahovei (Sinaia. Valorile scăzute ale presiunii atmosferice ce caracterizează zona sunt benefice celor cu afecțiuni pulmonare. printre care „Nunta din Carpați”. Predeal). endocrine. în mijlocul naturii. stări de stres.C și avea o capacitate de 410 paturi. Datorită aerului său. În 2002 spitalul avea o capacitate de 120 de paturi. Există însă perioade în care zilele confortabile călduroase alternează cu cele relativ confortabile răcoroase. cresc rapiditatea reflexelor printr-o reechilibrare metabolică. fac din această zonă un colț de rai. Stresul global anual are valori mici. precum și glandele cu secreție internă. Calitatea aerului este dată de marea concentrare de ioni negativi și de ozon. 10 angajați personal medical mediu ). rinite. Frumusețea peisajului. o oază de liniște și relaxare. În anul 1975. accelerează procese mentale și îmbunătățesc memoria. 15 .7 pe an). Ani de zile verile le-a petrecut la Breaza. s-a numărat printre elevii Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” Resursele naturale Zona în care se află orașul Breaza este bogată în resurse. aerul curat și sănătos. Tocmai această bogăție și varietate au făcut ca acum câteva sute de ani aici să se așeze primii „brezeni”. A fost fiica surorii generalului Ion Manolescu. S-a născut în Macedonia la 25 februarie 1900. Resurse de suprafață Aerul Cea mai importantă resursă a zonei este aerul. Datele de confort termic evidențiază un număr redus de zile cu disconfort prin încălzire (în medie numărul zilelor tropicale este de 15. nevrotice. după celebra Sonată de Beethoven. este profesoară a baletului Operei. De asemenea. senatoriul s-a transformat în spital de boli pulmonare. care în combinație cu alte caracteristici geografice determină anumite reacții fiziologice ale organismului uman. în București. și-a micșorat capacitatea și s-a desființat secția de chirurgie toracică. brezenii au defrișat o mare parte din această suprafață. cireșul. Suprafața forestieră s-a micșorat semnificativ. căci Breaza a fost la origini un sat de păstori. deși funcția balneară este încă în fază incipientă. cu 400 de paturi. mai apar pseudorendzine ( inclusiv levigate) și soluri brun închise. dar reprezintă încă o parte importantă din teritoriul orașului datorită faptului că s-au realizat și plantări. brun roșcate podzolite și regosoluri. există o mare varietate de soluri. Resurse de subsol Apele subterane Exsită destul de puține izvoare în zonă. dar traseul este modificat și conductele noi. Resursele forestiere În trecut pădurile ocupau o suprafață mult mai întinsă. ele susținând de secole activitatea pastorală a locuitorilor. Mineralizarea apelor freatice este redusă sau mijlocie (200 – 500 mg/l) și domină apele carbonate. Breaza este a treia localitate din țară ca suprafață ocupată de livezi. pseudorendzine și soluri brun închise. În nordul cartierului sunt frecvente soluri brun roșcate. Ixvorul Sunătoarea reprezintă sursa cea mai bună în alimentarea cu apă a orașului. Unele izvoare sunt mineralizate. Solurile Solurile sunt de asemenea o importantă bogăție a zonei. În anul 1928 comuna Breaza de Sus a fost declarată localitate climaterică. pseudorendzine și soluri brune acide. În cei 500 de ani pe care i-au petrecut pe aceste meleaguri. timp în care s-au ivit numeroase probleme între antreprenori și localnici. sunt dominante solurile brune. lut. Tratamentele se bazează pe dietă. pe terasă. În cadrul localității sunt răspândite cambisolurile și argiluvisolurile. toată zona fiind împădurită. Se practică și cultura plantelor. kinetoterapie și sacroterapie. cărbune. dar lucrările au fost întrerupte în anul 2001 din cauza lipsei de fonduri. În anul 1992.Baza de tratament naturist „Eden” funcționează de pe 1 martie 1999. părul. are o capacitate de 38 de locuri de cazare și este condusă de doctorul Doru Laza. la Breaza s-a început construcția Centrului de Recuperare Cardio – Vasculară. În partea sa sudică și pe Dealul Lazu sunt soluri brune acide. Astăzi sursa Sunătoarea alimentează o parte din zona de sud a orașului Breaza. În zona Nistorești apar soluri brune. aer. care sunt acoperite de livezi și păduri. aparține firmei de medicamente Hofigal și dispune de 38 locuri de cazare. cu 8 nivele. cât și pentru pacienți. plante. vișinul. Pe valea Beliei apar litosoluri și rocă la zi. Pășunile și fânețele ocupă și ele o suprafață importantă din teritoriul localității. litosoluri și rocă la zi. Lucrările de captare au durat doi ani. mult timp singura sursă de apă potabilă a orașului Câmpina. O altă cauză a defrișării a fost utilizarea lemnului în construcții. dar mai ales pentru copii și pentru vârsta a treia (geriatrie). fiind specializată în medicină profilactică. În anul 1996 Breaza a fost declarată stațiune balneo – climaterică. Clinica „Alecsandra” s-a deschis în septembrie 2003. mărul. În toamna anului 2002 s-au împlinit 100 de ani de la terminarea lucrărilor de captare de la Sunătoarea. În cartierul Gura Beliei. și-a câștigat un bun renume în țară dar și peste hotare. Tratamentele aplicate aici se bazează pe valorificarea Spirulinei. brun roșcate erodate. pentru toate vârstele. cu pietrișuri la mică adâncime. În zona centrală. dar aceasta se reduce la strictul necesar populației orașului. Apar însă izvoare cu mineralizare ridicată. soare. Breaza se poate dezvolta ca stațiune pe un asemenea profil sanatorial. În cartierul Podu – Vadului sunt prezente soluri brune și regosoluri. inclusiv podzolite slab. cei mai întâlniți pomi fructiferi fiind prunul. ca urmare a 16 . iar această îndeletnicire se păstrează și în prezent. Au făcut-o din cauza nevoii de pășuni pentru animale. apă. clădire modernă. În zona Podu – Corbului se găsesc soluri brune. Pe dealurile din jurul localității au mare răspândire podzolurile. Doctorul Laza dorește să fondeze la Breaza o școală cu cursuri despre naturim atât pentru medici. ale căror ape sunt utilizate terapeutic. Izvorul Cacova (aflat la poalele Dealului Gurga) are o apă sufuroasă. Probabil că principalul impediment îl constituie lipsa fondurilor necesare. Doar 13 ani mai târziu situația se schimbase radical. Livezi și Valea Slăniței. colecistite cronice. care până în acel moment fuseseră navetiști. Apariția unei mari întreprinderi de mecanică fină care a oferit multe locuri de muncă în rândul bărbaților. Breaza este formată în principal din populație românească. Resurse minerale În imediata apropriere a orașului Breaza există un zăcământ de uraniu. Apa este ̓ recomandată pentru afecțiuni gastro – intestinale cronice. „La origine sunt în bună parte tot sate de «mocani» sau «ungureni» . Vâlsan – 1924. care se exploatează în punctele Gura Beliei și Dealul Gurga. anemii. la Breaza se găsesc marne calcaroase. nu s-a încercat niciodată exploatarea acestei resurse. Deși au fost realizate prospecțiuni în zonă. Livezi și Valea Slăniței. Pe teritoriul orașului se găsesc de asemenea izvoarele sărate de la Valea Morii. iar Câmpina 8525. hipotonă). În perioada comunistă creșterea s-a accentuat puțin datorită politicii prodemografice susținute de acest regim. a fost un alt factor ce a dus la creșterea populației.prezenței gipsului. Aceste zăcăminte de sare au determinat apariția izvoarelor sărate de la Valea Morii. Nistorești. Breaza. diabet simplu. După evoluția din 1989. fără momente de explozie. obezitate. restul populației fiind scutită de taxe. Tot George Vâlsan. dar în prezent captarea nu funcționează. De-a lungul ultimului secol s-a înregistrat o creștere susținută. Evoluția numerică a populației este influențată de factori multipli. a mentalității înrădăcinate. doar cu câteva „ezitări” datorate celor două războaie mondiale în care a fost antrenată și România cu toată populația sa. În 1835 în Breaza de Sus și de Jos existau 342 și respectiv 274 familii contribuabili. În paleozoic aici se întindea un braț al Mării Tetys. provenită în cea mai mare parte din Transilvania. confirmată de analize. Cea mai mare rată a natalității a fost 17 . dermatoze cronice pe fond de insufieciență hepatică. toxico – infecțioase sau virotice. La sanatoriul Eden s-au primit propuneri de a se îmbutelia și a se comercializa sub numele de „apă edenică”.Moreni. sodică. Cel mai mare spor natural s-a înregistrat în perioada 1966-1977 datorită legislației în domeniul demografic impusă de regimul totalitarist (interzicerea avorturilor). Studiul demografic Ca și în alte așezări din zona perimontană a Munteniei. prezente pretutindeni în zona Subcarpaților. Breaza număra 6891 locuitori. așa cum este „izvorul minunilor”. sulfată. în apele căreia s-au depus formațiuni de gips și sare. Gura Beliei și utilizate în construcții. în lucrarea „Lecturi geografice ” de Simion Mehedinți). diskinezii biliare. Comarnic. Această creștere cu 150% a populației municipiului de astăzi într-un timp atât de scurt se datorează punerii în valoare a zăcămintelor de petrol din zonă. Prin anii 80 a fost captat. în timp ce în Câmpina erau doar 135 familii contribuabili. Materiale de construcții Dacă la Sinaia și Comarnic există calcare masive care au determinat construirea fabricilor de ciment. prezintă situația populației în Breaza și Câmpina în perioada 1835 – 1912. sechele postoperatorii pe căile biliare. Teșila” (G. Gipsul și sarea. dar o dată cu scăderea nivelului de trai a scăzut și natalitatea. având ca sursă o hartă rusă. se întâlnesc și pe versanții dealurilor Gurga și Răgman. în condițiile unui climat cald și arid. aceasta din urmă fiind utilizat pentru efectele sale terapeutice încă din 1833 în cadrul Băilor Oștirii Țării Românești. În prezent populația Brezei se află într-un ușor regres. gută. Apa freatică are o calitate excepțională. calcică. Nisipurile și pietrișurile din albia Prahovei sunt exploatate în carierele de la Podu – Vadului. hepatite cronice. Până în 1996 populația a cunoscut o creștere continuă datorată evoluției localității. populația a mai crescut câțiva ani datorită inerției. La sfârșitul secolului XIX (1899) populația Brezei (6283 locuitori) reprezenta dublul populației din Câmpina (3779 locuitori). 5%.înregistrată in 1968. în jur de -0. Evoluția populației în Breaza în perioada 1899-2010 25000 20000 Populația 15000 10000 5000 0 1899 Număr locuitori 6283 1912 6981 1930 1956 1966 1977 1986 1996 1997 1998 1999 2000 2002 2006 2007 2008 2009 2010 9326 11122 12733 16768 18712 19179 19035 18948 18768 18669 18199 17862 17681 17523 17501 17476 Anul Număr locuitori Tabelul 1.3%.58%. În prezent sporul este negativ. iar recent și din Europa Centrală și Estică). 3.Parametrii evoluției populației în perioada 1996-2010 Anul Populația stabilă la 1 iulie Femei Născuți vii Decedați total Decedați sub 1 an Spor natural Căsătorii Divorțuri 1996 19179 9887 134 259 6 -125 135 39 1997 19035 9846 159 243 3 -84 129 46 1998 18948 9795 145 224 3 -79 93 45 1999 2000 18768 18669 9706 143 249 1 -106 117 44 9656 133 202 2 -69 106 23 2002 2006 18199 17862 9222 135 200 3 -65 103 35 9149 129 217 1 -88 90 30 -90 119 48 -82 103 31 -121 105 35 -112 109 29 2007 2008 17681 17523 9074 136 226 8978 119 201 2009 2010 17501 17476 8970 138 259 8963 126 238 18 . sporul natural fiind de 2. Valoarea este apropiată de media țării (-0. specifică statelor aflate în perioada modernă a evoluției demografice (statele din Europa de Nord și Vest.2%). Există în oraș o întreprindere de mecanică fină (Hidrojet) care produce elemente de precizie și aparatură hidraulică. depozitare. Structura profesională reprezintă gruparea populației după criteriul participării la activitatea economică. minerit. în Breaza cea mai mare parte a locuitorilor lucrează în industrie. reformați și pocăiți. pescuit. proprietarii acestora sunt salariați în alte domenii sau pensionari.Evoluția indicilor demografici 15 10 5 0 -5 -10 96 9 97 9 98 9 99 0 00 0 02 0 06 0 07 0 08 0 09 0 10 19 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 Natalitate Natalitate Mortalitate Sporul Natural Populația orașului este în mare majoritate de etnie română. După cum reiese din tabelul prezentat mai jos. dar se întâlnesc și adventiști de ziua a șaptea. cât și faptului că deși există livezi întinse. iar o parte a populației este reprezentată de navetiști (spre întreprinderi din Câmpina. Religia predominantă este cea creștin – ortodoxă. Tabelul 2. Sinaia). Sectorul primar (agricultură. Sectoarele terțiar și cuaternar sunt destul de modest reprezentate de dezvoltare mai ales din punctul de vedere al turismului. Acest lucru se datorează atât faptului că nu există resurse subterane ce pot fi exploatate (doar un zăcământ de uraniu ce nu a fost niciodată valorificat). exploatarea lemnului) are o pondere mică. Sectorul secundar absoarbe aproximativ 75% din forța de muncă a localității. comunicații 1996 1917 9 5059 1997 1903 5 4650 1998 1894 8 4302 1999 1876 8 3920 2000 1866 9 3589 2002 1819 9 5701 2006 1786 2 3042 2007 1768 1 2688 2008 1752 3 2577 2009 1750 1 2293 2010 17476 2034 30 4066 53 39 47 21 3891 39 31 44 11 3568 53 10 24 1 2900 190 138 18 3 2817 61 46 18 84 2841 369 653 178 6 2135 43 51 63 4 1850 37 42 59 3 1678 41 38 52 10 1317 33 47 41 13 1032 25 36 43 19 . Structura populației în funcție de activitatea profesională Populația Numărul mediu de salariați Din care Agricultură Industrie Construcții Comerț Transport. asistență socială obligatorie Învățământ Sănătate Alte ramuri 38 13 16 18 17 32 26 26 24 27 35 41 41 43 49 57 385 273 265 257 280 265 412 148 185 331 134 105 354 130 93 324 121 161 272 214 84 421 203 535 254 152 39 230 145 30 235 146 103 237 148 153 217 170 198 Numărul salariaților 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1996 1997 1998 1999 2000 2002 2006 2007 2008 2009 2010 Anul Număr salariați Structura Profesională 2010 8% 10% 1% Agricultură Industrie Construcții 11% 50% Comerț Transport Financiar Adm Publică Învă țământ 13% 2% 2% 2%1% Sănătate Altele Descrierea evoluției populației orașului Breaza este realizată comparativ cu cea a populației județului Prahova folosind datele furnizate de Recensămintele populației și locuințelor din 1966 până în 20 .Activități financiare. bancare și de asigurări Administrație publică. Tabelul 3. față de 1992 când s-a înregistrat o creștere a volumului populației stabile cu aproape o treime raportat la același an – 1966. Totuși.Vadului Cartier Irime ști Cartier Breaza de Jos Cartier Breaza de Sus Cartier Gura-Beliei Cartier Podu . Volumul populației orașului Breaza-evoluție la recensăminte Recesământ 1966 1977 Oraș Breaza Frecvențe 14764 17633 absolute Evoluția 1966=100% +19. Recensământul Populației și Locuințelor 2002 1992 19566 +32. După cum se observă populația orașului Breaza la recensăminte manifestă o tendință de creștere dacă ne raportăm la recensemântul din 1966. Distribuția populației orașului Breaza pe cartiere componente Total oraș Breaza Locuitori Gospodării Densitatea (loc/km2) Cartier Podu – Vadului 1734 560 260 Cartier Irimești 41 13 Cartier Breaza de Jos 1968 603 850 Cartier Breaza de Sus 10270 3188 Cartier Gura Beliei 1031 300 205 Cartier Podu – Corbului 288 93 85 Cartier Nistorești 933 300 155 Carier Frăsinet 524 173 125 Cartier Valea Târsei 1189 175 Cartier Surdești 221 69 363 Sursa: Primăria Orașului Breaza. Recemsământul populației și al locuințelor 2002 Repartiția populației pe cartiere 3% 5% 2% 6% 7% 1% 10% 0% 11% Cartier Podu. pe intervalul 1992 – 2002 se manifestă o tendință clară de scădere a volumului populației orașului.2002.4% populației Județ Frecvențe 701057 817168 Prahova absolute Evoluția 1966=100% +16.7% 2002 18199 +23.4% Tabelul 4.Corbului Cartier Nistore ști Cartier Frăsinet Cartier Valea Târsei Cartier Surde ști 55% 21 .3% 829945 +18.5% 874349 +24.6% populației Sursa :INSSE. 34%. Ca urmare populația activă. reprezintă 61. aptă pentru muncă. În Breaza populația tănără (sub 20 ani) are o pondere de 23. POPULAȚIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ Indicatori 2002 Populația stabilă total-număr 18199 22 .9%.Repartiția gospodăriilor pe cartiere 1% 3%3% 5% 2% 5% 10% 0% 12% Cartier Podu-Vadului Cartier Irime ști Cartier Breaza de Jos Cartier Breaza de Sus Cartier Gura Be liei Cartier Podu Corbului Cartier Nistore ș ti Cartier Frăsinet Cartier Valea Târsei 59% Cartier Surde ști Valoare densității pe cartiere 18% Cartier Podu-Vadului 13% 0% Cartier Irime ști Cartier Breaza de Jos ș i Breaza de Sus Cartier Gura Beliei Cartier Podu-Corbului 0% 6% 8% 4% 10% 41% Cartier Nistore ști Cartier Frăsinet Cartier Valea Târsei Repartiția populației ăn funcție de sex 9200 9000 8800 8600 8400 8200 2006 2007 2008 Anul 2009 2010 Număr de locuitori Femei Bărbați Structura pe grupe de vârstă este expresia divizării populației în trei categorii semnificative. iar cea vârstnică (peste 65 ani) de 14. dar nici nu se poate spune că orașul este lipsit de probleme din acest punct de vedere. Nu există tendințe îngrijorătoare spre îmbătrânire.76% din totalul populației orașului. iar ponderea acestora relevă tendințele de întinerire sau îmbătrânire a populației. Tabelul 5. 8 grădinițe ( str. Irimești. Valea Târsei.În zona centrală pe terasa Prahovei. Podu Vadului ) și două licee (Aurel Vlaicu și Liceul Militar) Tabelul 6. complementare și de 1 1 1 1 1 1 ucenici Școli postliceale 1 1 1 - 23 .total 23 23 23 20 20 18 Grădinițe 9 9 9 9 9 9 Școli din învățământul primar și Gimnazial 10 10 10 9 9 8 Licee 2 2 2 2 2 2 Școli profesionale. iar Comarnicul de aproape 200 loc/km2. valoarea se găsește sub cea înregistrată de același indicator la nivelul județului Prahova – 176 locuitori/km2 Învățământ Structura învățământului în Breaza s-a modificat sensibil în perioada 1998-1999 prin desființarea școlilor profesionale și postliceale. Podu Corbului. Ograda). Libertății. Valea Târsei. Frăsinet. numărul unităților de învățământ liceal și numărul grădiniților nu s-a modificat. În ciuda scăderii natalității.aceia care aparțin familiilor în care ambii părinți sunt ocupați. Breaza de Sus. În orașul Breaza funcționează 7 școli generale (Podu Vadului. Nistorești.-0-4 ani 671 -5-9 ani 717 -10-14 ani 1254 -15-19 ani 1607 -20-24 ani 1287 -25-29 ani 1375 -30-34 ani 1883 -35-39 ani 907 -40-44 ani 1146 -45-49 ani 1351 -50-54 ani 1208 -55-59 ani 1008 -60-64 ani 1072 -65-69 ani 980 -70-74 ani 756 -75-79 ani 518 -80-84 ani 245 -85 ani și peste 214 Sursa :INSSE. în timp ce Câmpina are o densitate medie de 900 loc/km2. Breaza de Jos. Gura Beliei. densitatea depășeste 3500 loc/km2 . str. Cu toate acestea. Gura Beliei. Recensământul Populației și Locuințelor 2002 Datorită scăderii continue a volumului populației orașului Breaza în perioada 1992 – 2002 a scăzut în același ritm și densitatea populației de la 378 locuitori/km2 în 1996 la 359 locuitori/km2 în 2002. Acest lucru se datorează faptului că în grădinițe nu sunt înscriși decât aproximativ 10% din copii. iar în licee sunt locuri pentru o treime din cei care absolvă școala generală. Datorită reducerii numărului de copii de vărstă școlară. numărul școlilor primare a scăzut și el. Unitățile de învățământ din orașul Breaza 1996 1997 1998 1999 2000 2010 Unități de învățământ. Republicii.