JOCUL+CULORILOR

“JOCUL CULORILOR”OPŢIONAL EDUCAŢIE PLASTICĂ GRĂDINIŢA P.P. NR.4 REŞIŢA AUTORI: INSTITUTOR I : GAVRIL CAMELIA D-na CONSTANTIN CIOBANU CAMELIA PROGRAMA PENTRU ACTIVITATEA OPŢIONALĂ DENUMIRE OPŢIONAL: ― JOCUL CULORILOR‖ TIPUL: EDUCAŢIE PLASTICĂ GRUPE: Grupa Pregătitoare II , Ed. Gavril Camelia Ed. Smarandache Gabriela Grupa Mare I, Ed. Săgeată Doina Ed. Cristea Doina Grupa Mare II, Ed. Nicolicea Cornelia DURATA: 1 AN ŞCOLAR INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: GRĂDINIŢA P.P.4 REŞIŢA AUTOR: ED.GAVRIL CAMELIA NUMĂR DE ACTIVITĂŢI PE SĂPTĂMÂNĂ: 1 / SĂPTĂMÂNĂ ARGUMENT ―Familiarizarea copiilor cu unele tehnici plastice de lucru şi stăpânirea lor le creeză acestora sentimentul propriei lor valori, sporindu-le încrederea în capacitatea lor de creaţie.‖ M.Ilioaia Arta îl aduce pe om mai aproape de frumos, îi oferă posibilitatea să creeze frumosul, să-l descopere sub aspecte noi. Grădiniţa este primul factor care contribuie în mod organizat la conturarea personalităţii umane, la formarea şi cultivarea gustului pentru frumos, oferind preşcolarului posibilitatea stimulării câmpului emoţional tonic şi îndepărtarea inhibiţiilor. Activitatea plastică din grădiniţă este foarte îndrăgită de copii, ei fiind oricum atraşi de culoare, de diversitatea tehnicilor de lucru, prin care îşi pot dovedi spontaneitatea, creativitatea, pot da frâu liber imaginaţiei şi fanteziei lor. Prin acest gen de activităţi se realizează şi se antrenează la copii coordonarea oculomotorie, dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii, simţul proporţiilor, orientarea spaţială, toate acestea ajutându-l pe copil în învăţarea scrierii la şcoală. Prin arta plastică, prin realizarea sau admirarea unei lucrări plastice, artistice se declanşează o mulţime de stări afective, de sentimente care îl fac pe copil să vibreze în faţa problemelor vieţii. Educaţia plastică poate introduce frumosul în viaţa de zi cu zi, dezvoltă sentimente primare, amplifică emoţiile complexe. O lucrare artistică frumoasă, expresivă poate stimula sau relaxa, poate apropia oameni de vârstă, educaţie, inteligenţă, mediu social complet diferite. Prin intermediul acestui opţional avem în vedere îmbogăţirea stimulilor în câmpul sensorial de desfaşurare al percepţiei, urmărim dezvoltarea şi cultivarea capacităţilor de a comunica prin culoare, de a aduce o rază de lumină în viaţa copiilor, sprijinindu-I atunci când este nevoie pentru a evita o serie de greşeli care se întâlnesc în lucrările lor şi care diminuează expresivitatea acestora. OBIECTIVE GENERALE: Cunoaşterea şi utilizarea materialelor şi tehnicilor de lucru specifice activităţilor de educaţie plastică; Cunoaşterea culorilor primare, a culorilor secundare şi a nonculorilor. Deprinderea unor tehnici specifice artei picturale. Dezvoltarea capacităţii creatoare a copiilor. OBIECTIVE CADRU: Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi; Realizarea unor corespondenţe între diferite elenemte de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul înconjurător; Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin desen, pictură. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE: I. Să folosească corect materialele şi instrumentele de lucru. Să organizeze paleta cu culorile pigment. Activităţi de învăţare: -identificarea materialelor de lucru; -exerciţii de folosire a pensulelor şi a culorilor pigment; -exerciţii de aşternere a culorilor pe hârtie; -exerciţii cu pete de culoare. II. Să recunoască culorile primare, binare şi nonculorile în natură, reproduceri de artă şi lucrări ale colegilor. X.în care să se folosească culori calde şi culori reci. Activităţi de învăţare: . .Activităţi de învăţare: -culorile primare (roşu. IX: Să obţină forme spontane pliind o hârtie pe care au fost aşezate pete de culoare. -culori binare. VII: Să compună un spaţiu folosind elemente ale limbajului plastic:punctul şi linia. VIII: Să compună suprafeţe folosind pete de culoare şi forme(geometrice şi spontane). V.exerciţii de identificare a unor forme interesante în formele spontane obţinute prin plierea hârtiei. Activităţi de învăţare: . IV.exerciţii de obţinere a petei de culoare . galben. Activităţi de învăţare: alb şi gri . Activităţi de învăţare: . III. -exerciţii de identificare şi obţinere a culorilor binare.realizarea unei lucrări în care să folosească punctul şi linia. Să obţină tonuri închise şi deschise prin amestecul culorilor cu alb sau negru. Să recunoască culorile calde în natură. să compună suprafeţe folosind tonuri spre închis şi spre deschis ale culorilor. Activităţi de învăţare: -exerciţii de obţinere a culorilor reci.exerciţii de obţinere a cel puţin trei tonuri spre deschis/închis prin amestecul culorilor cu alb / negru . Activităţi de învăţare: .exerciţii de obţinere a tonurilor închise şi deschise prin amestecul de VI. Să obţină tonuri închise şi deschise prin amestecul de alb şi gri. Să obţină compoziţii cu structuri naturale şi materiale textile.nonculori. albastru).compoziţii cu elemente figurative.realizarea unei lucrări prin procedeul ―colaj‖. pe planşe sau în reproducerile de artă. Activităţi de învăţare: -exerciţii de obţinere a culorilor calde. . Să recunoască culorile reci în natură. pe planşe şi reproduceri de artă. 11. Forme spontane. albastru. 6. portocaliu. 4. violet. 2. Pete de culoare. 5. 9.aprecieri verbale. 12.CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII: 1. Monoculori: alb. galben. .Culori calde: roşu. -autoevaluarea. Elemente de limbaj plastic. negru. 7. Culori reci: verde. 8. 3.expunerea lucrărilor. 10. Culori primare. Tehnici de lucru. METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE: . . Tonuri de culori. Culori binare. Structuri naturale. Pata de culoare şi formă. 08 ―Pictăm frumos‖ Munca individualăpictura Aprecieri verbale Prezentarea propriilor lucrări şi analizarea lor 14.0 8 4.0 8 ―Baloane multicolore‖ Exerciţiul -alternarea culorilor calde şi reci ―Tapet pentru Exerciţiul Expoziţie pe holul grădiniţei Expunerea şi analiza 25. să umple cu culoare un spaţiu dat. galben.10. 7. albastru. albastru.10. . -să recunoască culorile CONŢINUT ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE EVALUARE OBS . -să compună o temă pe spaţiul plastic dat.11.10. -să obţină prin amestecul culorilor primare culori binare. -să recunoască culorile reci: verde. .11.să realizeze o temă pe spaţiul plastic dat folosind culorile primare.08 ― Covor de frunze uscate‖ -culori calde ―Ploaia‖ -culori reci Exerciţiul -pictura Expunerea şi analiza lucrărilor 11. culorile pigment.OBIECTIVE DATA OPERAŢIONALE .0 8 ―Mozaic‖-culori primare ―Fructe‖ -culori binare şi culori primare Exerciţiul -pictura Lucrul pe echipepictura Expunerea şi analiza lucrărilor 21. -să recunoască culorile calde: roşu.să realizeze o lucrare plastică folosind culorile calde. -să realizeze o lucrare plastică folosind culori reci. să realizeze o lucrare cu tema la alegere. violet.11. să folosească correct pensulele.0 8 Exerciţiul -pictura ―Suntem critici de artă‖ -autoevaluare 18.galben). portocaliu. .0 8 . folosind culori binare şi primare.11. -să sesizeze diferenţa dintre culorile calde şi culorile reci.să identifice materialele de lucru.să recunoască culorile primare(roşu. 0 9 20.0 9 Aprecieri verbale 10.secundare: mov.0 9 ―Om de zăpadă‖ ―Valurile mării‖ -tonuri de culoare ―Felicitări aniversare‖ -linia continuă ―Melcul‖ -linia continuă ―Covoraşul fermecat‖ Exerciţiul Exerciţii de obţinere a tonurilor de culoare Exerciţiul 27.12.să decoreze un spaţiu dat folosind punctul şi linia ―Temă la alegerea copiilor‖ 6. colorate -să folosească tehnica de lucru preferată şi culorile adecvate în redarea temei alese.12.01.01.08 ―Cele mai reuşite lucrări‖ -analiza lucrărilor Expunerea şi analiza lucrărilor ―Suntem tipografi‖ -expunerea şi analiza lucrărilor 9.09 Evaluarea tehnicilor Expoziţie pe de lucru învăţate holul grădiniţei Aprecieri verbale Aprecieri verbale Expunerea şi analiza lucrărilor 13.0 8 ―Castelul din figuri geometrice‖nonculori -să folosească ştampile. -să realizeze o temă plastică pe spaţiul dat utilizând linia continuă. ―Scrisoare către distribuind uniform culoarea pe Moş Crăciun‖ suprafaţa dată.să folosească culoarea albastru pentru a obţine efectul spaţial -să obţină tonuri spre închis şi spre deschis prin amestecul culorii cu alb sau negru. .01. -să utilizeze tehnica ştampilării în realizarea -litere şi cifre compoziţiei plastice.02.0 9 Analiza lucrărilor Exerciţiul Exerciţiul Aprecieri verbale Aprecieri verbale 17. -să obţină efecte plastice prin tehnica stropirii. -să obţină tonuri deschise şi închise din alb şi negru.0 9 . -să obţină forme spontane prin tehnica firului de aţă înmuiat în culoare şi preset între două pagini suprapuse. -să obţină efecte plastice prin tehnica tamponării hârtiei cu buretele. . folosind periuţa de dinţi şi diferite şabloane.02.01.08 16.12. camera păpuşii‖ -tehnica tamponării hârtiei cu buretele ―Tablou de iarnă‖ -tehnica stropirii Exerciţiul Exerciţiul Jocul Jocul Exerciţiul lucrărilor 2. verde. -să realizeze compoziţii plastice folosind culori reci sau calde. cerneală ―Oraş de acuarelă‖ Exerciţiul Exerciţiul Exerciţiul Exerciţiul 21.03.03.09 . .03. -să identifice formele obţinute.să picteze cu degetul pe carton animele .04. să contureze cu carioca neagră formele pictate cu acuarelă -să compună o temă pe spaţiul plastic folosind lipici şi nisip ―Buburuze‖ Exerciţiul Aprecieri verbale ―Pasărea măiastră‖ Munca în echipă Aprecieri verbale 31.09 12.05.să obţină efecte plastice folosind acuarele peste forma desenată cu ceracolor .03.24.să realizeze un desen în creion şi culori .0 9 Exerciţiul Aprecieri verbale 19.să folosească modalităţi combinate de desen în realizarea temei dorite . folosind tuşe de pensulă .să amestece diferite nuanţe de acuarele.să decoloreze culorile aplicate ―Flori pentru pe o suprafaţă folosind zeamă mama‖ de lămâie ―Broscuţe cu buline‖ Exerciţiul Exerciţiul Aprecieri verbale Aprecieri verbale 10.02. -să plieze o hârtie pe care au fost aşezate pete de culoare.05.0 9 .05.03.0 9 5.0 9 3.04.0 9 ―Fluturaşi‖ Exerciţiul Expunerea şi analiza lucrărilor Aprecieri verbale Aprecieri verbale Aprecieri verbale Aprecieri verbale Aprecieri verbale 7.să folosească punctul şi linia pe elemente din natură(coji de nucă) pentru a obţine efecte plastice deosebite -să folosească materiale sintetice şi din natură pentru a obţine diferite forme.0 9 ―Tablou din nisip‖ Exerciţiul Aprecieri verbale .0 9 28.0 9 24.să obţină efecte plastice ―Floricele‖ folosind tehnica apăsării cu dopul .0 9 17. -să aleagă titlul lucrării.04.09 ―Ouă încondeiate‖ ―Căluţul‖ / ―Puişori‖ ― Peşti‖ ― Gândăcei cerneluiţi‖ -acuarelă. apăsând apoi uşor. creion pastel. să folosească în exprimare un limbaj artistic adecvat.―Educaţie plastică in ciclul primar‖ vol.06. 2002. II. să realizeze invitaţiile la expoziţie -să prezinte propriile lucrări şi pe cele ale colegilor. Programa activităţilor instructive-educative in grădiniţa de copii.îndrumător pentru educatoare. Dumbravă. 1988.‖Caiet de educaţie plastică clasa I‖. Lucrări achiziţionate de invitaţi BIBLIOGRAFIE: Georgeta Botez.S. Cartu Alexandru. Maria. Aurel. precizând temele şi unele tehnici folosite.06. Susală. Maria.Didactica si Pedagogica. Bucureşti. V&Integral –Bucureşti.2005 Mihalache. ―Atlas cu elemente de limbaj plastic‖. . ―Culoarea cea de toate zilele‖. Rusescu. Albatros. Ed. Dana Solovăstru. Bucureşti. N. 1997-1998 Rotaru.09 9. Ed. Vasile. 1981. ― Educaţia plastică in invăţământul primar‖. I. bucureşti. 1982. ed.J.2. Maria. Editura Aramis. 2007. vizitatorilor. Ana. Aramis. . Ministerul Educaţiei şi Cercetării.Ion. ―Metodica predării desenului la clasele I-IV‖. ―Vă invităm la expoziţia nostră!‖ Munca în echipă Aprecieri ―Jocul culorilor‖ -realizările micilor artişti Expoziţie cu vânzare în incinta grădiniţei Aprecierile invitaţilor. Culegere editată de I. Dascălu. Iaşi. Ilioaia.09 -să amenazeze locaţia pentru expoziţia cu vânzare a lucrărilor realizate în cursul anului. Ed. 1996 Album metodic. Polirom.Ghe. Bucureşti. Bucuresti. Ed. Ed. educative". sa evalueze lucrarile dupa criterii stabilite.     sa redea prin desen elemente din natura sugerate de versuri. OBIECTIVE OPERATIONALE: METODE SI PROCEDEE: MATERIAL DIDACTIC: MATERIAL BIBLIOGRAFIC:  sa alcatuiasca propozitii cu anumite cuvinte date.  sa-si imagineze culori si forme din natura sugerate de versurile poeziilor lui Eminescu. Bucuresti. sa compuna in mod original si personal spatiul plastic. sa pastreze acuratetea lucrarii. explicatia.O metodica a activitatilor instructiv . 2007.  conversatia."Traditional si modern in invatamantul prescolar .  35-40 minute DURATA: EVENIMENT UL DIDACTIC Organizarea activitatii CONTINUTU L STIINTIFIC Pentru buna desfasurare a activitatii voi avea in vedere STRATEGIA DIDACTICA METODE FORMA DE SI ORGANIZA PROCED RE EE MIJLOACE DE INVATAMA NT EVALUAREA . Ed.PROIECT DE ACTIVITATE DATA: GRUPA: "Pregatitoare "A" ACTIVITATEA: educatie artistico-plastica TEMA: "Natura in poezia lui Eminescu" TIPUL DE ACTIVITATE: formare de priceperi si deprinderi FORMA DE desen din imaginatie REALIZARE: SCOPUL ACTIVITATII: formarea si dezvoltarea capacitatii de a intelege si aprecia frumosul din arta si natura. exercitiul  foi de desen. a imaginatiei creatoare si reproductive. expunerea. Omfal Esential. creioane colorate cerate  Monica Lespezanu . dezvoltarea capacitatilor perceptive a reprezentarilor. Specific copiilor ca este un omagiu (o lauda) adusa lui Eminescu pentru frumusetea poeziilor care au ramas dupa moartea lui.aranjarea mobilierului.pregatirea materialelor pe masute Se va face prin conversati audierea unui a fragment din cantecul expunerea "Eminescu" pe versuri de Tudor Vieru. STRATEGIA DIDACTICA METODE FORMA DE SI ORGANIZA PROCED RE EE MIJLOACE DE INVATAMA NT EVALUAREA Captarea atentiei . .aerisirea salii de grupa. muzica I.Ce activitati urmeaza sa desfasurati? (activitati de desen)l colectiv dirijat foi de desen creioane colorate cerate copiii asculta cantecul si spune despre cine este vorba in el se intuieste materialele de pe masuta si se precizeaza activitatea care urmeaza sa o desfasoare . . Aldea Teodorovici.EVENIMENT UL DIDACTIC CONTINUTU L STIINTIFIC urmatoarele: .Ce aveti pe masute? (foi. creioane) . " "Ce te legeni". "La mijloc de independent MIJLOACE DE INVATAMA NT EVALUAREA evaluare orala copiii precizeaza elementele des intalnite in poeziile lui Eminescu evaluare orala se enumera cateva poezii de Eminescu . "Luceafarul". Ce putem alege conversati colectiv sa desenam din a dirijat poeziile lui Eminescu? individual Haideti sa ne gandim la cateva poezii in care poetul vorbeste despre natura.EVENIMENT UL DIDACTIC Anuntarea temei si a obiectivelor Reactualizarea cunostintelor STRATEGIA DIDACTICA METODE FORMA DE CONTINUTU SI ORGANIZA L STIINTIFIC PROCED RE EE M-am gandit ca conversati colectiv din imaginatie a dirijat sa desenati "Natura in individual poezia lui Eminescu". "Somnoroase pasarele. Ex. iar apoi sa incercati si voi sa redati natura din poezii prin desen. Sa va amintiti elementele din natura des intalnite in poeziile lui. "Revedere". independent Pentru a putea realiza aceasta tema trebuie sa va ganditi mai intai la poeziile scrise de Eminescu pe care voi le stiti. EVENIMENT UL DIDACTIC CONTINUTU L STIINTIFIC codru" Spre deosebire de alte activitati de desen in care eu va prezentam plansa model. sau puteti reda intrun desen mai multe elemente din natura intalnite in poeziile lui Eminescu sau STRATEGIA DIDACTICA METODE FORMA DE SI ORGANIZA PROCED RE EE conversati a explicatia explicatia colectiv dirijat colectiv dirijat MIJLOACE DE INVATAMA NT EVALUAREA Prezentarea noului continut si dirijarea invatarii . Puteti desena codrii desi. noaptea cu luna si stele. asa cum o vedeti voi. astazi nu o sa va prezint nicio plansa. eu am sa va dau cateva sugestii. Va trebui sa desenati din imaginatia voastra si sa redati prin desen natura din poeziile lui Eminescu. Dar pentru a va ajuta putin. lacul cu trestii. pe care o analizam impreuna. STRATEGIA DIDACTICA METODE FORMA DE SI ORGANIZA PROCED RE EE MIJLOACE DE INVATAMA NT EVALUAREA Mai intai schitam pe foaie imaginile dorite. Explic copiilor cum trebuie sa se incadreze in pagina si ce dimensiuni sa respecte. Iar pentru ca ei sa inteleaga mai bine voi demonstra la tabla cum trebuie sa procedeze pentru a reda o lucrare cat mai frumoasa.EVENIMENT UL DIDACTIC CONTINUTU L STIINTIFIC sa desenati imagini care sa reprezinte o anumita poezie iubita de voi. Obtinerea Dupa ce am performantelor explicat ce au de facut. vom face cateva exercitii de conversati a exercitiul colectiv dirijat individual foi de desen creioane colorate cerate copiii realizeaza tema data . Incercam sa redam cat mai fidel formele din natura si vom alege culorile potrivite cu care vom colora desenul. Voi da indicatii si ajutor daca este cazul si voi nota numele pe lucrari. . Se va da semnalul de incepere a lucrului si se va supraveghea cu atentie cum lucreaza copiii. Dau semnalul conversati de incetare a a lucrului si repetam ceea ce am facut astazi. lacul.Ce am desenat astazi? (natura in poeziile lui Eminescu) STRATEGIA DIDACTICA METODE FORMA DE SI ORGANIZA PROCED RE EE independent MIJLOACE DE INVATAMA NT EVALUAREA colectiv dirijat buline rosii copiii enumera cateva elemente din natura desenate de ei .EVENIMENT UL DIDACTIC CONTINUTU L STIINTIFIC Asigurarea retentiei incalzire a muschilor mici ai mainilor. cerul cu stelele) Evaluarea Se va face performantelor analiza lucrarilor impreuna cu copiii dupa criteriile desprinse din conversati a conversati a colectiv dirijat individual independent lucrarile copiilor lucrarile copiilor panou aprecieri verbale asupra lucrarilor executate de copii dupa criterii stabilite .Care sunt elementele din natura des intalnite in poeziile lui Eminescu? (codrii. unde copiii pot sa le analizeze liber. STRATEGIA DIDACTICA METODE FORMA DE SI ORGANIZA PROCED RE EE colectiv dirijat individual independent MIJLOACE DE INVATAMA NT EVALUAREA aprecieri verbale asupra modului de lucru si asupra comportamentu lui copiilor .redarea cat mai fidela a elementelor din natura. Lucrarile vor fi expuse la panou. insotite de motivatii obiective . .respectarea temei sugerate de educatoare. Se vor face aprecieri asupra modului de lucru al copiilor si asupra comportamentu lui din timpul activitatii. .acuratetea lucrarii.EVENIMENT UL DIDACTIC CONTINUTU L STIINTIFIC obiectivele activitatii. imagini cu pasari . explicatia.sa cunoasca si sa diferentieze materiale si instrumente de lucru -sa recunoasca si sa aplice reguli de utilizare a acestora Obiective operationale: -sa precizeze cateva caracteristici ale pasarilor -sa aplice corect tehnica de lucru. demonstratia. in functie de tema plastica -sa se orienteze corect in spatiul dat -sa folosseasca culorile corespunzatoare lucrarii ce urmeaza sa fie efectuata Strategia didactica: Metode: conversatia.PROIECT DIDACTIC Grupa: pregatitoare Educatoare: Categoria activitatii: Activitate artistico-plastica Tema activitatii: Pasari Mijloc de realizare: copiere+pictura Obiective cadru: -cunoasterea si utilizarea materialelor. descrierea. Materiale didactice: plansa model. a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice -realizarea unor corespondente intre diferite elemente de limbaj plastic si forme Obiective de referinta: -sa recunoasca elemente ale limbajului plastic si sa diferentieze forme si culori in mediul inconjurator . observatia. Analizeaza si selecteaza . Le urez "spor la treaba". anunt tema activitatii: Activitatea copiilor Intra in sala de grupa si isi ocupa locurile. Inmuiem pensula in apa si apoi in culoarea verde a acuarelei. la sfarsitul activitatii vom premia cea mai reusita plansa Priviti si spuneti-mi ce aveti pe masute? Enumera ce au pe masute. le solicit sa analizeze lucrarile si sa le aleaga pe cele mai bine Exercitii pentru incalzirea muschilor mici ai mainii Executarea propriu-zisa a lucrarii Evaluarea Executa exercitiile Lucreaza individual. Captarea atentiei Anuntarea temei Privesc pasarea si asculta cu atentie Asculta Motivarea invatarii Dirijarea invatarii Prezentarea si analiza modelului Explicarea tehnicii de lucru Copii. Etape Organizarea activitatii Desfasurarea activitatii Activitatea educatoarei Aerisesc sala de grupa. astazi vom copia si picta " pasari" Trebuie sa va straduiti sa copiati imagini cu pasari si apoi sa le pictati cat mai frumos pentru ca. Execut impreuna cu copiii cateva exercitii pentru incalzirea muschilor mici ai mainii. Raspund Ce credeti ca veti face cu aceste materiale? Analizez plansa impreuna cu copiii. Privesc cu atentie Ce observati pe plansa Le explic si demonstrez tehnica de lucru. Aranjez mobilierul in sala de grupa. Le prezint copiilor o pasare si le spun o scurta povestioara Dupa ce prezint plansa model. bate vantul. Foaia se gaseste pe masa de lucru. Organizez o expozitie in sala de grupa. Pasarea o pictam cu culoarea galbena sau alba. de exemplu: inchiderea si deschiderea pumnilor.Durata: 30-35 min. Asigur ordinea si disciplina pentru buna desfasurare a activitatii. dupa care venim pe foaia de hartie si pictam. cu mana stanga tinem foaia si pensula o tinem cu mana dreapta. Asculta cu atentie Vom copia o imagine cu o pasare si apoi o vom picta. iar in timp ce copiii lucreaza urmaresc activitatea lor dandu-le explicatii si ajutandu-i unde este cazul. morisca. Pregatesc materialul didactic necesar. . lucrarile. HOW TO LOOK AT ART Written by: Andrea Mulder-Slater [Andrea is one of the creators of KinderArt. DESCRIPTION Describe what you see. Describe the artist's use of color. Asculta aprecierile.. Feldman. How many colors have been used? How has the artist applied the paint? Describe the texture.com] Article Summary: The following is a guideline containing four basic components or stages of looking at art as suggested by art educator Edmund B. What kinds of shapes do you see? . and to help students better understand and share their feelings on a work or works of art.Incheierea activitatii realizate. Describe the lines in the work. Fac aprecieri asupra lucrarilor si asupra modului cum sau comportat copiii pe parcursul activitatii. The questions can be used to provoke curiousity and inquiry and encourage active student participation . building. Why is it interesting to you? What do you like or dislike about the work? The more you look . .. how would you feel? What sounds would you hear? Why do you think the artist choose this particular subject to paint? What part of the landscape.ANALYSIS Is your eye drawn to any particular area of the painting? Is there an element that stands out in the composition? Is the composition balanced? Does the work make you think of movement? How does the artist show movement? Does the painting look flat or does it give a feeling of depth or space? Where might the artist have stood while painting this picture? INTERPRETATION What kind of mood or feeling do you get from the painting? If you could imagine yourself within the painting.. person. animal etc. most interested the artist? Why do you think so? JUDGEMENT Find an interesting painting. the more you will see. Trouble is.. or drama promotes activity in the brain. and self-motivation. to language arts and geography. Art helps children understand other subjects much more clearly—from math and science. isolated subject when. in fact. school board officials need to make tough decisions. All you need is a pencil and a sheet of paper.. And do you know what else? Drawing is the single most accessible form of art available. many hold the misconception that art is a superfluous. Teaching your students about art is a good idea—here's why:     It's been proven that early exposure to visual art. it's about preparing young minds for a future of invaluable experiences—art related or otherwise. self-discipline. nothing could be further from the truth. Making Connections Through Drawing Drawing is one of the most important activities you and your students can do. developing creative problem-solving skills. Faced with dilemmas like how to raise test scores and how to stretch budgets as far as they can go. So. .like painting. music. Art nurtures inventiveness as it engages children in a process that aids in the development of self-esteem.com.but it also provides a direct link with reading. It is always disturbing to hear of yet another set of district policy makers doing away with arts education in the schools. and communicating thoughts and ideas in a variety of ways. The connection between drawing and geometric shapes and measurements simply cannot be denied. writing and especially mathematics.WHY IS ART EDUCATION IMPORTANT? Helping Students Understand Human Experience Written by: Andrea Mulder-Slater [Andrea is one of the creators of KinderArt. where do you begin? Start by remembering that teaching children about art is not just about showing them how to recognize a van Gogh or Picasso. cooperation. Participating in art activities helps children to gain the tools necessary for understanding human experience.com] Article First Appeared in Classroom Leadership Published by the Association for Supervision and Curriculum Development October 2001 | Volume 5 | Number 2 Article Summary: As one of the creators of KinderArt. Drawing not only provides the basis for other creative activities . adapting to and respecting others' ways of working and thinking. I often receive letters from teachers who work in public school systems where the arts are not a priority. sculpture and printmaking . try the same thing with modeling clay. Provide cut-up pieces of fruit and vegetables. a mistake is not a mistake—it's a happy accident. postcards. No scissors. no pencils. What is lurking behind the wall? Talk about it. So will old shirt and cereal boxes. Next. newsprint. You can use photocopy paper. a creation! If you have more time. Try having your students draw their names in big blocky print with pencil on paper.Here are some quick art ideas you can implement right away without a lot of preparation or materials:           Have your students create picture stories. Before long. . and noses to create people. cars. share the images to see if the other participants can decipher the "code. letting them overlap." See how many versions of the story develop. crayons. and more. See if your students can make figures using torn paper. If nothing else. mural paper. and butcher paper. you must have pencils. They can then use markers to add eyes. If there is time. animals. along with paint and paper. the torn paper can be glued on another sheet and painted with watercolors. going with the flow will become second nature for your students. Hand out paper and invite students to draw circles of all sorts. Enlist your students' help in creating signs. just paper. Supply paper. cover the paper with a light watercolor wash One of the most important lessons you can teach your students is that more often than not. encourage them to fill the paper with all sorts of designs using markers. spending no more than 10 seconds on each drawing. Once a month you can have a scrapbook-sharing day. they can color in the shapes that appear—taking care not to let two shapes touch one another. or oil pastels. Drawings. No erasing allowed! Turn a boat into a sunfish or change a lion into a raspberry bush. Lots of paper: every size. Basic Art Materials Supply List Paper. Pencils. Voila. Illustrate this idea in an eraser-free art-making session during which students are encouraged change a "mistake" into something else. When a sheet of paper is full. Once everyone has created a picture story. clippings. they can move on to another sheet. Nice big fat pencils for little hands and smaller pencils for your "grown up" students. Suggest that each student keep a scrapbook that belongs to him or her alone. Set the clock and have your students draw stick figures on a sheet of paper for 10 minutes. Even paper grocery bags cut up into squares will do just fine. and pieces of grass can all go into a scrapbook. If you have more time. Everyone draws a series of images—use stick people and box-shaped houses. Discuss the drawings at the end of the session. or wood and lots of brightly colored markers. ears. Youngsters can dip their fingers in some washable ink and make fingerprints on paper. Next. every shape. Have your students imagine there is a hole in the wall. Ask them to draw it. cardboard. Have your students paint a fruit and veggie picture. stamps. You can use buttons. Modeling Material. Pastels. thread.Crayons. Here's a tip: Make clean up easier by adding a few drops of dish soap to your paints. Provide safety scissors and adult assistance for the tiny ones. Paint & Brushes. the better. Just a small container of glue is all you need. Chalk pastels should be reserved for your older students while the oil pastels can be introduced to the younger set. The brighter your crayons are. This can be clay. beads. Make sure they are washable for the little ones. . Try to have both chalk and oil pastels on hand. Markers. Glue. You will be most pleased with water-base paints (tempera or watercolor) and brushes from small (¼") to large (1"). Found Objects. and so on in many an art project. Scissors. or even homemade goop—anything that can be formed. or you can make your own with flour and water. you have everything you need to give a child a creative break. Computer paper will work fine but be aware that the wetter it becomes.PAINTING WITH WATERCOLORS OR TEMPERA Written by: Andrea Mulder-Slater [Andrea is one of the creators of KinderArt. . brushes and a glass of water. First. the higher the chance of the paper tearing. make sure you have plenty of paper. What You Need: •Watercolor paint •Paintbrushes •Water and containers to hold the water •Paper towel or dry cloth •White paper (computer paper will work fine .com] Age: 2-5 years Activity Summary: If you have watercolor or tempera paints. it is best to use a thicker paper . For watercolors.like poster board or even watercolor paper.watercolor paper or thick poster paper is better) What You Do: 1. 2. Also. "Tell me about your picture. Show you child how to make simple Christmas and holiday crafts. provide your child with a nice flat place to work. red and orange make green). jewelry. One very simple but truly fun project for children and adults is the creation of homemade cards using a variety of art supplies and.html#ixzz1ovzgFnhP ." and "Why did you choose those colors?" rather than telling your child what the picture looks like to you. Christmas decorations. As always. Remember. creative vision! Parents who are drawn to such timeless and innovative hobbies as scrap-booking and homemade frame-making will delight in projects like our expert's featured here in this series. Say things like. 8. get expert tips and advice on arts and crafts for kids at preschool through elementary school ages in this free instructional video series.this is just about the process of working with art materials. this is not about creating a final product . Then simply allow your child to experiment with the paints. 9. In this free instructional video clip series. Next. 5.com http://www. our expert will show you how to make many types of simple crafts with your children using easy to find materials. praise your child for a job well done. When your child is finished with one painting.ehow. blue and red make purple. Series Summary One of the easiest ways to introduce your child to the world of artistic exploration is to allow them the freedom to initiate and participate in their very own art projects. 3. You can ask your child about his/her painting. 6. 4. including how to make clay dinosaurs. Demonstrate to your child how much or how little water is required to make the paint "liquidy".com/videos-on_5098_easy-arts-crafts-projects-kids. provide him/her with another sheet of paper. point out when new colors are formed on the paper (yellow and blue make green. projects using simple materials like clothes hangers and clay. Encourage them to try to keep the colors clean by rinsing the paintbrush in between colors. Set out some watercolours or tempera paints. 7. Easy Arts & Crafts Projects for Kids How to make a variety of arts and crafts projects for kids and young children. Do this until she tires of the activity. Your kids will love creating their own shapes with the sponges and watching their mind's eye create incredible cards for friends and family. naturally. and you will open your creative spirit wide as you help your child discover their artistic potential. dinosaur projects and much more! Read more: Easy Arts & Crafts Projects for Kids: Video Series | eHow. Tempera blocks are similar to watercolor blocks in that they need to have water to make them work. How To Teach Art to Kids By Anna Ryan, eHow Contributor Children are fascinated by art and love to experience it first-hand. Understanding and participating in art can help children have a greater appreciation for the world around them and help them to develop talents that they might not have otherwise discovered. Art enables children to cultivate self-expression, imagination and creativity as well as critical-thinking and problemsolving skills. Instructions Things You'll Need    Art supplies such as, paper, glue, glitter, scissors and paint Recycled materials found in the home or school such as paper towel rolls, scraps from other art projects, scraps of fabric and cardboard from food boxes Prints or photos of work by famous artists throughout history 1. o 1 Show the children examples of famous works of art throughout history including sculptures, paintings and architecture. In order for children to understand and appreciate art, it is important that they are exposed to a variety of art styles. o 2 Encourage the children to talk about the things that they like and even dislike in each work of art and the emotions that it makes them feel. o 3 Introduce children to several basic art techniques that use a variety of methods such as drawing basics, stamp painting, splatter painting and water colors. Teach several different art techniques to allow as many students in the classroom as possible to experiment and grow as an artist. o 4 Give children access to a wide variety of art materials to inspire them to explore their own creativity and experiment with new art techniques. Providing children with the opportunity to start by exploring materials on their own will allow them to express their own creativity and is a great way to encourage an interest in art. o 5 Provide a basic art project sample for children to use as a visual template and encourage them to create their own version of the art project. Art projects can incorporate a specific style of art, a classroom educational theme or an art technique. o 6 Display your students artwork throughout the school in the hallway and in classrooms to show that you are proud of the effort of every student. Seeing their artwork displayed encourages students to try new art techniques and explore their own talents and abilities. Read more: How To Teach Art to Kids | eHow.com http://www.ehow.com/how_5329457_teachart-kids.html#ixzz1ow1h7mdq 1st Grade Art Lessons K 1 2 3 4 5 Primary Color Super Heroes Students in Mrs. Brown's Art class sang the "Primary Color Song" to remind them of the three most powerful colors. They were reminded that the primary colors can be used to make any other color. Students created images of "Primary Color Super Heroes" using cut paper and glue. They were encouraged to be creative with their superheroes and could make either humans or animals. They added details to their Super Heroes using markers. Grade: 1st grade Time: one 60 min class Materials: 12"x18" white paper Red, Yellow, and Blue construction paper Elmers Glue bottle Colored markers Learning Objectives: To introduce students to the three primary colors, and explain why they are so "powerful". Drawing large shapes. Using scissors to "cut on the lines". We then created a 3D tree using a brown paper bag. Materials: Brown paper lunch bag . the same. Teach them that trees do not need to look like a stick with the cloud plopped on top. Grade: 1st grade Learning Objectives: To have students slow down and look at the Time: 1/2 of a 60 min class details of things that they see in front of Can be done the same day as "Oil pastel and them and not just assume that trees all look Watercolor Tree" painting below.Paper Bag Tree Sculpture Students discussed the characteristics of a fall tree and what shapes the branches make when they are without their leaves. Oil Pastel & Watercolor Tree Continuing with our discussion about trees. Teach them that trees do not need to look like a stick with the cloud plopped on top.. Grade: 1st grade Time: 1/2 of a 60 min class Can be done the same day as "Paper Bag Tree Sculpture" above. . Materials: 12"x18" white paper Crayola Oil pastels Tempera cakes. we created oil pastel and watercolor paintings by drawing the letter "Y" as the branches of the fall tree to create the effect of a tree without its leaves. or watercolors Learning Objectives: To have students slow down and look at the details of things that they see in front of them and not just assume that trees all look the same. and smush". 1 yellow. I let them take their mini sculptures home.. All together we mix 1 blue and 1 yellow. So now they have 4 reds. Now we have all 6 colors of the rainbow. To introduce students to the color wheel. this makes a grayish brown. They still have 1 yellow. Then I have them break each ball into 4 evenly sized balls. Then we mix all three. Once they do that correctly I give them the thumbs-up then they can make whatever they want with their colors.Little Blue and Little Yellow by Leo Lionni. The colors slowly mix right before their eyes! After we make all the colors they have to put it in the correct placement of the colorwheel.. and 1 blue. squeeze.. I give each student 1 ball of red. Learning Objectives: To remind students of the three primary colors and how they can be used to mix all the other colors on the color wheel and on the rainbow. . Then 1 blue and 1 red. yellow and blue Model Magic for each child. A marble sized ball of red. 4 yellows and 4 blues. Then 1 red and 1 yellow. plus a grayish neutral color.. 1 red. I do each part step-by-step. I don't let kids jump ahead because they sometimes mix the wrong colors. and 1 blue leftover. To exercise students' hand muscles. and 1 blue.Model Magic Color Wheel ~ Little Yellow and Little Blue We start by reading "Little Blue and Little Yellow". 1 red. 1 yellow. It is a really fun tactile experience for them because they have to "squish. :) Grade: 1st grade Time: one 60 min class Materials: Book. Clay Fossil Fish Students talked about fossils and learned new vocabulary words including "Paleontologist". Time: two 60 min classes *(if using a kiln the sessions need to be two To teach them about the different ways of weeks apart to allow clay to dry and be fired) making marks in clay (stamping. subtraction) Materials: Clay Tempera paint or tempera cakes . They created their own fossil fish using seashells and clay. Grade: 1st grade Learning Objectives: To show students the slab method of creating clay sculptures. scratching. After the clay was dried and fired they painted them using tempera cake paints. addition. Pointillism Butterfly Students created their first pointillism picture using the subject of butterflies as their inspiration. They used a butterfly tracer to map out the shape of the butterfly. When they are complete the students are always very proud of the work they did! Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: 9"x12" white paper pencils fine tip colored markers examples of artwork by Georges Seurat Learning Objectives: To introduce students to the method of Pointillism. From a distance the colors come together to form the patterns. lines and shapes. The challenge to their project is that the entire thing must be done only using "dots". then they filled in the wings and body with patterns and color. To fine tune students' motorskills. They also need to think about mirror symmetry since the patterns on a butterfly's wings are always the same. To teach students about patience and taking their time to complete a detailed drawing. and the artwork of Georges Seurat. much like the artist George Seurat. It is a time consuming project that helps teach students patience and discipline. . To give students more practice using liquid glue. Student got a chance to create their own Elmer inspired elephant using tissue paper and glue. At the end of the story all the elephants proclaim that they love Elmer just the way he is and they want to celebrate him by having a parade in his honor and having everyone dressing up in patchwork colors like him. and in the end we had our own Elmer's Day Parade! Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: Book. The used collaging techniques to stick the tissue paper to a large piece of white paper.Elmer by David McKee 12"x18" white paper pencils color markers scissors Elmers glue tissue paper or construction paper Learning Objectives: To give students more practice with scissors.Elmer the Elephant Students read the book "Elmer the Elephant" about an elephant who is sad because he is different from the rest of the elephants. They added a few details like eyes and ears. To teach students that being different is okay. and to teach them proper glue techniques. Then they drew their own elephant and cut it out. . This is a great opening project for early in the year as students are getting adjusted to their classmates. They then created abstract designs based on the story.Matthew's Dream by Leo Lionni white drawing paper fine point colored markers Learning Objectives: To give students the opportunity to explore abstract Art and mark making. Learning to Draw Snowflakes . Grade: 1st grade Time: one-two 60 min class sessions Materials: Book. the artroom. To observes students fine motorskills and offer suggestions and tips for students who art struggling with their designs. and the art supplies.Matthew's Dream Students read the book Matthew's Dream by Leo Lionni. (Not too much. then they traced their drawings with glue and glitter. After the weaving is complete the students cut out shapes to create a more interesting design when the weaving is put together. But we also talked about how no two snowflakes are alike. For this project we start off with a simple over under weaving using strips of paper two inches wide. they should not feel pressure to make every snowflake "perfect"! They started by drawing them with pencil first. not too little. They only weave 4 strips.First grade students learned to draw snowflakes. They really sparkle! Grade: 1st grade Time: one 60 min class Materials: Black construction paper pencils Elmers glue Silver glitter Learning Objectives: To introduce children to the concept of "rotational symmetry". but this lesson is an introduction to help prepare them for more complex weaving when they get older. . Grade: 1st grade Time: one 60 min class Materials: Colored 9"x12" construction paper Colored 9" strips of paper scissors Learning Objectives: To introduce students with the technique of weaving. just right) Paper Weaving with Large Strips Weaving is an important skill and also a challenging one for children in first grade. We talked about rotational symmetry and how each "branch" of the snowflake should match the other branches. To practice using liquid glue bottles. or all together to create a giant Kandinsky mural! Grade: 1st grade Time: one-two 60 min classes Materials: 9"x12" white drawing paper pencils rulers oil pastels Learning Objectives: To introduce students to the artwork for Vassily Kandinsky. especially his concentric circle paintings. The finished drawings can be hung individually. They then created their own circle drawing using oil pastels.Elmers glue Kandinsky Circles Students looked at the work of Wassily Kandinsky. It is important to tell kids to color in slowly and carefully. To practice fine motorskills of drawing circles freehand. . because light scribbles do not create the same effect. Students then created their own paper quilt. To introduce students to the concept that paintings and artwork can take many different forms (quilts). just like Faith Ringgold did with her quilts. or magazines pencils Sharpie markers crayons Elmers glue scissors Learning Objectives: To introduce students to the artwork and life of Faith Ringgold. They looked at images of her famous quilts and discussed the importance of the imagery in the middle of each one.Faith Ringgold Quilt Students learned about the artist Faith Ringgold. To practice their scissor skills they cut a huge pile of small squares. When they were done with the border they drew an picture in the middle that was based on a memory. Grade: 1st grade Time: two-three 60 min classes Materials: 9"x9" white drawing paper strips of colored paper. To have students choose one memory for the subject of their "quilt" and to draw that image from their imagination. . Then they used those squares to create a border around the outside of the their artwork. To have students draw from imagination. Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: 9"x9" pencils rulers Sharpie markers colored markers Learning Objectives: To introduce students to the artwork of Faith Ringgold. and they use pencils and markers to create the images. They use rulers to make a border around the outside. . things that they are thankful for. To have students work as a class to create a collaborative project. famous quilt artist. In the end an entire classroom can display their squares together to form a large Thanksgiving Quilt.Pilgrim Quilt Around Thanksgiving the students create a quilt square with drawings of the things that they are thankful for. large needles and burlap. . such as threading a needle. These strategies will help prepare them for more complex lessons in 2nd grade.Stitching Designs Students were introduced to the basics of stitching using yarn. "inout-pull". Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: Colored burlap Variety of yarn large student needles scissors Sharpie markers (to write initials on burlap) Learning Objectives: To introduce students to the techniques of stitching. and not pulling the yarn too tight. This introductory lesson will help prepare them for more complex stitching in the upper grades. Fairytale Puppets Students in first grade learn about folk tales and fairy tales and in Art Class they get a chance to create a puppet and act out a play using a puppet theater. To introduce students to "performance art". They create their puppets using mat board. To teach students to work collaboratively. On the last day of the project each group will act out their story and the rest of the class will watch. pencils and crayons. We always have so much fun doing this and it is often a favorite among students! Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: Heavy cardstock (white) popsicle sticks Elmers glue pencils Sharpie markers crayons Learning Objectives: To create a connection to the first grade curriculum explaining folktales and fairy tales. Each class is divided into small groups and each group is responsible for creating all the puppets needed to perform their story. . Greece. and Maracas Every year the first grade classes study the countries of Japan. Greece. Kenya.Greek Vases. To introduce students to a wide variety of art materials. Carp Kites. Kenya. pencils sharpies black tempera paint . and Mexico. and Mexico. These pieces of artwork are often displayed in the classrooms during the "World Fair Day". To incorporate some of these countries into the Art Curriculum students will create a piece of artwork that is inspired by the work of artists in that country. Grade: 1st grade Time: two 60 min classes each Materials: Learning Objectives: To reinforce the first grade curriculum as the students study Japan. Immediately many students had a connection. while also experimenting with a variety of materials.colored tempera paint Elmers glue scissors yarn To create three-dimensional works of art for a group display. and blue construction paper red yarn Elmers glue Learning Objectives: To introduce students to a wide variety of art materials. Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: pencils sharpie markers scissors red. . This project gave first graders practice cutting and glue. To introduce students to collaging and mixed media techniques. white. The next class several students brought their real Ann and Andy's to class. We looked at some photos of the original Raggedy Ann and Andy. Raggedy Ann and Andy Students had fun making Raggedy Ann and Andy doll collages. Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: 9"x12" colored construction paper Elmers glue oil pastels Learning Objectives: To introduce students to a wide variety of art materials. not too little.Glue Pastel Drawing First grade students did a creative project where they got to draw with glue! After the glue dried it created little barriers that divided the sections of the drawing. just right) . They filled in their drawing with color using oil pastels. To practice using liquid glue bottles. (Not too much. To introduce students to abstract art. . Grade: 1st grade Time: one-two 60 min classes Materials: 12"x18" white drawing paper pencils Sharpie markers watercolor paints or tempera cakes Learning Objectives: To teach students about observational drawing. I will add a first grade image after they complete the lesson this year). To give students the opportunity to practice their fine motorskills while painting. After their pencils drawings were completed they added watercolor paint. They were introduced to the idea of observational drawing. you draw what you "see". (The above example was not done by a first grader.. rather than drawing what you "think".. and not just drawing what they "think" they see.Observational Sunflower Students were given vases of sunflowers to look at and draw. They were told to think about using bright colors and large flowers to create compositions similar to the artwork of O'Keeffe. To teach students about the properties of oil pastels and water based paints and how the process of resist paintings work.Georgia O'Keefe Flowers Students examined the life and artwork of American artist Georgia O'Keeffe. They created paintings of flowers using crayons and watercolor paint. Grade: 1st grade Time: one 60 min class Materials: 12"x18" white drawing paper pencils oil pastels tempera cake paints Learning Objectives: To introduce students to the artwork of Georgia O'Keeffe. . They also learned the anatomy of a flower. they cut lots of tiny rectangles of the cheese. After that they let their imagination run wild and add lots of delicious toppings! Grade: 1st grade Time: one 60 min class Materials: scissors colored construction paper large circle tracer Elmers glue Learning Objectives: To give students more practice with scissors. It is a great project with lots of cutting for the kids. Next. .Pizza Collage Students love this project where they get to invent their own pizza. They all start by tracing two large circles for the crust and the sauce. To give students more practice using liquid glue. and to teach them proper glue techniques. Practice freehand painting without any pencil lines . students created simple paintings inspired by his work.Picasso Flowers After reading a short story about the life of Pablo Picasso. They kept the hands in a basic outline and added only minimal detail. Grade: 1st grade Time: one 60 min class Materials: pencil Sharpie marker watercolor paints Learning Objectives: To introduce students to the artwork of Pablo Picasso. similar to his painting titled "Hand with Flowers". They create a frog shape and fill the body with many colors.Pattern Frog This is a fun project that gives students a chance to get back to drawing. many different types of patterns to fill their frogs with lots of interesting colors and designs. To reinforce the first grade curriculum where the students are learning about the life cycle of a frog. When they are done coloring it in they can cut out the frog! Students are encouraged to use lots of bright colors and do as many patterns as they can think of. (No spaghetti coloring) K 1 2 3 4 5 . lines and patterns. To give students the opportunity to practice "neat" coloring techniques. Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: 9"x12" white paper pencils Sharpie markers colored markers scissors frog-shaped tracers Learning Objectives: To encourage students to try many. ce au mai descoperit. Un lucru este sigur: fără sprijin şi încurajare aptitudinile sale preexistente se atrofiază. am folosit pentru grupa experimentală tehnica 6/3/5 (BRAINWRITING) iar pentru grupa martor am utilizat metoda tradiţională. principii. priceperilor şi deprinderilor dobândite prin activităţile artistico-plastice sunt condiţionate de strategia de învăţare. comunicării. dar care amestecă realul cu creaţia fanteziei sale. În studiul de caz realizat. cu „nerăbdarea de a opvesti” ce au mai inventat. aceasta având ca mijloc de realizare desenul. acţional. Pe măsură ce creşte. de felul cum realizează educatoarea activitatea în sine.Activităţile artistico-plastice vizează dezvoltarea sensibilităţii estetice şi a gustului artistic al copiilor. Prin arta lor.Activităţile artistico-plastice sunt foarte importante şi îndrăgite de preşcolari. Ea este în directă legătură cu expresia de viaţă a copiilor.Copilul. descoperirea eu-lui. este caracterizat ca fiind un observator perspicace. La această vârstă copiii sunt atraşi de varietatea de culori de instrumentele de lucru. această fiinţă vie cu o lume proprie. polivalentă totodată. paradigme. Etimologia cuvântului delimitează semnificaţia termenului metodă. educatoarele. . aventurii. În ştiinţă. afectiv. metoda este definită astfel ca o cale de cunoaşte care produce informaţii. STUDIU DE CAZ În activitatea de educaţie plastică. în cadrul acesteia şi oferă posibilitatea aplicării unor metode. copii preşcolari exprimă felul în care simt.De o importanţă deosebită este familiarizarea preşcolarilor cu elemente de limbaj plastic (culoare. iniţierea acestora în procesul de creaţie prin stimmularea interesului pentru activităţile artistice şi obişnuirea lor cu limbajul plastic. modelaj. Sub influenţa factorilor ambientali. BROSCARU IRINA STEFANA MOTTO: „Omul ca să devină om trebuie format” (Jan Amos Comenius) ARGUMENT Perioada preşcolară imprimă cele mai profunde. de sumă de însuşiri sau factori psihici ai unor viitoare performanţe creatoare. copilul va ffolosi desenul pentru bucuria încercării. pictură. legi. a trăirilor şi impresiilor puternice provocate de realitatea înconjurătoare. dovedind totodată spontaneitate şi fantezie în elaborarea unor teme fie ele de desn. utilizând în realizarea lucrărilor strategii diferenţiate. Vâzută prin prisma formării personalităţii. În grădiniţă. are loc expansiunea potenţialului creativ al copilului. gândesc şi văd lumea cu toată paleta sa coloristică. formă. răsar mlădiţele eului cognitiv. strategii.Activităţile artistico-plastice oferă copilului veritabile limbaje de exprimare a sinelui. creativitatea capătă sensul de potenţial creativ. punct) care sunt elemente esenţiale cu care se operează.Putem vorbi de o "educaţie estetică vizuală " la vârste mici? Fără îndoială că da! Exerciţiile de artă se vor desfăşura sub forma jocului. durabile şi fructuoase amprente asupra individualităţii copilului. Metodele didactice reprezintă ansamblul proceselor de executare a operaţiilor implicate în activitatea învăţării întrun fluz continuu de acţiuni în vederea atingerii obiectivelor propuse. AUTOR: INST. în dinamica ipostazelor mereu inedite ale individualităţii în devenire. Educaţia artistico-plastică din grădiniţă trebuie să înceapă de la experienţe de observare a formelor şi culorilor. faza mâzgălelilor neconcludente se va prelungi până când interesul va dispărea complet. Activităţile artistico-plastice au o importanţă deosebită privind integrarea copiilor înb colectivitate. în limba greacă. Trebuie avut în vedere că nivelul şi calitatea cunoştinţelor. se constituie şi se consolidează trăsăturile de personalitate. însemând "cale spre".Arta este modalitatea pri care copiii exprimă ceea ce nu pot exprinâma în cuvinte. copilul. învingerea timidităţii. la vârsta preşcolară. această fiinţă activă. linie.MAMA-ÎN CREAŢIILE ARTISTICE ALE COPIILOR PREŞCOLARI Integrarea metodelor moderne în activităţile artistico-plastice. aflată într-o permanentă schimbare trebuie să fie redescoperit mereu de noi. explorării. ne-am propus să dezbatem tema „Mama mea” în percepţia preşcolarilor. tehnici şi procedee diferite. într-o libertate totală. copilul îşi v-a exprima plastic emoţiile mai aproape de exigenţele genului indiferent de achiziţii sau vârstă. În cazul primei metode se alege un grup de şase copii. trei elemente ale temei în maxim cinci minute. prietena mea de joacă”. educatoarea urmăreşte ca schimbul de fişe să se facă în ordinea stabilită. am lăsat copiilor libertate de exprimare. este foarte important ca implicarea fiecărui copil să fie înregistrată cât mai fidel. După ce desenează. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII Pentru reuşita acestor activităţi. Pentru evaluarea corectă a rezultatelor. anunţându-i pe copii că vor lucra la centrul „Artă” un desen cu subiectul „Mama”. respectând astfel regula metodei. diversificat.· 5 minute. şi anume aceea de prietenă. toate grupele de culori se regăsesc pe foaie ceea ce înseamnă că toţi şi-au adus aportul şi obiectele desenate sunt bine realizate. mama – centrul unuversului copilăriei. Activitatea propriu-zisă alternează activitatea individuală cu cea de grup. s-a constatat că s-au folosit toate elementele de limbaj plastic (linia. Foaia se deplasează de la stânga spre dreapta până când ajunge în poziţia iniţială. şi metoda tradiţională a desenului pentru restul grupei de copii. Datorită specificului metodei. să le modifice creativ pe cele existentefără să se depărteze de tema principală.· combină idei. s-a constatat că preşcolarii au redat prin desen un conţinut de idei vast.la o probă dată. la copilul de la care a pornit Fiecare membru al grupului când primeşte fişa de la colegul din stânga sa.· dezvoltă capacităţi cognitive . timpul de lucru pentru cele trei soluţii. pe care educatoarea i-a scris numele. Primul copil desenează pe foaia personală. punctul şi pata de culoare).· 3 soluţii pentru fiecare membru al grupului. De aici se poate desprinde subtema „Mama. Educatoarea prezintă jocul. S-a folosit ca şi temporizator o clepsidră. trebuie să dea foaia mai departe. Ca urmare a colaborării copiilor în realizarea temei. Am avut grijă să le punem la dispoziţie materialele şi să-i învăţăm cum să le folosească Ca să realizăm tema propusă. mama adultul protector. va da foaia colegului di dreapta pentru „a citi desenul” şi pentru a continua. să nu depăşească timpul alocat. fiecare copil având câte o culoare diferită. s-au folosit de o gamă diversificată de culori redând imaginea mamei în diverse ipostaze. Copiii care au realizat tema propusă prin metoda tradiţională a desenului. mama – sursă inepuizabilă de dragoste şi ajutor. se completează reciproc. precum şi a instrumentelor acesteia. realizând astfel o imagine amplă a „mamei”. astfel încât copii îşi puteau regla activitatea cunoscând faptul că după ce s-a scurs tot nisipul (în cinci minute). După realizarea lucrării ce a avut la bază tehnica de lucru 6/3/5. fie datorită completărilor aduse ulteriod) şi multiple. în cadrul activităţii de educaţie plastică am utilizat simultan tehnica 6/3/5 pe un grup de şase preşcolari. Fiecare copil trebuie să se gândească care vor fi cele trei alemene ce vor alcătui desenul lui. În tot acest timp. se poate spune că aceasta este o cale excelentă de dezvoltare a gândirii. cmpletându-se reciproc. complete (fie datorită celui care l-a iniţiat. şi presupune:· 6 membrii în grupul de lucru. partener de joacă. cu care va lucra.DESCRIEREA TEHNICII 6/3/5:Tehnica 6/3/5 reprezintă o modalitate de lucru bazată pe construcţia de „idei pe idei” în domeniul creativităţii. identifică elementele desenate şi încearcă să adauge altele. copilul fiind nevoit să cmpleteze ideea celui din faţă. CONCLUZII Rezultatele obţinute în urma desfăşurării activităţii au fost supuse analizei SWOT: PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Tehnica 6/3/5:· se bazează pe generarea de idei noi. priveşte desenul. Culorile. informaţii relevante în ceea ce priveşte lumea lor interioară.Metoda tradiţională:· productivitate sporită în cazul copiilor timizi. de caracter. PRIMAR DESENELE COPIILOR VORBESC DESPRE VIAŢA LOR Institutor. în timp. A desena este pentru copil o activitate prin care el se joacă.atenţie) sunt mai sărace decât în cazul grupului care lucrează cu ajutorul metodelor moderne. totuşi se exprimă prin simboluri. Influenţele care se exercită asupra copilului.OPORTUNITĂŢIAMENINŢĂRI· toţi participanţii pot oferi alternative valoroase de soluţionare a problemei. · dependenţa excesivă de ceilalţi.· resursele grupului (memorie. “Copilul este copil pentru a dobândi. emoţii. Mediul în care trăieşte copilul. Desenele sunt expresii ale stărilor emoţionale. în jurul anilor 40. 1994) Vârsta copilăriei şi îndeosebi a preşcolarităţii constituie una dintre cele mai importante perioade din viaţa unei persoane. Educatoarea poate obţine studiind micile compoziţii ale copiilor. BIBLIOGRAFIE: · BREBEN SILVIA. Este funcţia ei. investigaţie). Deşi ei nu ştiu încă să scrie. Aceste aspecte .. a traumelor suferite dar şi a capacităţilor de a face faţă problemelor. Pe baza acestor observaţii a fost creat un test psihologic. a evenimentelor şi educaţiei primite. numit „Testul Casă-Copac-Om”.· stimulează munca creativă.· necesită mai mult timp. educaţia pe care o primeşte îşi vor pune amprenta în formarea viitoarei personalităţi a acestuia. Din cele spuse mai sus. sentimente şi gânduri trăite de copil în legătură cu anumite evenimente sau persoane din viaţa sa. reiese faptul că ambele tehnici utilizate în redarea temei „Mama” în activităţile de educaţie plastică.EDITURA HARDISCOM. creativitate.GONGEA ELENA. de către Buck. Personajele care apar în desen sunt pline de semnificaţii.FULGA MIHAELA-„METODE INTERACTIVE DE GRUP-ghid metodic” . Tehnica 6/3/5:· posibile opoziţii de scopuri şi obişnuinţe ale membrilor grupului.Una din principalele activităţi ale copilului o constituie desenul.Velciov. Acesta este rostul copilăriei.„DIDACTICA MODERNĂ”.RADU I. · ****** REVISTA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREŞCOLAR 1-2/2008.· CRISTEA SORIN„PEDAGOGIE”( vol II). Desenul este una dintre principalele metode de evaluare psihologică a copiilor.(imaginaţie. atunci când sunt obligaţi să colaboreze cu alţi copii..Metoda tradiţională:· conţinut sărăcăcios de elemente constitutive ale lucrărilor.RUIU GEORGETA. Cea mai frecventă apariţie în creaţiile copiilor o au casa şi copacul şi omuleţul. experienţa vieţii : copilul este mic pentru a deveni mare. investigaţie). formele. ale relaţiilor cu cei din jurul său. sunt elemente care poartă cu ele întreaga poveste a vieţii.EDITURA DACIA. starea lor psihologică şi stilul interpersonal.” ( P. creativitate. · IONESCU M.BROSCARU IRINA STEFANA.· dezvoltă capacităţi cognitive (imaginaţie.1997.2001. liniile. evenimentele care apar la această vârstă au un rol foarte important în drumul spre a deveni adult responsabil.stocare.EDITURA ARVES.· productivitatea unor copii poate scădea uneori. au contribuit semnificativ la abordarea temei „Femeia” şi ipostazele acesteia în viaţa copilului. o casă reprezintă căldură. studiind datele din dosare şi întrebând părinţii despre situaţia lor. Este adăpostul trainic în care creşte copilul. M-am întrebat atunci de ce desenele erau întotdeauna atât de frumoase. Şi în desene au început să apară uşile. fiindcă în familia lui nu exista căldura de care avea atâta nevoie. Însă. frumoasă. La grădiniţă educatoarea poate să observe desenele copiilor cu uşurinţă. cu foarte multe detalii apărea mereu. frumoasă. în mai multe zile. Am aflat atunci că acest copil avea părinţi care-l neglijau. . Simbolic. nu avea uşă.. cu o atmosferă caldă. nu putea. Nu exista o cale de acces la sufletul lui.. îngrijită. fără o formă concretă. nu aveau un loc de joacă pentru copii. fiindcă îşi dorea condiţii mai bune pentru familia sa pe care o iubea atât de mult. aşa cum poate apărea în desen. O casă mare. chiar de la vârste mici. cu geamuri care aveau gratii.. Un trecut pe care puteau să şi-l amintească.. copilul spera că într-o zi . spaţioasă. Pur şi simplu.Prezenţa fumului la case semnifică o atmosferă caldă.. Relaţiile dintre membrii familiei erau foarte calde. Casa protejează copilul. cu elemente de decor. iubire sau. am fost surprinsă să aflu că. fără probleme şi traume. siguranţă.. deoarece ei desenează de cele mai multe ori căsuţe. Ele sunt porţi deschise spre lume. am observat că unul dintre ele îmi atrăgea atenţia în mod deosebit. ba chiar uneori îl loveau.. Este un punct de reper faţă de tot ce este în exterior. Casa constituie o temă preferată de copii. speranţă spre o astfel de familie. Nu cunoşteam foarte bine acest copil deoarece era nou venit.. de verdeaţă. să-i ofer căldura şi iubirea care-i lipseau atât de mult. blocaje emoţionale. pline de iubire şi întelegere. Privind unele desene ale copiilor. de fapt. Majoritatea copiilor desenează o casă înconjurată de natură. O casă amplasată undeva departe. Am înţeles apoi că. sau la marginea foii poate evoca eşecuri. având posibilităţi foarte reduse. aceştia nu aveau de fapt condiţii bune de viaţă. oferă siguranţă. dorinţă. poate va locui în altă casă . De aceea el acorda atâta atenţie casei.. adăposteşte familia. Însă. Ea apare foarte des în desenele acestora.Drumurile din jurul casei sunt un indiciu al stării emoţionale a copilului. Locuiau într-un apartament cu o singură cameră.. familia lui. nu aveau baie. în aer. Când l-am întrebat de ce nu desenează fum la casa lui el mi-a spus că nu poate. Copilul visa. Studiind desenele copiilor. De obicei uşile şi ferestrele indică aspecte legate de comunicare. Un copil care era foarte inchis. se purtau urât cu el. Acest lucru semnifica faptul că ei aveau un trecut de care nu le era frică. O casă poate fi primitoare. armonioasă. adăpost. timid a desena de obicei o casă fără uşă.. mare. o atmosferă armonioasă. interiorizat. La copiii care au suferit pierderi ale părinţilor casa apare desenată foarte vag. O casă care este desenată chiar pe marginea foii poate ridica semne de întrebare cu privire la trecutul unui copil. frustrări. o casă pe care o va avea cândva. Am cerut copiilor de mai multe ori să deseneze o căsuţă. nu pe cea a lui. Casa părintească este pământul în care se formează rădăcinile copilului.. calmă de înţelegere între membrii familiei. Ea trebuie să îi ofere copilului condiţiile de care are nevoie pentru a creşte şi a se dezvolta. spaţioasă. de un cadru plăcut. copilul menţiona de fiecare dată că a desenat o altă casă. cu o persoană.Ferestrele şi uşa unei case reprezintă comunicarea cu exteriorul. în unele cazuri. O casă fără fum era desenată uneori de un copil care avea o familie disfuncţională.O familie iubitoare. dar pot constitui de asemenea şi dorinţe profunde de evadare dintr-un mediu familial foarte tensionat. iubire. iar geamurile acelea nu se puteau deschide. La copiii din grupa pregătitoare casa apărea întotdeauna undeva deasupra pămăntului. Iniţial am crezut că este vorba despre un copil care are o situaţie familială bună. avea în faţă iarbă sau flori.fiind foarte familiare copiilor au făcut posibilă studierea pe eşantioane reprezentative şi găsirea unor semnificaţii valide. Am încercat atunci să mă apropii de el. casa seamănă cu o figură umană. Fiindcă. se teme. înconjurător. de comunicare. Era foarte rece. reprezentat prin bucăţica de casă. scrjelit poate fi un semnal de alarmă. Unii copii desenează la grădiniţă copaci care nu au frunze dar sunt deschişi. nu sermitea apropierea.. din care se vedea doar un geam cu şi o parte din acoperiş. Prin acest desen copilul se proiectează. Dacă copacul este situat în partea dreaptă. nu au o coroană care este delimitată strict. groase şi ascuţite. a unei traume. Vrea să fie singur. O casă respingătoare poate semnifica autoritatea parentală excesivă.. dispuşi să comunice. în timp ce discutam cu mama ei.Poate apărea doar o mică parte a casei. O rădăcină foarte groasă sau cu multe ramificaţii poate semnifica agresivitate a copilului care poate să se manifeste sau poate fi inhibată. În interpretarea arborelui sunt privite cele trei elemente importante ale unui copac: rădăcina. nu doreşte să comunice şi să interrelaţioneze. cu contur gros şi apăsat. sau deschisă. Fetiţa fusese profund afectată şi nu mai avea o familie.. suportul de care avea nevoie nu mai exista. Am cerut fetiţei să deseneze o casă. siguranţei copilului. cu persoanele din jur. o urmă a ataşamentului.. ţipa foarte tare. La fel ca şi casa. Un copil care era introvertit desena un copac cu o coroană rotundă . Era agresivă şi astfel apărea şi în desenul ei. Această fetiţă le desena şi apăsa foarte tare. a unei traume suferite de copil. copilul este înclinat spre tată. iar undeva. îşi închide spaţiul de acces. a sentimentului de inferioritate sau de hipersensibilitate.pâna la 12 ani copiii vor desena un trunchi dreptunghiular. Ei sunt vorbăreţi. Un trunchi colorat cu îndârjire. interacţionează cu ceilalţi. care are relaţii timide cu exteriorul. complet închisă.căldura. dar şi a agresivităţii îndreptate spre sine sau spre altcineva. copacul reprezintă copilul. oferindu-ne indicii ale dezvoltării sale. să se ataşeze. o casă foarte mare semnifică nevoia de afectivitate. El se protejează de ceilalţi. Ea poate fi închisă. precum şi trăirile faţă de mediul exterior. acestea fiind simbolul unui gol. deoarece poate fi indiciul unui abuz. Un copil care nu mai locuia cu tatăl lui deoarece fuseseră separaţi în urma unui divorţ desena întotdeauna copacul în partea dreaptă a foii.S-a întâmplat să evaluez o fetiţă care a venit cu mama sa pentru consiliere psihologică. nu un brad. O fetiţă care şi-a pierdut tatăl a . deoarece acesta nu poate fi interpretat. siguranţa. Trunchiul este partea cea mai stabilă a copacului. deschişi . a unui ataşament perturbat. a patra parte a unei case. am aflat de la mamă că acel copil trecuse printr-o situaţie traumatizantă recent: tatăl ei s-a sinucis prin spânzurare iar fetiţa şi mama au fost cele care l-au găsit. Totuşi. Unii copii desenează multe frunze şi fructe. Coroana deschisă lasă posibilitatea de interactiune. acoperită cu o membrană. trebuie să se ţină seama. ceea ce este normal. ca şi cum ar fi lipite. într-un colţ. o mică bucăţică.. Închiderea coroanei arată un copil destul de retras. Este normal acest lucru. simboluri ale vioiciunii. trecut. Prezenţa scorburilor şi a cioturilor constituie un semn de alarmă. care i-a luat o parte din el şi care nu a fost depăşită în unele cazuri. Coroana nu este închisă. Barierele sunt aproape inexistente. Am privit desenul fetiţei: în mijlocul foii munţi ocupau marea parte a spaţiului. poate sprijinul mamei. spre viitor.. apăsat. este închis. Amplasarea copacului în partea stângă a foii semnifică orientarea faţă de mamă. Era un indice de agresivitate care se regăsea şi în comportamentul ei: lovea copiii. deschis. vid. Testul arborelui pote fi aplicat atât la adulţi cât şi la copii. O fetiţă foarte energică desena întotdeauna un copac cu rădăcini foarte mari. de obicei copiii nu desenează rădăcinile unui copac deoarece ele nu se văd.doar o mică parte. Dimpotrivă. coroana. îi împingea. Coroana semnifică relaţiile cu exteriorul. fanteziei. construcţiilor fabulatorii. O mare importanţă se acordă suprafeţei acestuia. Cu multă afecţiune poarta către sufletul copilului poate fii deschisă însă trebuie arătată multă încredere şi ataşament. copilul poate fi extrovertit. Copacul este un element care arată dezvoltarea psihologică a copilului. însă de nivelul dezvoltării lor. trunchiul şi ramurile. Abia după 12 ani poate ridica semne de întrebare aspura dezvoltării mentale. există şi desene în care apare o coroană care este inchisă şi nu are nici un spaţiu deschis. o ruptură puternică. Crengile sunt sudate de trunchi.. O casă foarte mică poate fi un simbol al timidităţii copilului. De asemenea poate semnifica inadaptare.. Trebuie specificat copilului că trebuie să deseneze un pom fructifer. dificultăţile sau chiar frustrările lui. era persoana de bază din viaţa copilului. sau. sau poate să-i omită. constituie o parte foarte importantă a interpretării. descurajării. Dar mi-a luat o viaţă întreagă să pot desena ca un copil. Un copil care era cel mai des cu mama lui. Însă. caracteristicile desenului. (1994): Psihologia vârstelor. (2004): Desenul în evaluarea copilului abuzat Munteanu. În grupele mică şi mijlocie copiii nu ştiu să deseneze copaci sau case. cuvintele pe care le foloseşte.. tatăl fiind plecat . Însă. Picasso Bibliografie: Bumbuluţ. emoţiile trăite. S.desenat doar o parte a unei case. –„Da.Tipografia Universităţii. copiii se ţin de mâna părinţilor sau a părintelui preferat. fiindcă aşa simte în acel moment sau aşa doreşte el. Cea de-a treia parte a testului. Copilul poate să-şi deseneze membrii familiei. Desigur. observând comportamentul unui copil pe o perioadă mare de timp putem obţine informaţii directe despre el. Copiii abuzaţi de tată îl vor omite din desene de cele mai multe ori.. Ed. expresia feţei se pot interpreta cu uşurinţă.. Desigur. „Cândva desenam ca un adult. AugustaVelciov. La copiii preşcolari desenul persoanei este mai superficial la vârste mici şi devine din ce în ce mai complet la vârste mai mari.. Una dintre fetiţele din grupă care aveu un tată alcoolic desena adesea trei personaje feminine. restricţii sau chiar interdicţii. Mâinile pot fi semne ale unui abuz suferit. Testul omuleţului este un test foarte complex ca interpretare. relaţiile din familia sa. atrăgător. desenul este viu colorat. O fetiţă care era foarte des certată de către mama sa a desenat-o pe aceasta având o gură foarte mare. al îngrădirii. prin acţiunile pe care le face.. Era simbol al grijii. Privind atent un desen ne putem completa informaţiile referitoare la copil. Dacă o întrebam ce a desenat ea spunea: „Pe mine. nu este de ajuns să analizăm un singur desen pentru a ajunge la concluzii certe.. cu o scorbură pe trunchi. disproporţionată faţă de celelalte componente ale feţei. –„Dar pe tata nu l-ai desenat”. Un omuleţ foarte mic poatre fi un simbol al unei timidităţi. Oricum nu mai încăpea în foaie. P.” P. ele pot i şi simbolul protecţiei. în evaluarea desenelor copiilor trebuie să se ţină seama în primul rând de vârsta acestora. Relaţiile din cadrul familiei pot fi observate cu uşurinţă în desen. îl vor desena mai departe de ceilalţi membrii. ţinând de mână un băieţel.. De multe ori. informaţiile pe care le au. ea era cea care se îi oferea acestuia siguranţa. pe Sabina(sora ei) şi pe mama”. al frustrării. Copiii care sunt bătuţi de părinţi le desenează acestora mâini foarte mari. cunoştinţele lor sunt destul de limitate.Timişoara. vesel. o desena pe mamă cu mâini lungi. acesta poate constitui un instrument care ne ajută în formarea imaginii generale despre mediul în care creşte copilul. De aceea cele mai multe desene pot fi interpretate după vârsta de 4 -5 ani. copilul . De obicei. Timişoara . am uitat. A. Ceea ce este vizibil şi uşor de observat în desenul unei persoane este maniera de execuţie.”Zâmbetul personajelor. al sprijinului. (1998): Psihologia copilului şi a adolescentului. într-o margine a foii şi un copac complet închis . Distanţa dintre membrii familiei poate semnifica anumite bariere. Apropierea dintre părinţi şi copii poate apărea şi în desen. obţinându-se indicii ai dezvoltării mentale. un pictor din poveşti S-a gândit c-ar fi mai bine. Pentru elevul din ciclul primar este atractiv ca această tehnică de obţinere a culorilor secundare ( binare) din culorile primare. Şi prima dată a avut… doar trei culori… …Dar ce să facă… Le-a împărţit în lumea largă. Măcar mai veselă s-o facă! . Poezia propusă ii dezvoltă atât imaginaţia. amplificând calitaţile artistice şi simţul estetic ale acestuia. să fie expusă sub forma unei poveşti. mai peste tot. cât si memoria. pe imagini şi pe paletă şi obţinerea amestecurilor este cel de-al doilea obiectiv cadru din programa şcolară pentru învăţământul primar. Totul era trist şi sobru. Lumii noastre pământeşti. deoarece la această vârstă creativitatea acestora este in dezvoltare.Recunoaşterea tipurilor de culori şi a nonculorilor în natură. Dar. s-o mai anime. Lumea noastră era simplă: Fie alb sau fie negru. PICTORUL de Adriana Mihai Mai demult. Culori să-i dea. mai vioi… . galben şi albastru A încercat să o picteze.Cu roşu.. Că te-ncălzeşte şi luminează… Albastru a făcut tot cerul Şi apele din mări şi râuri… …Şi-a terminat de colorat! Dar. Şi-a pus pe lume câte-o pată… A început să deseneze… Cu roşu a aprins tot focul. totuşi a căzut pe gânduri… Doar trei culori… e prea puţin… Şi nu că nu era prea bine. Căci e fierbinte şi te arde… Iar galbenul l-a pus în soare. Dar ar fi vrut mai colorat… Şi a început să le îmbine! S-a apucat de-amestecat! Fiind mai vesel. Şi-a obţinut trei culori noi Cu care pământul a pictat! Cu roşu şi cu galben auriu. i-a dat portocaliu Pe care l-a împrăştiat Pe flori. pe frunze. pe iarba de pe jos! Şi ce-a mai făcut pictorul isteţ: A pus şi roşu şi albastru. Amestecând. Cu pensula le-amestecară Întreaga noapte…până-n zori! . Şi a pictat el până-n seară Întreaga lume în culori. pe portocale şi pe casele din sat! Dar când a îmbinat albastru Cu galbenul mai călduros A obţinut culoarea verde Pe pomi. Şi a încărcat cu violet Adâncul mării şi liliacul. Întregul amestec De culori! A încercat să spele cerul Cu stropi mărunţi.Curriculum National – Programe scolare pentru învatamântul primar.Curriculum National. 1998 . Consiliul National pentru Curriculum – Ministerul Educatiei Nationale.Şi gata! Lumea e frumoasă! Pictată în multe culori! Dar obosit. Bucureşti. şi mari şi mici. Speriat. 1998 3. Bucureşti. Dar neputând. Bucureşti. Planul cadru de învatamânt pentru învatamântul preuniversitar. din greşeală. A adormit… Şi s-a culcat… Dar s-a trezit. Cadru de referinta. Peste cer.… a zis că-i bine… Şi ne-a dăruit curcubeul! 1. Şi a vărsat.Curriculum National pentru învatamântul obligatoriu. 1998 2. dar mai ales faptului că reprezintă primele obiecte ale cunoaşterii imediate. să vorbească celuilalt. emoţiile. în general din aceeaşi categorie. în care părţile ascunse ale obiectelor nu mai apar în spatele ecranelor. soarele. tema abordată. reprezentările. cunoştinţele receptate din diferite surse. acestea încep să respecte proporţiile reale în funcţie de nivelul mental al copilului. Pe la 8-9 ani etapa „realismului intelectual” este înlocuită de cea a „realismului vizual”. desenul şi pictura exprimă percepţiile. Trasajul liniilor. să dea sens lumii sale interioare. un personaj. La 3-4 ani desenul este linear. gândirea încearcă să menţină ideea iniţială. cu sine. mediul sociocultural. două culori. casa. în jurul unei teme impuse sau alese. depăşeşte liniile contururilor şi se face cu una. presupune un număr mic de elemente compoziţionale.Limbajul plastic are misiunea de a echilibra şi armoniza relaţiile copilului cu natura. nemijlocite. persoanele prezente în desen sunt caracteristici ale desenului pe baza căruia se încearcă descifrarea trăirilor copilului. coloraţia este neomogenă. cerul. se organizează în ansambluri coerente. acestea se diversifică categorial. cu ceilalţi. începe să fie sugerată mişcarea. iar imaginaţia încearcă să aducă temele interioare în prim-planul trăirii. Sunt utilizate mai multe culori cu îmbinări originale şi cu intenţionalităţi estetice. Prin limbajul liniilor. Desenul este o modalitate de comunicare ce permite copilului să exprime prin imagini ceea ce este dificil de surprins în cuvinte. Fluiditatea şi flexibilitatea sunt scăzute. să-şi descopere în concretul desenului propriile trăiri afective. Elementele compoziţionale. Utilizând acest limbaj. neorganizate într-un ansamblu compoziţional. culorile folosite. plantele. al semnelor grafice. Cel mai des întâlnite sunt următoarele elemente: omul. copilul recreează un univers care l-a impresionat (un obiect. sieşi. geometria formelor. un animal). . creşte numărul elementelor compoziţionale. Pe măsură ce desenează. maturitatea afectivă. Datele obţinute în urma investigaţiei personalităţii copiilor prin această tehnică proiectivă oferă o imagine profundă asupra maturizării lor afective şi de relaţionare. dispuse în mai multe planuri. apar detaliile. animalele. Spre 5-6 ani. se contopeşte cu acest univers. primele obiecte ale spaţiului cognitiv. Prezenţa lor se datorează şi faptului că sunt şi simboluri de securitate paternă şi maternă. al culorilor. activităţile. de relaţia cu tatăl şi de modul în care se raportează copilul la autoritate. care va opta pentru culori închise. Pentru a începe analiza desenului. fără încredere în sine are tendinţa de a trasa linii subţiri. Unele dintre elementele foarte relevante pentru cunoaşterea psihică a copilului. pe care le-am întâlnit pe parcursul anilor sunt: . pe baza căruia putem aprecia starea sa afectivă. cu riscul de a găuri hârtia. trebuie să împarţi simbolic foaia în patru părţi egale (Grünwald-Koch). Copilul optimist va folosi culori vii şi deschise. de relaţii. Latura dreaptă a foii ţine de viitor şi de necunoscut. viselor. dar poate însemna şi o mare dorinţă de a se pune în valoare. Dacă desenul tinde să ocupe mai mult partea superioară a foii este posibil să fie vorba de o pierdere a simţului realităţii. Modul în care sunt utilizate culorile poate da un aspect vesel sau deprimant desenului în ansamblu. Liniile de intensitate medie caracterizează copilul echilibrat. Desigur se ţine cont şi de starea de moment a copilului. Agresivitatea se traduce prin linii puternice. comentând pe tema nepriceperii sale. respective măsura în care se teme de ea. de comunicare. Partea stângă evocă trecutul. etc. Partea inferioară este legată de nevoile primare din viaţa de zi cu zi şi exprimă materialismul. tema abordată. Partea superioară a foii corespunde idealurilor. spre deosebire de cel trist. de a se impune. şterge mereu. cel introvertit se limitează în general la 2-3 culori. deprimat. persoanele prezente în desen. corectează sau este dezamăgit de estetica desenului. Un personaj uriaş desenat poate simboliza admiraţia pe care o poartă persoanei. înseamnă că este în căutarea unui sprijin.Caracteristicile desenului pe baza cărora putem încerca să descifrăm trăirile copilului sunt: trasajul liniilor. Mărimea personajelor vorbeşte despre importanţa acordată acestora. slabe. groase. în mod negativ sau pozitiv. spiritualităţii. timorat. Părţile din stânga şi din dreapta sunt legate de gesturile pe care le face vizavi de el şi de ceilalţi. Copilul extravertit foloseşte o paletă largă de culori luminoase. Un copil timid. imaginaţiei. fără viaţă. geometria formelor. ezitările. Dacă îşi concentrează desenul pe partea dreaptă. a sentimentului de siguranţă oferit de mamă. culorile folosite. de capacitatea de iniţiativă. protecţia sinelui şi indică natura relaţiei sale cu mama (fie că mama este reală sau simbolică). concretul. oprimarea. îngrădirea libertăţii personale minime de către părinţi posesivi.figuri umane. în mod normal. Utilizarea spaţiului . testul persoanei. fiind deranjant. care devine sursă de stres pentru copil. persoane sau situaţii să nu fi existat în viaţa lui. diversitatea informaţiilor obţinute care pot acoperi întregul sistem psihic.1) Omisiunile .a) foarte mare . el se simte ameninţat de posibile eşecuri. închise într-un fel nepotrivit. b) foarte mic . La unii copii. de mijloace materiale. Copiii încep să deseneze ceva. Disproporţia elementelor . Întrebaţi despre acea greşeală. Acestea evidenţiază sentimentul de nesiguranţă în familie. Aceasta arată efortul copilului de a face faţă unei probleme interioare ameninţătoare. Acestea indică dorinţa intimă a copilului ca acel lucru să nu existe. chiar traumatizant pentru el. datorată avantajelor certe: economie de timp. testul familiei (HTP: house-tree-person). case. Mental păstrează legătura cu viaţa de dinainte şi nu se poate adapta.lipsesc din desen părţi importante care. Uneori spaţiile închise sunt date de zig-zaguri făcute peste desen. însă desenul este înghesuit în marginea de jos sau împărţit în două – foarte sus şi foarte jos – mijlocul foii rămânând liber. de la comportamentul direct observabil până la conflicte şi traume infantile. dar copilul le scoate din dorinţa lui intimă ca acele lucruri.acestea au cea mai mare valoare diagnostică. dar cu mâini şi picioare foarte scurte. iar altele neobişnuit de mici. dar s-au răzgândit pentru că situaţia era foarte dureroasă pentru ei. foaia de desen este folosită într-un mod echilibrat. .unele părţi din desen au dimensiuni normale. ar trebui să apară.de obicei. impus din afară de către părinţi. ei spun că de fapt nu era o greşeală. testul arborelui. apar încercuite. de cerinţe la care să nu facă faţă. 2) 3) 4) 5) Astfel au apărut mai multe teste care au la bază desenul ca tehnică proiectivă: testul casa. Spaţiile închise . agresivi. mâzgălesc peste ceea ce au desenat şi spun „am greşit”. ca un plic. Aceasta exprimă un nivel de aspiraţie exagerat. Testul de desen se numără printre cele mai răspândite şi aplicate tehnici proiective.un om cât toată foaia. Falsele erori . El poate sta tot atat de bine intr-un spatiu de la un metru pana la 7 m inaltime (din punct de vedere vizual) si totodata poate percepe acelasi loc in diferite feluri in functie de pozitie. copilul avand o viziune diferita a spatiului de cea a adultului. 2008 Rafailă Elena. 1988 Bulboacă Madlena. abordand prea multe tehnici. colajele stralucitoare. Evaluarea creativităţii la vârsta preşcolară. Incarcatura de obiecte de acest tip care nu raspund nici macar nevoii copilului de cunoastere a lumii reale cu elementele ei primare. Ceea ce poate face mediul ambiant sufocant este excesul de lucruri asezate pe mese.Bibliografie: Bârlogeanu Liliana. dar mai ales de sus in jos (cat de fericit este in jur de 1 an in bratele tatalui privind lumea de la nivelul oamenilor mari!). un mijloc de educare a simtului estetic. cu amprente definitive pentru aceasta varsta frageda. nisipul. Bucureşti. culoare. 2005 CONDITIONARI PSIHOLOGICE GENERATE DE MEDIUL AMBIENTAL CONSTRUIT: Ambientul trebuie creat astfel.uri si transforma spatiul grupei intr-o expunere nefericita. pentru copilul mic. Arad. Servo-Sat. Ion Creangă. Fiecare lucru din preajma copilului trebuie ales cu discernamant si competenta caci reprezinta instrumente ale educatiei. dulapuri sau pe pereti. Stimularea inteligenţelor multiple ale copiilor şi adulţilor. Senzatia spatiala a copilului mic se bazeaza in principal pe variatia scarii spatiului interior. Carminis. servetelele din material plastic! Acestea sunt elemente folosite des in invatamantul prescolar romanesc din pacate. polite. apa focul. Aramis. Cum evoluează copiii în clasele primare. Bucureşti. Piteşti. Ce castig estetic poate avea un copil de la florile artificiale. Copilului ii place sa priveasca de jos in sus. umbra si lumina. plantele adevarate sau micile animale nu fac decat sa-i fure aerul si totodata sa-l oboseasca nervos. 2002 Silvestru Patiţa. In exploatarea unitatilor prescolare arhitectul este pus in fata unui ambient deosebit. De aceea o substanta sau o diferenta de inaltimi in . Dincolo de oglindă. ca pe langa caracterul de intimitate sa fie o lectie de bun gust. lemnul. tipuri de materiale sau culori disparate care in marea majoritate a cazurilor nu sunt decat kitch. Nu o rea intentie ci numai necunoasterea ajunge sa nesocoteasca aceasta specificitate a copilului mic in privinta perceperii spatiului. ceramica ) prin ritmul structurii. al culorii pardoselii sau mobilierului. greutate. orizontul.limita superiora admisa si in locuinte. amenajat special in sala de grupa pentru desenul copiilor. etansarea usilor. pamantul inverzit sau cu zapada.3 dulapuri care-l solicita suficient nervos. iar tablourile de care are nevoie sunt ferestrele cat mai mari. Tot astfel in priviinta mobilierului un simplu cub . de care are nevoie copilul mic suprasolicitat indeajuns de acumularile accelerate ale dezvoltarii. pentru a-l stimula fara sa-l oboseasca. temperatura. inaltime. cat mai reflectante de lumina. Restul suprafetelor mari. a peretilor si tavanului trebuie sa ramana niste campuri neutre. prin alternanta de volum ( plin sau vitrat) . ton pentru care industria necesita a fi impulsionata mai mult in producerea de joc tematic. alcatuirea peretilor ( urmarind izolarea fonica. Este necesar ca cel putin un perete sa aiba un soclu de minim 120 cm inaltime.Pe langa prevederea igienica de a fi schimbati cu papucii de interior. Copilul trebuie sa fie in continuu contact cu realitatea inconjuratoare a mediului natural. deoarece este foarte important ca grupa sa se limiteze la propriul ei zgomot de fond creat de cei 10-12 copii in miscare si sa nu participe la cel al grupei alaturate.pot contribui la pastrarea unei atmosfere de calm si intimitate.de materiale ( lemn. verde sau galben portocaliu. etajere. verificate ergonomic. Ambientul interior construit ii mai poate seconda. a unei parti de mediu care l-a impresionat mai mult. Avand in vedere ca in sala de grupa se afla in jur de 5-10 mese plus cca 15 scaunele.incaperile unde stau copii prin alternanta de pozitie pe care le-o creeaza adica raspunzand aceleasi nevoie de variatie. sau al spatiului comun multifunctional cat si la cel destinat muzicii si gimnasticii. prin formele si culorile lor cumulate cu miscarea si coloritul hainutelor celorlalti copii. materialul pardoselii ( covoare de PVC iar in cazul grupelor aflate la etaj e nevoie sa se asigure o izolare acustica ) precum si prevederea pe rotile la unele piese de mobilier: dulapuri. Ambientul trebuie sa asigure si o protectie contra zgomotului. in acest efort. cutiile multifinctionale. 2 . In unitatile prescolare materialul didactic trebuie sa contribuie la usurarea formarii notiunilor de timp. intregindu-si investigatia de multe ori si cu cel gustativ sau olfactiv. prin dozarea luminii si nu printr-o dotare eterogena. faramitata si mai ales neselectionata in avantajul lui si neaccesibila. adancime. de aceea si sub acest aspect selectia dotarii trebuie facuta cu mare responsabilitate. prin care sa se vada cerul. de albastru. Pardoseala insa pe care sta si o priveste copilul cel mai de aproape este bine sa aiba culori pastelate reflectante. .in caz de necesitate). spatiu. le faciliteaza cucerirea treptate a spatilul spre viziunea la care vor ajunge o data cu varsta adultului. precum si tablele prin care el insusi sa poata reda grafic reconstituirea din memorie. Norma de igiena in Romania stabileste ca prag limita in spatiile destinate copilului mic pe cel de maxim 30 decibeli. Ambientul lor vizual este nedespartit de cel tactil mai ales la grupa mica. sufocanta de gust indolielnic.o cutie multifunctionala sau un paravan pliabil ar face inzecit mai mult pentru dezvoltarea si educarea copiilor decat multitudinea de kitschuri-uri din material plastic in special. deschise. Pentru a elimina riscul contaminării altor copii. În România învăţământul preşcolar a urmat modelul sovietic acest fapt a constituit o disfuncţionalitate educaţională deoarece se punea accent pe grupele de copii de aceeaşi vârstă.Izolarea este o cameră destinată separării cazurilor suspecte de boală şi este dotată la nivelul unui salon (camera de spitalizare) cu pat. 2. Pentru mine descoperirea acestui program de locuire special destinat copiilor a fost cu atât mai interesant cu cât acesta este punctul de intersecţie al celor două profesii pe care le practic. Aici se efectuează la sosirea copiilor o examinare medicală sumară pentru identificarea unor posibile cazuri de boală (pentru preîntampinarea declanşării unor epidemii sau pentru depistarea în faza primară a bolilor). iar restul trec la vestiar şi grupe. noptieră şi grup sanitar propriu. Mai apoi ca absolventă a Facultăţii de Design am acordat un interes deosebit acestui program special destinat proiectării şi amenajării interioare. Prezenţa izolatorului şi a cabinetului medical e obligatorie doar în cazul grădiniţelor cu program prelungit. şcoala (camera de grupă). . Aici copilul suspectat primeşte anumite îngrijiri din partea medicului şi aşteaptă sosirea mijlocului de transport care îl va duce la o unitate sanitară. Copiii suspecţi sunt orientaţi către camera de izolare. Modelul occidental de educaţie urmăreşte o integrare a copiilor de diferite vârste în acelaşi colectiv aceasta contribuind la o socializare timpurie a copilului. Exista o reală dificultate de rezolvare a grădiniţelor datorată caracterului miniatural în care trebuie dezvoltate multiple funcţiuni împrumutate din alte programe: locuinţa (camera de grupă). fiind o etapă obligatorie pe traseul către vestiar şi camerele de grupă (sala de clasă).Primirea/filtru – este un spaţiu amplasat la intrare.evacuarea se face printr-un flux separat direct în exterior. în cazul grădiniţelor cu program prelungit).SCHEMA FUNCŢIONALA IDEALĂ A UNEI GRĂDINIŢE Ca absolventă a liceului pedagogic am pornit pe minunatul drum al profesiei de dascăl încercând să ajung la sufletul copilului iar acest lucru a implicat şi necesitatea acordării unei importanţe deosebite spaţiului în care acesta îşi desfaşoară activitatea. respectiv camerele destinate copiilor. spital (triaj. izolare. cabinet medical. Am constatat de-a lungul timpului multitudinea erorilor care se fac vis-a-vis de aceste amenajări cauza fiind lipsa unei documentări corespunzatoare realizate în prealabil şi a faptului că lumea acceptă cu greu faptul că trebuie să apeleze la specialişti. Principalele elemente funcţionale cuprinse într-un modul funcţional de bază (unitatea funcţională de baza) sunt următoarele: 1. atât de diferite în aparenţa dar care au nebănuit de multe puncte comune. a contactelor şi a manifestărilor în .pantofilor etc. 7.de la spaţiu interior al sălii de grupa sau al celui comun multifincţional. 8. De aici implică rolul arhitecturii de a-i crea spaţii adecvate . Marea majoritate a schemelor funcţionale plasează vestiarul ca o etapă obligatorie pe fluxul ce duce la sălile de grupă.protejate şi supravegheate care să-i favorizeze dezvoltarea succesivă şi firească a aptitudinilor. Sala pilovalentă în care se vor desfăşura jocurile libere şi serbări. dar care să fie şi nemijlocit legat de natură. A doua încăpere este destinată wc-urilor şi ea se rezolvă diferenţiat în funcţie de vârsta copiilor. Echiparea se face cu wc-uri „liliput‖ (separate cu paravane) urmărindu-se educarea pudorii şi obişnuinţa folosirii obiectelor sanitare. 4. Jocul necesită un spaţiu protejat. al curtii de joacă. Grupurile sanitare alcătuiesc un pachet funcţional foarte important deoarece sunt un mijloc de educare a unor deprinderi de a căror acumulare individul va profita toată viaţa. Sunt rezolvate în general bicameral şi sunt echipate cu echipamente sanitare de tip „liliput‖. În unităţile preşcolare grupa de copii formează elementul de bază a programului. la nevoie . creaţie. când cei mici. de ploaie sau chiar de un soare prea intens. Rezolvată în una sau două încăperi chiar trei. în care beneficiază de avantajele mediului exterior şi este totodată protejat de vânt. corelată cu necesitatea crescândă de largire a orizontului. sala este zonificată astfel: zona de joacă/luat masa. Sala (camera) de grupă este elementul principal al unei unităţi funcţionale deoarece aici se desfăşoară cea mai mare parte din procesul educaţional al programului preşcolar. 5.la cel exterior. deoarece în intervalul de vârstă 4-7 ani li se dezvoltă mai mult motricitatea. prin intermediul unui spaţiu „tip verandă‖. mai ales pentru vârsta preşcolarităţii. a acesteia.stăpâni pe alergat.3. Satisfacerea nevoii inepuizabile de mişcare a copilului este un element de temă peste care arhitectul nu trebuie să treacă. însă cu posibilităţi la ferestre de limitare. Prima încapere este spălătorul care este echipat cu blocuri centrale de spălare. Această cerinţă funcţionala. oferind copilului multiple relaţii cu efectivul din afara grupei.îl folosesc firesc şi intensiv.interior) echipat cu dulapuri individuale pentru păstrarea hainelor. 6.Vestiarul este spaţiul destinat schimbului vestimentaţiei (de stradă. Funcţiunea are o importanţă fundamentală din punct de vedere educaţional deoarece aici copilul învaţă să se îmbrace – dezbrace singur şi să-şi depoziteze organizat lucrurile proprii. Amplasarea lor se face în vecinătatea intrării cu legătura din filtru sau din vestiar. Aici copilul învaţă să facă asocierea în diverse moduri a unor surse de apă (caldă şi rece) care permit asigurarea igienei sub îndrumarea educatoarelor şi a personalului de îngrijire din grădiniţă. bricolaj. Unitatea funcţională cu trei grupe este mai puţin utilizată în Europa continentală ea fiind de provenienţă britanică unde este tipică pentru sistemul compoziţional saxon cu arii deschise. Copii se murdăresc foarte repede şi de aici rezultă importanţa sporită pe care o au grupurile sanitare in viaţa lor. Jocul cere spaţii aerate şi cât mai scăldate în lumina soarelui. fiind definită de numarul de copii de aceeaşi vârstă şi de puterea de cuprindere a unui educator. zona de odihnă şi zona de joc liniştit. Această trecere trebuie facută gradat. Trebuie să se aibă în vedere crearea unui spaţiu unitar dar în acelaşi timp lipsit de monotonie care să îi antreneze pe copii în joaca lor şi care să constituie şi un mijloc didactic. de grup mic. spaţiile comunitare iau treptat ascendent asupra celor de refugiu. Soluţia în cazul acesta ţine cont de condiţii variate şi va implica crearea unor dotări speciale (tobogan. Cu cât copilul este mai mic. Cu acest obiectiv în minte trebuie întocmit un panel de bază (nu să creeze o diversitate bazată pe un număr mare de specii) care să constituie dominanţa locului şi care vor fi îmbogăţite de specii mai valoroase care să constituie accente vegetale. întărirea sănătaţii şi favorizarea dezvoltării. are nevoie de mai mult teren în care se cuprind: grupe în aer liber delimitate de vegetaţie joasă. Terenul unităţii preşcolare: Acesta face parte din tema formând împreună cu clădirea un complex funcţional unic. Amenajarea grădinii: Elaborarea proiectului de amenajare peisageră a locului de joacă necesită timp. spaţiul pentru clasa în aer liber). cu amplasarea fiecărui exemplar. fără însă să le elimine pe cele comune).comun a mai multor grupe de vârste diferite de copii. au impus temei grădiniţei un spaţiu suplimentar. 9. de folosinţe multiple în comun şi amplasat cât mai central faţă de sălile de grupă. nisipare. Aici intervine punctul de vedere al specialistului care are rolul de a crea o diversitate în unitate. bazine.continuând spaţiul interior şi urmărind legatura şi izolarea (cu cât copilul este mai mare. leagăne. balansoare etc. solarii. peluze. Terenurile preşcolare trebuie tratate peisagistic . umbrare. căsuţe. 10. . spaţii pentru topogan. Peisagistul va trebui să întocmească şi o listă a speciilor care vor decora grădina. În cadrul soluţiei de amenajare se vor stabili aleile şi elementele de construcţie specifice. Joc de masa.Cartea toamnei toate elementele de limbaj plastic. echilibrat. Profesii si meserii  sa organizeze. DIRECTII ALE RELATIEI SINERGICE Vitralii..Domino numere‖ Proiect didactic Primavara . PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICA GRUPA: mare. . . .Miresmele primaverii‖ GRAFICUL ACTIVITATILOR OBIECTIVE DE REFERINTA: EXTRACURRICULARE PROIECT DE ACTIVITATE GRUPA:  sa foloseasca materialele si tehnicile de lucru mare pregatitoare .. tehnica picturii pe sticla : proiect didactic arta plastica mijloc de creativitate la copii prescolari :  O 2 – sa recunoasca dominanta unei lucrari.. forma – elemente de limbaj plastic si decorativ OBIECT: Educatie plastica Fisa de observatie psihomotrica 2ani si ½ 4 ani SUBIECT: Flori de primavara Omida alfabet TEMA PLASTICA: Procedee tehnice..consolidare de  sa recunoasca grupele de culori precum si priceperi si deprinderi semnificatiile acestora. Pictura pe sticla. TERMENI importanti pentru acest document OBIECTIVE OPERATIONALE: activitate extrascolara plan de lectie pictura pe panza : proiect didactic la educatia plastica la  O 1 – sa identifice elementele de limbaj grupa mica : prezenta power point flori vivaldi : plastic.PROIECT DIDACTIC DATA: CLASA: INVATATOARE: DOCUMENTE SIMILARE Share on facebook Share on twitter Share on email Share on print More Sharing Services More Sharing Services0 PROIECT DE ACTIVITATE .La ZOO‖ insusite. DINTRE FAMILIE SI INSTITUTIILE DE EDUCATIE PRESCOLARA OBIECTIV FUNDAMENTAL: stimularea creativitatii copiiilor PROIECT DE ACTIVITATE si a dorintei de cunoastere. prin utilizarea unor noi procedee INTEGRATA Grupa: „Piticilor‖ tehnice.GRUPA: pregatitoare. o suprafata folosind IMAGINE DE TOAMNA . convorbirea. O 11 – sa capete curaj si incredere. MIJLOACE DIDACTICE: sticla. linia.Primavara” de A.. STRATEGII DIDACTICE:   METODE SI PROCEDEE: exercitiul. emulsie.Primavara”. caseta . acuarele Tempera. O 10 – sa exprime judecati estetice simple. O 9 – sa manifeste interes in realizarea lucrarii. demonstratia. pata. compozitii proprii . pensula. O 7 – sa intinda culoarea uniform. Vivaldi. tehnica picturii pe sticla. munca independenta.           O 3 – sa denumeasca semnificatia culorilor. . O 4 – sa explice tehnica obtinerii nuantelor. O 8 – sa utilizeze corect. observatia. O 12 – sa se exprime liber si creativ prin desen. imagini cu flori si vitralii. O 13 – sa exprime sentimente prin desen. in situatii noi. elementele de limbaj plastic insusite: punctul. O 6 – sa foloseasca culori specifice primaverii.. O 5 – sa aplice. . 1974.. Editura Gh.Album de arta scolar”.. ...* * * . Intreprinderea Poligrafica .Steaua culorilor”.. 1998 ..Arta grafica”.* * * .. 1983 . Craiova.Maria .EdituraTEDIT FZH .Poezii” de V.. TIPUL LECTIEI: de formare de priceperi si deprinderi BIBLIOGRAFIE: .Rotaru..Editura Corint .. Bucuresti.- volumul .-Cartu Alexandru.Educatia plastica in invatamantul primar”. Maria . 1996.Cristea.Gheorghiu..Literatura si pictura“.Album metodic de creatie artistica”.Maria . . plansa ..Editura Albatros. ..Bucuresti. . Alecsandri.Album de arta scolar “..Paleta copilariei ”. * Principale – rosu. reci – verde. frunzele. razele. * Nonculori.Sfarsitul Asculta. galben. iernei” de V. orange.Primavara”. * Obtinerea punctului cu degetul.. * Primavara. * Reci. orange. Captarea atentiei ACTIVITATEA INVATATORULUI Ma asigur ca elevii au obiectele necesare pentru ora de educatie plastica. * Am folosit culori calde pentru flori 3. * Ce anotimp este prezentat in aceste versuri? * Fluturele. * Verde si albastru. noi. firul * Ce simboluri ale primaverii sunt amintirile? de iarba verde.ETAPELE LECTIEI 1. pata – iarba. gandacelul. violet. * Ce elemente de limbaj plastic ati folosit si unde? * Ce tehnici de lucru ati utilizat? * De cate feluri sunt culorile? * Ce de se numesc culori secundare? * Cum se clasifica culorile dupa semnificatie? * Ce sunt albul si negrul? * Punctul – florile. * Culoarea care predomina. raza-ncalzitoare. cu coada pensulei. albastru. galben. violet. florile. Citesc. * Ce este dominanta intr-un desen? Reactualizarea suportului * Care este dominanta in desenul nostru? teoretic * Ce fel de culori sunt? * Ce am facut ca sa inveselim tabloul? * Cum am pictat cerul si pamantul? * Cum am format o nuanta deschisa? . ACTIVITATEA ELEVILOR Isi pregatesc cele necesare orei. secundare – verde. cu pensula. Alecsandri. * Ce am pictat.. Prezint compozitiile copiilor intr-o mini-expozitie. linia – crengile. ora trecuta? * Tablou . elevilor. albastru. strofele III si IV din poezia . * Se obtin din amestecul culorilor principale orange = rosu + galben verde = albastru + galben violet = albastru + rosu * Calde – rosu. Organizarea activitatii 2. cerul. Garoafe si maci ―. ghiocei. sa inflorim florile. A adus cu ea apoi 4.Anemone ―. Pregatirea psihologica Doamne. * Zambile. Prezint reproduceri dupa tablourile cu flori ale lui Stefan Luchian: .. Joc: . *. vitraliul lasa sa treaca spre . * Sa pictam pe sticla. Primavara cum se vede A tesut covorul (verde). * Spre deosebire de orele trecute... . * Ce afirma Tudor Arghezi despre Luchian si Enescu? 5. Anuntarea temei * Acestor cuvinte memorabile adaugam astazi : . asemeni lui Stefan Luchian.. * Am degresat sticla. Prezint imagini cu vitralii explicand termenul: vitraliul este o tehnica picturala realizata prin asamblarea unor bucati de sticla pictata sau colorata. * In nuante de verde si albastru. viata sticlei. * Am combinat verde sau albastru cu alb. cat de multe(flori) . * Ce am incercat si vom continua si azi. apoi am intins pe ea usturoi pentru ca acuarelele sa adere. narcise.Dumitrite ― Urmaresc imaginile. . toporasi.Enescu realiza pe vioara lumina pe care contemporanul sau o asternea pe panza‖. lalele. * Ce flori ne-a adus primavara? * O parte din aceste flori le aveti deja in fata voastra aievea sau desenate chiar de voi ora trecuta. vom folosi astazi o tehnica noua pentru a picta: vitraliile.Ochiul are nevoie de culoare cum are nevoie de lumina”. . Cu ajutorul unui sablon asezat sub sticla si a unei carioca permanente am obtinut conturul...si soare.Micii poeti”.Servind ca fereastra sau perete dispus spre exterior. la educatie plastica? * Cum am obtinut florile pe sticla? * Azi vom incerca sa dam culoare. singuri. iar unele folosind aceeasi culoare. cea care aduce in sufletele si pe chipurile noastre zambrt si voie buna. independent. elevilor. . Indrum si ajut elevii pentru obtinerea performantei. fie utilizand o singura culoare. insistand asupra: .Primavara” de Vivaldi (exprimarea prin muzica). Fac aprecieri individuale si colective.realizarea vitraiilor fie in culori diferite.. in aceasta ora de educatie plastica? Fac analiza lucrarilor precizand criterii inspirate din obiectivele prezentate. * Am invatat sa pictam pe sticla.interior lumina colorata. * Folosind culorile calde. realizez o mini . a) Prezentarea si intuirea * Cum am pictat floarea? modelului * Dar casetele? b) * Ce simtim o data cu sosirea primaverii? Explicarea si demonstrarea * Cum putem comunica aceste sentimente prin modelului pictura? c) 6.indinderea culorii cu atentie si acoperirea intregii suprafete a sticlei. * In culorile ei reale. veselie. noi. Asculta atenti. * Bucurie. . 7. Dirijarea invatarii Executarea lucrarii Explic. Solicit ajutorul copiilor pentru a evidentia utilitatea piesei realizate: * Ce-am realizat. Cu lucrarile obtinute. modul de lucru.expozitie. . * Voi prezenta tabloul model. speranta. . Privesc tabloul. un cadou celor dragi.utilizarea unei pensule subtiri.folosirii emulsiei in locul apei. Evaluarea lectiei Incurajez copiii timizi. * La sfarsitul orei va trebui sa adunam intr-un buchet douazeci si trei de flori si sa le inchinam primaverii. * In culori diferite. Executa lucrarea. am invatat ca putem realiza si noi. am descoperit o noua tehnica de lucru dar si de relaxare. Evidentiez imaginatia si creativitatea. Creez fond muzical: .