Ghid Pentru Elaborarea Monografiilor

ACADEMIA ROMÂNĂ FILIALA TIMIŞOARA, INSTITUTUL DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE “TITU MAIORESCU”Ioan Haţegan Ghid monografic. Bibliografia monografiilor de localităţi bănăţene Editura Banatul Timişoara 2006 Editura Banatul Timişoara Consilier editorial: Ioan Haţegan Această lucrare apare sub egida ACADEMIEI ROMÂNE - Filiala Timişoara Cu sprijinul: ec. Nicolae Ignea Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României HAŢEGAN, IOAN Ghid monografic. Bibliografia monografiilor de localităţi bănăţene / Ioan Haţegan. Timişoara: Editura Banatului, 2006, 150 p. ISBN Ed. Banatul 973-87965-3-9 978-973-87965-3-9 973-108-009-0 978-973-108-009-3 908(091) Copyright: Ioan Haţegan Coperta: ARTPRESS Tipar: ARTPRESS ACADEMIA ROMÂNĂ FILIALA TIMIŞOARA, Institutul de Cercetări Socio-Umane “ Titu Maiorescu” Ioan Haţegan Ghid monografic. Bibliografia monografiilor de localităţi bănăţene (Documentare, scriere, editare) TIMISOARA 2006 . “ (Dicţionarul Explicativ al Limbii Române) .Monografia este: “ Un studiu ştiinţific amplu asupra unui subiect anumit. tratat detaliat şi multilateral. . III Sursele de informare p. firme Habitatul (satul.9 p. p.I ghId monografIc. etc.42 p. anexe. etc.52 p.57 p.) Cultura (folclor literar. alte genuri: poeţi.IV Edituri şi tipografii p. biserica.41 p. coregrafic.17 Cap.21 Cap.44 p.60 .57 p.25 Cap. II Sursele de finanţare p.I Scurt istoric al mişcării monografice bănăţene p. casa.47 p. societăţi.40 p.46 p.43 p.V. străzile.11 PARTEA I-A PREGATIREA Cap. CUPRINS Cuvânt înainte-Academician Păun Ion Otiman Prefaţă p. şcoala. fundaţii.33 PARTEA A II-A MONOGRAFIA Cap. interioare de case.) Asociaţii. muzical. gospodăria. altele) Etnografia (port.37 p. Structura monografiei Note ştiinţifice Titlul monografiei Cuvânt înainte Prefaţă Descrierea geografică Istoricul aşezării Populaţia Economia Instituţii (primăria. tradiţii şi obiceiuri.42 p. 70 p.68 p.81 .71 p. etc.64 p.) Monumente Sport .70 p.scriitori.Turism Personalităţi Glosar de termeni în grai Bibliografie Anexe Rezumate p.77 p.72 p.69 p.73 II bIblIografIa monografIIlor de localităţi bănăţene Prefaţă Repertoriu p. Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 9 I ghId monografIc . 10 Ioan Haţegan . Andreas Argyres. în special a rămas în amorţire. grec de origine dar statornicit în California. iar acolo unde s-a manifestat în anii comunismului. triumfalism sau de alte racile ale perioadei. Ne-am apropiat şi am rămas prieteni de familie o viaţă întreagă. foarte relevant pentru pledoaria pro monografică. deşi în multe cazuri. Cum însă americanii nu dau nici un dolar degeaba. Pentru a fi convingător. Ce localităţi a ales americanul ? Racoviţa şi Belinţul pentru că aceste sate bănăţene aveau monografii făcute în perioda interbelică. . fiind. In anul 1972 a venit la Timişoara în universităţile noastre ca bursier Fulbright un tânăr cercetător american. empiric. după părerea mea. oricât de mică şi neînsemnată ar fi aceasta? Din multiple puncete de vedere. involuţia satului şi gospodăriilor săteşti în perioda comunistă comparativ cu cea interbelică. suferă de mistificare. prin bunăvoinţa. Tema tezei lui de doctorat avea ca subiect “ Cercetări privind situaţia economică a gospodăriilor din Banat în perioadele 19301940 şi 1965-1975”. în general şi cea din Banat. De ceva timp. De ce este necesar studiul monografic al unor localităţi? De ce este utilă scrierea şi editarea monografiei localităţii X. voi da un exemplu care îmi vine acum în minte. ca sociolog la Universitatea Davis. prea mulţi ani mişcarea monografică din România. i-au plătit sociologului american doctoratul pentru a urmări evoluţia sau.Cuvânt înainte Mulţi. neştiinţific. abnegaţia şi neoboseala unor oameni de carte. a reînviat! Şi este bine. mai degrabă. prezintă celor interesaţi. a revenit în actualitate. economiei. Academician Păun Ion Otiman Secretar general al Academiei Române . vrednici de a se apuca de cercetarea şi scrierea monografiei localităţilor pe care doresc să le pună în lumină. geografiei. ideea monografică. prin iniţiativa Dr. folclorului. bun cunoscător al spaţiului bănăţean. Spre meritul său şi al cititorilor. Acest lucru îl face Ioan Haţegan în lucrarea sa. de învăţători sau de oricare alt autor pasionat de cunoaşterea localităţii sale. considerăm că o anumită introducere în studiul monografic. de economişti. agriculturii. de pe timpul şcolii de sociologie rurală a lui Dimitrie Gusti şi a Institutului Social Banat Crişana. Iată că după mulţi ani. în tehnicile de cercetare sociologică şi economică este benefică. reputat cercetător al istoriei Banatului. de jurişti. pentru cunoaşterea oamenilor şi a faptelor acestora.După ce am citit remarcabila teză de doctorat a profesorului Argyles mi-am dat seama cât de importantă este monografia unei localităţi pentru cunoaşterea istoriei. Ioan Haţegan. “un cadru” de elaborare al unei monografii. de geografie. meşteşugurilor. de oricare altă disciplină). Istoricul Ioan Haţegan. de istorie. Având în vedere că cercetarea monografică şi scrierea unei monografii poate fi făcută de profesori (de limba română. profunzimea cercetării şi cunoaşterii aşezărilor. conţinut. dar unele primesc alte dimensiuni. Am aflat în fiecare monografie idei interesante ca şi conţinut. orăşel). extrem de diverse ca temă. Din dorinţa de a îmbunătăţi metodele de redactare a unei monografii. După cum se observă din structura cuprinsului. Aceasta pentru .cu un colectiv alcătuit din profesionişti din mai multe domenii. întindere (număr de pagini). In cazul unei monografii de oraş. Istoria unui sat colonizat acum 2-300 de ani este alta decât a unuia cu menţiuni documentare de 7-800 de ani. acest ghid este gândit în special pentru monografierea unei aşezări de tip rural sau preurban (târg. Prin parcurgerea lor am observat asemănările şi deosebirile. În cazul în care va fi nevoie vom detalia şi acest proces. numărul instituţiilor şi asociaţiilor este mai mare sau mai mic. cercetarea sistematică sau doar dragostea faţă de aşezare. De exemplu: un sat de pustă are cu totul alte coordonate decât unul de munte. obiceiurile lor diferă de la o zonă etnografică la alta. Acesta nu trebuie privit ca un cadru rigid. am scris aceste pagini care dorim să ajungă la fiecare dintre cei implicaţi în scrierea unei monografii a localităţii lor. capitolele sunt aceleaşi. dar şi ca mod de abordare. rămâne de văzut care dintre ele se potrivesc realităţii locale şi care nu-şi află locul. au un număr sporit de pagini. Iar autorul va avea nevoie de mult timp pentru a cunoaşte realitatea urbană sau va porni – de la bun început .Prefaţă Intenţia de la care pornim este aceea de a oferi celor interesaţi de fenomenul monografic posibilitatea de a avea la îndemână un posibil ghid pentru desfăşurarea cercetărilor. ci ca un element rezultat din cercetarea îndelungată a sute de monogafii ale localităţilor bănăţene. Nu există un plan ideal după care se poate ghida cineva pentru a scrie monografia unei localităţi. Cu speranţa că aceste pagini vor constitui un motiv de reflecţie personală şi de grup. în echipă sau cu sprijinul unor specialişti. dar şi specialişti pe domenii. datele şi asigurând corectitudinea. fotografii. este listată. care se consumă în centrele urbane mari care au arhive şi biblioteci. aflate în localitate. După epuizarea acestei etape este preferabil să se revină şi să se completeze părţile neglijate iniţial în localitate. citită de autori (inclusiv un bun cunoscător al limbii române). superioară).. uneori cu o specializare umanistă. adnotată . să ofere altele de maximă importanţă şi să–i îndrume spre echilibru. etc. Ar fi bine ca echipa să-şi împartă sarcinile în funcţie de pregătirea şi nivelul de cunoştinţe asupra unuia sau altuia dintre domeniile abordate. Diferenţele sunt. alteori cu o specializare tehnică. cu un anumit tip de pregătire (medie. Urmează etapa a doua. În condiţiile actuale monografia este scrisă direct pe computer. hărţi. Ar fi bine să fie văzută. Ea cuprinde mai multe capitole (la rândul lor defalcate pe subcapitole. de un om sau de oameni. în majoritatea cazurilor. diferite schiţe. adesea. amplitudinea şi echilibrul acestora. încât rezultatul pasiunii şi studiului (atunci când este cazul ) apare disproporţionat în raport cu cerinţele şi realitatea. Autorul sau echipa care îşi propune să scrie o monografie de aşezare are obligaţia de a cerceta în primul rând arhivele.că o monografie este scrisă. apoi lucrările. Aceştia sunt în măsură să certifice exactitatea datelor oferite de autor/autori. atât de mari. Pentru unele capitole şi subcapitole autorul este nevoit să solicite ajutorul specialiştilor din respectivul domeniu. Abia apoi se poate începe redactarea finală a monografiei. etc. adunând singur. De aceea dorim să oferim o posibilă schiţă care să servească celor care pornesc la adunarea unor materiale pentru elaborarea unei monografii.) care pot asigura cercetătorului sau grupului (echipei) repere şi trepte pe care trebuie să le parcurgă pas cu pas. Etapa finală constă în predarea materialului pe dischetă sau CD (Compactdisk) unei edituri sau tipografii pentru editare şi tipar. după caz. Timişoara iulie 2006 Dr. muzeu sau universitate. Mai nou unele monografii sunt introduce pe Internet.şi corectată şi de un specialist dintr-un institut. Difuzarea monografiei este obligaţia autorului sau a finanţatorului. Ioan Haţegan . . finanţelor. Prima monografie de localitate bănăţeană este cea a primarului timişorean Johann Nepomuk Preyer. Autorii se bazau pe realităţi cunoscute. pe de o parte. Chestionarele administrative şi religioase la care răspundeau des i-a obligat să cunoască date diverse din trecutul aşezării. Gruiescu a lăsat lucrarea în manuscris şi abia cercetătorii veacului al XX-lea l-au redescoperit şi publicat. comuna Margina. (Monografia oraşului liber regal Timişoara). Scurt istoric al mişcării monografice bănăţene Banatul este unul dintre primele – dacă nu cumva chiar primul – ţinut al României în care au fost scrise şi tipărite monografii ale unor localităţi. comerţului.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 17 PARTEA I PREGĂTIREA Capitolul I. iar pe cealaltă nivelul ridicat de instruire şcolară. iar partea de . Până spre sfârşitul veacului al XIX-lea au mai apărut monografii. apărută la Timişoara în anul 1853 şi retipărită în germană şi română la Timişoara în anul 1995. Monographie der königliche Freistadt Temeswar. apariţia iluminismului şi iluminiştilor şi în Banat. dar şi în română. Cauzele consistă într-un nivel mai ridicat al dezvoltării economiei. în limba germană şi maghiară în special. Dacă primarul timişorean a reuşit să-şi publice cartea. Partenie Gruiescu scria manuscrisul primei monografii săteşti cunoscute: cea a satului Sinteşti. dar şi realităţi ale timpului lor care trebuiau cuantificate şi transmise autorităţilor. Aceste idei au pătruns în lumea satelor iar ”íntelighenţia” a căutat să răspundă noilor provocări. judeţul Timiş. În acelaşi timp unul dintre intelectualii satelor. George Popovici au oferit prin operele lor informaţii deosebit de preţioase. dar vor rămâne în ciornă rezultatele multor alte anchete. In afara eforturilor unor intelectuali săteşti (preoţi. la Biblioteca Academiei Maghiare de Ştiinţe din Budapesta. învăţător.) vor fi publicate şi două monografii masive (Belinţ şi Sârbova). maghiară. Borovszky Samu. obişnuiţi cu un anume stil. Perioada interbelică se caracterizează prin două direcţii: prima este cea “clasică” care va fi folosită cu precădere de germani şi maghiari. iar lucrările aduceau osanale puterii chezaro-crăieşti. La începutul veacului XX au apărut mai multe lucrări cu o bună ţinută ştiinţifică (chiar dacă mai apăreau reflexe ale miturilor politice ). Autori ca Milleker Felix (Bodog). Vor apărea astfel monogafii în germană. iar cea de-a doua va fi rezultatul activităţii şcolii monografice iniţiate de Dimitrie Gusti şi pusă în practică de Institutul Social Banat Crişana din Timişoara. Prioritate au avut monografiile unor sate colonizate cu germani şi cu maghiari. rod al anchetelor monografice ale Institutului. Szentklaray Jenö. Păcat însă că manuscrisele şi chestionarul lui Pesty zac şi acum. Războiul şi urmările sale au stopat pentru câteva decenii cercetarea monografică. notari. Abia prin deceniul VII se . Datele adunate de Pesty se constituie în tezaur istoric. Cercetările.18 Ioan Haţegan până la 1716 – uneori până spre anii 1800 – era expediată în câteva rânduri. chestionarele şi lucrările lui Pesty Frigyes se constituie ca un moment deosebit în cunoaşterea istoriei vechi şi medii a Banatului şi au fost citate în mai toate monografiile de până astăzi. care vor fi folosite apoi în alte monografii. etc. nepublicate. sârbă şi română. exagerând realele şi amplele acţiuni de modernizare a Banatului pe care le-a realizat monarhia chezaro-crăiască. Păcat. în acelaşi timp. Autorii se preocupă în special de istoria propriei etnii şi marginalizează – uneori nici nu amintesc – despre celelalte etnii ce locuiesc în respectiva aşezare. în satul respectiv. Trebuie însă remarcată preocuparea unora pentru o prezentare. şi a celorlalte etnii conlocuitoare. Acestea proslăvesc “marile realizări” ale epocii respective. Unele monografii au fost scrise din patriotism naţional sau la comandă politică (de tip etatic maghiar sau naţionalist românesc. Este posibil ca unele manuscrise să mai fie şi la unii dintre cei ce au lucrat la aceste monografii. păcătuiesc printr-un subiectivism îngust. Unele păcătuiesc însă prin neglijarea celorlalte etnii ce locuiau. întinse pe o perioadă lungă de timp. O menţiune deosebită şi aparte se cuvine rostită despre monografiile scrise şi publicate de germanii din Banat. care au cercetat – în limita cunoştinţelor lor profesionale şi lingvistice – trecutul unor aşezări bănăţene. ori prin prisma socialismului românesc). depuse la judeţ (la cultură sau la secţia de propagandă). rodul unei cercetări obiective. sau locuiesc. S-au constituit colective. Ar fi indicată o cercetare a acestor arhive spre a le identifica elementele esenţiale. Au însă un plan riguros de cercetare reflectat în cuprins. girate de profesori. Ele reflectă o dragoste absolut deosebită faţă de aşezarea respectivă. Recuperarea lor ar fi un act de dreptate şi ar oferi un schelet de cercetare celor de azi. Ele ar trebui numite Monografia etniei X din localitatea Z. măcar generală. scrise pe parcursul unui veac. Sunt. fiindcă sunt şi date obiective care – lăsând deoparte festivismul – pot fi folosite. deosebit de riguroase. Majoritatea acestor monografii. Rezultatele s-au concretizat prin câteva sute de manuscrise. sunt masive şi au un . dar şi verificarea valorii lor monografice.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 19 reiau (uneori şi la imboldul autorităţilor şi a unor universitari) monografiile de localităţi. Tratează pe larg ultimul veac din istoria aşezării. un altul . ocupaţii. Germania. hărţi. şcoală. oferă date inedite despre istoricul vieţii umane. Date cvasiexhaustive sunt oferite cu privire la biserică.cu date interesante – despre geografia aşezării.20 Ioan Haţegan capitol dedicat istoriei Banatului.noua patrie. scriere. . suferă din cauza unui patriotism rău înţeles sau exagerat – fapt care scade (uneori anulând) valoarea celorlalte date. evoluţia acestora. Unele dintre acestea se referă la Timişoara. Fac excepţie câteva zeci de monografii care pot fi luate ca posibile modele. Schiţe. deportarea în Rusia şi în Bărăgan. ilustraţii alb-negru şi color întregesc acest tip de monografii. grădiniţă. Parafrazând. cu menţionarea celor căzuţi în cele două războaie. O simplă concluzie din lecturarea acestor câteva sute de monografii bănăţene: sunt scrise din dragoste faţă de zonă şi oameni. apoi tabele cu coloniştii aşezaţi în sat. Menţionează cu durere părăsirea Banatului şi aşezarea în vechea . tradiţii şi obiceiuri. Şi ar fi păcat pentru că posibilităţile actuale de cercetare. Reşiţa sau alte centre urbane şi doar puţine la aşezări rurale. editare şi publicare a unor asemenea lucrări sunt mult mai uşoare astăzi. putem spune că acela care nu cunoaşte istoria monografiilor va repeta greşelile predecesoorilor. numărul (pe pagini) de ilustraţii alb-negru şi/sau color . 150.coperta din carton de 120.) .Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 21 Capitolul II Surse de finanţare O monografie scrisă şi netipărită este un simplu manuscris. 90 grame pe cm2) . Sute de asemenea manuscrise zac prin arhive. album etc.ce calitate de hârtie doresc (70. Tiparul poate fi executat la tipografia proprie a editurii sau la o altă tipografie. dar îşi rezervă toate drepturile asupra difuzării.tirajul (numărul de exemplare) Pe baza acestor date editura stabileşte preţul de cost al monografiei.) . Pentru a ajunge sub formă de carte la cititori. biblioteci sau la diverse persoane. laminată. prepressul (pregătirea pentru tipar) şi tiparul prorpizis. 200 gr/cm2. Pentru a şti exact costurile autorul/autorii care se adresează unei edituri trebuie să ofere acesteia următoarele date: . Editura este cea care asigură tehnoredactarea (punerea în pagină). manuscrisul trebuie editat şi tipărit.numărul de pagini pe computer (echivalent A4) .formatul (A4. . eventual pus pe Internet. tehnic. înfoliată etc. pe care-l comunică autorului. A5. Mai rar astăzi editura este dispusă să suporte ea costurile editării. plătind autorului drepturile de autor. 80. Pentru aceasta trebuie aleasă o editură şi respective un site şi un server. policromie. şi trimite Consiliului Judeţean solicitarea de finanţare pentru bugetul anului viitor. conform unui tabel. Cum o monografie costă câteva zeci bune de milioane (ROL). Caraş-Severin. restul fiind difuzate. III sau IV. care certifică valoarea lucrării. după . biserică. Este foarte bine dacă există şi un referat.. Pe baza acesteia se transferă în contul Consiliului Local suma. iar acestea trimit în scris răspunsul lor. Prima dintre acestea este Consiliul Local. In luna decembrie. etc. Pentru aceasta autorul trebuie să facă o cerere către Consiliul Local. însoţită de o descriere (cuprins) a manuscrisului. Consiliul Local solicită editurilor sau tipografiilor o cerere de ofertă. iar majoritatea autorilor nu au suma respectivă. parţial sau total suma. firme sau persoane.) sau vândut celor interesaţi. O comisie locală jurizează şi alege cea mai bună ofertă în raport de calitate/preţ. pentru trimestrele I. Prin Agenda sa culturală. Manuscrisul este predat. acesta poate aloca suma. acestea fiind însoţite de un referat al referentului cultural judeţean. totală sau parţială. O cale ceva mai scurtă este aceea de a prezenta manuscrisul şi referinţele Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş (sau al judeţului Arad. etc. trebuie să se adreseze unor instituţii. iar tirajul revine Consiliului Local care oferă drepturile de autor (de obicei într-un număr de exemplare). un cuvânt înainte sau o scrisoare de recomandare din partea unui specialist recunoscut. şcoală. este tipărit. Consiliul Local include cererea pe agenda sa. II. 2.22 Colectarea fondurilor Ioan Haţegan Problema fundamentală a autorilor constă în aflarea surselor de finanţare. Comisia de Cultură a Consiliului Judeţean discută cererile pentru agenda culturală. Apoi aprobă. 1. în luna noiembrie a anului (în cazuri excepţionale şi înaintea unor rectificări bugetare ). diferitelor instituţii (bibliotecă. poate cumpăra domeniul denumit cu numele localităţii. 4.) există – de regulă – firme ale unor localnici care pot fi interesaţi sau cointeresaţi în oferirea unui sprijin financiar pentru editarea monografiei. comună. 5. În ce fel poate fi folosit acesta pentru o monografie? În multe feluri. etc. Acest sprijin poate fi făcut în contul sponsorizării sau din fondul de publicitate. etc.. pentru o . In fiecare localitate (sat. dar nu imposibilă. Ea nu trebuie neglijată. O altă cale este reprezentată de programele naţionale pe care le gestionează Ministerul Culturii şi Cultelor. respectivei (sau respectivelor) firme. Consiliul Local. Autorul menţionează pe coperta II faptul că lucrarea a apărut datorită sprijinului financiar al respectivei firme. 6. condiţiile care trebuiesc îndeplinite. O realitate. Poate să le dea un anumit număr de exemplare din tiraj pe care acestea le vor folosi cum cred de cuvinţă. direct sau prin Administraţia Fondului Cultural Român. prin mijloacele sale proprii. o persoană juridică sau fizică.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 23 caz) care-l va include pe agenda sa de activităţi şi-l va edita. Autorul are obligaţia morală de a menţiona pe coperta II sau (dacă se convine) a meţiona în Cuvântul Înainte contribuţia respectivei persoane. Este o cale mai greu accesibilă celor de la sate. Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional sau poate accesa direct pe Internet site-ul Ministerului sau Fondului respectiv. Există posibilitatea ca o persoană fizică să ofere suma necesară din dragoste faţă de localitate. mai puţin folosită acum dar cu şanse mari de a deveni cotidian. sigla. Poate tipări acolo şi emblema. de unde află tipurile de programe de finanţare carte. aducându-i mulţumirile care i se cuvin. municipiu. etc. Pentru aceasta autorul se poate adresa Direcţiei Judeţene pentru Cultură. fără a avea pretenţii financiare. în situaţia în care beneficiază de fonduri judeţene. oraş. este Internetul. 3. Aceasta poate fi consultată gratuit sau contracost. inclusiv pe cele referitoare la cererea de oferte pentru editarea unei monografii. în funcţie de ceea ce decide autorul. odată încheiată. Există şi posibilitatea unui chat Forum care permite discuţii în grup pe Internet pe probleme de interes. Monografia.24 Ioan Haţegan sumă modică. Adresa de e-mail şi de messenger permite o comunicare extreme de rapidă cu toţi cei interesaţi. . Îşi organizează site-ul şi introduce aici toate datele cunoscute despre localitate. poate fi introdusă pe Internet şi astfel este accesibilă tuturor celor interesaţi. muzeale. fondul este bine păstrat şi poate fi uşor consultat. Surse locale 1. secundare. atunci cel ce doreşte să-l consulte are obligaţia de a-l manipula cu atenţie. personale. Fondul. Dacă a existat interes din partea primarilor şi secretarilor.) cu un număr variabil de file. Dacă nu. terţiale.. Fotocopierea documentelor de interes pentru monografie poate fi făcută – cel mai bine – cu un aparat foto digital sau cu o videocameră digitală. are un inventar (un opis ) care cuprinde fonduri. filiala judeţeană. Principala sursă este arhiva primăriei (Consiliului Local). spre a nu încurca filele din doasr sau mutarea lor accidentală dintr-un dosar in altul. parţial (în special arhiva veche. Arhivistice 1. internaţionale. nr. Surse de informare Acestea sunt locale. A. zonale. de bibliotecă. este sau nu îndosariat. In mod normal arhiva. cu dosare. Aceasta se află parţial la sediul primăriei. etc.1 pe anul …. etc. pe un CD (compactdisk) care conservă foarte bine imaginea. dosare pe ani (dos. naţionale.1. legat. imaginile putând fi trecute pe computer şi. regionale. Ele pot fi clasificate în surse arhivistice. parafat şi şnuruit.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 25 Capitolul III. Sursele pot fi primare. de aici. fiind prelucrată de arhivişti. istorică) la Arhivele Naţionale. . cantorii.A.S.).2. etc.4. Arhiva şcolii/şcolilor. poate avea sau nu inventar. stil. personal auxiliar. restaurări. evenimente din viaţa şcolii. Arhivele Naţionale.3. constructor. societăţi.. educatoare la grădiniţă. dispensar veterinar. umanitare. arhitect.) în funcţie de religie şi de specificul fiecăreia. fundaţii culturale. Se pot afla date despre personalităţi ce au frecventat cursurile. resfinţire. Poate fi aranjată sau disparată. liste cu învăţători. Dacă sunt mai multe biserici sau lăcaşe de cult trebuie văzute arhivele fiecăreia în parte. filiala judeţean sau. liste de elevi şi absolvenţi. etc. sfinţire. primărie. finanţe. Alte arhive locale (ale unor instituţii: poştă şi telefon. Discuţiile cu preotul. Lectura acesteia poate oferi informaţii preţioase privitoare la construcţia locaşului (an. 1. I. etc. liste de preoţi.A. cooperative de credit. filialele judeţene. asociaţii. părţi din ea. Aceasta este o sursă extrem de importantă pentru cunoaşterea clădirii. etc. epitropi. anexelor. S. structura anului şcolar în diverse epoci..M. Ioan Haţegan Arhiva bisericii / bisericilor / altor locaşe de cult se află la casa parohială şi/sau prin biserică. evenimente importante numirea preoţilor. cantori. 1.26 1.. crâsnici. de drept public şi/sau privat) care au existat . Ar fi bine să fie identificate toate instituţiile (administative.. profesori. vizite canonice). sociale. Se află la şcoală. Cămin Cultural.P. agricole. C. epitropii. dispensar uman. la dascăli şi profesori. vor fi extrem de interesante şi sunt obligatorii. crâsnicul.A. bănci populare. hram. activi sau la pensie. Arhiva veche se află la Arhivele Naţionale. Discuţiile prelungite cu dascălii sunt obligatorii. particulare (a unor persoane).2.1. altfel. care pot îmbogăţi paginile monografiei cu date care. şi unde. pentru că vor oferi date care completează foarte bine viaţa localităţii. Bătrânii localitătii – adevărat texaur al vieţii. hărţi. preoţi. În acelaşi timp aceştia pot fi cooptaţi pentru a scrie sau a gira conţinutul unor capitole de specialitate. 3. sau chiar sunt. 2. filiala judeţeană. imagini. ale unor instituţii (şcoală. restul la Arhive. 1. localitate. ingineri. biserică etc. dascăli. jurişti etc. medici. Sunt surse extreme de importante şi interesante. In măsura în care acestea păstrează lucrări (cărţi. spontan sau organizat. Primari. economişti. descoperirea acestora este obligatorie şi extrem de benefică pentru a completa unele aspecte ale vieţii publice şi private a locuitorilor aşezării. Unele înscrisuri sunt încă pe plan local. ar fi pierdute sau ar rămâne necunoscute. 3. mai există). altele la persoane fizice. etc. de unii locuitori care şi-au păstrat acte şi înscrisuri (inclusiv schiţe. Sunt create.5.) cu date despre zonă. imagini diverse. almanahuri. Arhive familiare. personalităţi. ziare. secretari. profesori. reviste.Persoane fizice 3. Biblioteci: a localităţii (dacă. consilieri. dar şi al unor tradiţii care azi par. personale sau sociale).).Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 27 de-a lungul timpului în localitate. . etc. pierdute. 1 până la …. rapoarte. In cadrul arhivei.etc. Austria. Caransebeş.28 B. Necesită însă anumite fonduri băneşti pentru a plăti xerocopiile şi fotocopiile. etc.). naţionale (Bucureşti. Arhiva Naţională este organizată pe fonduri. a unor muzee. Sistemul este încă greoi dar. păstrate tot la arhivele judeţene.). Hărţi. Surse zonale. naţionale. prelucrează şi oferă publicului aşa numita arhivă veche (istorică). înseamnă că ele pot fi accesate. filele sunt scrise uneori şi pe versoul paginii. odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Cunoaşterea faptului că există fonduri depozitate. etc. statistici.. instituţii.) pot cuprinde şi ele informaţii (date. ale Arhivelor Naţionale care adună. Bibliotecă. Inspectorate. filmul sau CD-ul pe care se transpun informaţiile. accesul se va simplifica foarte mult. Germania.Fonduri arhivistice: Sunt filialele judeţene Timişoara. etc. etc. internaţionale Ioan Haţegan Sunt acele surse din afara localităţii. Ungaria.) sau internaţionale (din Serbia. Date istorice pot fi aflate şi în fonduri ca: Direcţia de fortificaţii. iar în fiecare dosar sunt mai multe sau mai puţine file numerotate şi uneori legate şi şnuruite. şcoală. Cercetătorul care pregăteşte o monografie se poate adresa direct filialei judeţene printr-o cerere (eventual însoţită de o adresă de la primărie sau o altă instituţie ştiinţifică . biblioteci sau prin prieteni şi cunoştinţe ce locuiesc în acele ţări sau au acces mai uşor la aceste fonduri. iar în cadrul fiecărui fond sunt dosare pe ani (numerotate de la nr. o localitate se poate afla şi în mai multe fonduri: fond primărie. etc. Formele judeţene de organizare (Direcţii. zonale (din diverse oraşe ale Banatului). conservă. Accesul la ele se face prin intermediul Arhivelor Naţionale. Cluj-Napoca.) extrem de interesante. Arad. 1. biserică.. aflate în centre urbane apropiate sau cele judeţene. Un alt aspect il reprezintă călătoria în ţara respectivă. eliberarea unei legitimaţii de studiu (uneori contra unei sume modice. solicitarea unor fonduri şi dosare.se poate solicita direct multiplicarea. In funcţie de programul acesteia cercetătorul poate studia un anumit număr de fonduri şi dosare. filă sau file) . se poate solicita sprijinul Arhivelor Naţionale ale României care pot media cererea.In cazul în care acesta solicită – printr-o cerere scrisă – multiplicarea unor documente. Pe baza cererii se eliberează o legitimaţie care permite accesul la sala de studii.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 29 sau cultrală. prezentarea la sediul arhivei naţionale sau zonale respective. întrucât acesta cunoaşte bine fondurile şi poate direcţiona cercetarea. Este de preferat să se discute cu arhivistul care deserveşte sala de studiu. este ceva mai greu. Este necesară cunoaşterea limbii respective. alteori gratuit). a germanei sau englezei. In cazul unei solicitări de multiplicare se plăteşte suma aferentă în euro sau moneda naţională. filiala multiplică datele solicitate contra cost şi le remite (după plata sumei aferente într-un anumit cont) solicitantului. cu plata contravalorii acestora. In cazul necunoaşterii limbii. intrarea în sala de studiu. scurtând astfel durata acesteia. iar arhiva multiplică (pe loc. In cazul unor arhive aflate în alte ţări. nr. dar se poate comunica indicând numele localităţii şi solicitând documentele ce se referă la aceasta. In cazul existenţei unor informaţii în alte Direcţii judeţene se poate adresa o cerere scrisă şi solicita accesul pentru studiu sau – dacă se cunosc datele (dosar. uneori în 2-3 zile) iar solicitantul preia (direct sau printr-un intermediar sau solicită trimiterea prin poştă ). spre a putea comunica. . ambele certificând calitatea solicitantului. excepţionale. manuscrise. Arad ) a Episcopiei romano-catolice din Timişoara. Ele au şi un fond de carte veche care cuprinde sute de titluri de interes pentru fiecare cercetător.) sunt mai greu accesibile. prin excepţie 1-2 zile) în funcţie de credibilitatea cercetătorului. fie prin intermediul schimbului internaţional interbibliotecar. Pentru cazuri deosebite. Cercetarea se face. etc. Bibliotecile Mitropoliei Banatului. etc. Cele mai mari deţinătoare de lucrări ( cărţi. de obicei. imagini. se mai poate accepta un împrumut pe termen scurt (câteva ore. Pe baza seriozităţii şi încrederii dintre deţinător şi cercetător.30 Ioan Haţegan 2. rar pentru cei din exterior) sunt cele universitare sau a unor instituţii (biserici. Accesul se face pe baza unei legitimaţii eliberate de secţiile bibliotecilor judeţene sau a celorlalte biblioteci. cuprind destule informaţii despre viaţa unor comunităţi religioase bănăţene. a episcopiilor sale (Caransebeş. a Episcopiei ortodoxe sârbe din Timişoara. care pot face parte din proiectata monografie. contra cost. Mai există şi posibili- . dar se poate încerca şi chiar reuşi. Se pot comanda. institute. Bibliotecile cu regim semipublic (pentru cei din interior. Bibliotecile din străinătate pot fi accesate fie direct prin prezentare la sediul lor. multiplicări ale unor texte. etc. Urmează apoi bibliotecile universitare cu statut semi public. identificate şi cerute la studiu (la locuinţa deţinătorului sau prin împrumut pe încredere) acele lucrări.. cu plata pe loc. ziare. pot fi văzute. Acest sistem este însă extrem de scump şi încet. Bibliotecile private aparţin de regulă unor persoane fizice. muzee. reviste ) sunt bibliotecile judeţene.Biblioteci. pe care îl mijloceşte Biblioteca judeţeană prin intermediul Bibliotecii Naţionale a României. în sălile de lectură. aşa încât se va recurge doar în disperare de cauză. 3. Instituţii. Acestea adăpostesc descoperirile arheologice dar şi diverse obiecte şi înscrisuri. pentru că sunt o sursă primară de informaţii. Persoane fizice. In al treilea rând sunt bibliotecile unor persoane juridice (instituţii) ce au adunat parte din lucrările despre localitate sau despre zonă. Muzeul Banatului Montan Reşiţa.) pe care să le multiplice şi să le trimită cercetătorului din respectiva localitate bănăţeană. ce pot oferi date necesare monografiei. In primul rând sunt locuitorii localităţii. ani de apariţie. Muzeele judeţene Arad. In al doilea rând sunt intelectualii şi funcţionarii care au activat o viaţă sau o perioadă de timp în localitate. Accesul este mai simplu şi mai direct: prin cerere către direcţiune. cunosc bine părţi din viaţa acesteia şi pot fi informatori extrem de preţioşi. este uşor) să caute lucrări despre localitate (eventual indicând autori şi titluri. . Lugoj. Caransebeş. In primul rând sunt muzeele: Muzeul Banatului Timişoara. Multiplicarea materialelor interesante se poate face contra cost. au bibliotecă şi – uneori – arhive. Aceşti informatori de forţă trebuie abordaţi cu multă fineţe. Uneori sunt mai bogate în materiale despre localitate decât altele mai mari.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 31 tatea de a ruga o cunoştinţă ce domiciliază în ţara respectivă (şi cum bănăţenii sunt răspândit cam peste tot prin lume. diplomaţie şi dragoste. 4. care păstrează memoria colectivă recentă a aşezării. etc. apoi repartizarea spre unul sau altul dintre muzeografi care por oferi diverse informaţii. muzeele municipale şi orăşeneşti. Interesante sunt şi revistele de specialitate care cuprind multe studii care pot constitui un fundament al unor direcţii de cercetare mai puţin cunoscute şi accesibile publicului larg. de regulă cei mai în vârstă. 32 Ioan Haţegan In al treilea rând sunt cercetărori şi specialişti în diverse domenii de cercetare sau activitate universitară. direct sau prin terţi. . etc. poate oferi extreme de multe date şi imagini despre orice localitate. Apropierea de aceştia se face cu atenţie şi.. nici în biblioteci sau muzee. depozitari ai unor informaţii care nu pot fi aflate nici în arhive. În măsura în care este folosit. această fantastică modalitate de comunicare şi informare. ştiinţifică. Aşadar. odată ce le este câştigată încrederea. Internetul. 5. pot oferi atât informaţii cât mai ales o imagine asupra felului In care ar trebui orientată cercetarea şi cum ar putea arăta cuprinsul monografiei. învăţaţi să folosiţi. coperta în culori (policromie) înfoliată sau laminată. asigură prepress-ul (selecţia de culoare în cazul imaginilor color.. calitatea hârtiei (70 sau 80 grame pe cm2). alte operaţiuni tehnice) apoi le predă tipografiei (proprii sau alteia) care le tipăreşte. numărul de pagini (aşa cum le are el scrise).este tirajul (numărul de exemplare). etc. album. Această cerere trebuie să conţină următoarele date: numele. Editura Este o societate comercială care se ocupă cu preluarea unor manuscrise (pe hârtie sau transpuse pe dischetă şi/sau compact disk. apoi formatul dorit al lucrării (A 4. tehnic. Cu privire la tiraj trebuie reţinut faptul că cu cât sunt mai multe exemplare cu atât preţul pe exemplar este mai mic. pe care le tehnoredactează le aranjează ca format de pagină. Edituri şi tipografii A. etc.). telefoane. Pe baza acestor date editura face o ofertă.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 33 Capitolul IV. Autorul şi finanţatorul apreciază ofertele primite (dacă este vorba despre bani publici este nevoie de cinci oferte de la edituri diferite) în raport de calitate şi preţ şi alege o editură căreia îi predă . adresa. Ultimul element – dar deosebit de important . cartonul pentru copertă (de 150 gr/cm2 sau mai gros). Autorul se adresează mai multor edituri cu o cerere prin care prezintă datele lucrării sale şi solicită ofertele de preţ. A 5. De regulă astăzi tirajele sunt de 100 sau 200 de exemplare. în caz excepţional (dacă lucrarea este valoroasă şi are posibilităţi de a fi vândută în mai multe locuri) se poate ridica la 3—sau 500 de exemplare. după care difuzează tirajul. Contractul de editare este o înţelegere scrisă între două părţi cu drepturi şi obligaţii reciproce. Unele edituri au şi tipogtafie proprie. fără a vinde ea cartea. Foarte multe lucruri ţin de priceperea sau nepriceperea autorului.. cu un tiraj de …. Citiţi cu atenţie fiecare rând. Drepturile de autor nu pot fi cedate sub nici o formă altei persoane fizice sau juridice. Dacă acesta ştie ce vrea şi negociază. negociaţi “la sânge” orice paragraf şi nu renunţaţi la drepturile de autor. Aveţi mare grijă ca în contract să fie stipulate clar toate acestea. acest număr poate fi mai mare. în funcţie de negocieri. Unele lucrează foarte bine calitativ. spre a vă cunoaşte drepturile). înainte de a negocia. Dacă acesta nu citeşte cu atenţie contactul şi nu-şi impune punctele de vedere. In cazul în care editura dă doar ISBN-ul şi tipăreşte lucrarea cu banii autorului sau aduşi de acesta. Dacă autorul este doar bucuros că îi apare manuscrisul şi lasă restul în voia editurii. În perioada de negocieri autorul are obligaţia de a discuta cu editura şi câteva elemente importante care pot ridica valoarea cărţii. Contractul este negociabil.exemplare. Autorul cedează editurii dreptul de a edita manuscrisul său într-o singură ediţie sau mai multe ediţii. Autorul este obligat să ţină seama de observaţiile pertinente ale editurii care cunoaşte regulile tehnice şi i le spune autorului. poate obţine calitatea dorită. poate fi păcălit. fie cu o sumă de bani (atenţie la valoarea acesteia) sau printr-un număr de exemplare. altele nu. Pentru aceasta autorul este plătit. De regulă editura are un tip de contract pregătit pe care-l prezintă autorului. 20 maximum 30 de exemplare. are obligaţia de a preda integral tirajul. Aceste observaţii ridică calitatea lucrării. . altele nu. poate avea “surprize”. De regulă editurile acordă 10. (Citiţi cu atenţie legea dreptului de autor. acestuia sau finanţatorului.34 Ioan Haţegan manuscrisul pe baza unui contract de editare. III. Un element extrem de important este copyright. Sau poate fi o imagine reprezentativă pentru lucrare. Coperţile Este primul element care “sare” în ochi. inclusiv cu descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României. Prima şi ultima sunt vizibile. Este bine să existe şi o imagine color. copyright. Dacă însă autorul îşi finanţează lucrarea .Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 35 1. Datele sunt mai complexe întrucât alături de cele de pe copertă mai figurează subtitlul (dacă există). IV). locul şi anul apariţiei. Pe ea poate există text şi imagine. II. tiparul. ISBN. coperta. Pagina de gardă ( de titlu ) Este pagina care dă titlul lucrării. unul din 10 cifre şi altul din 13 cifre). De regulă sunt patru coperţi (I. autobiografic sau cu alte lucrări ale acestuia (dacă este cazul). Pe coperta III se poate introduce un text. Acestea pot fi text scris şi/sau sigle ale acestora. tehnoredactarea computerizată. adică cui aparţine dreptul de editare şi difuzare. dar sunt importante. Coperta IV este importantă şi – obligatoriu – color. Pe coperta I figurează numele autorului. sigle sau poate fi lăsată goală. alte elemente complementare. Coperta trebuie să fie policromă (sau minim în două culori). dar autorul este obligat să le cunoască şi el. Pe coperta II figurează (mai nou) mulţumiri celor care sprijină apariţia. iar jos este scris ISBN-ul (azi se folosesc două. De obicei editurile îşi rezervă acest drept. Imaginea poate fi a autorului şi atunci este insoţită de un text scurt. 3. Verso-ul paginii de titlu Este obligaţia editurii de a o completa cu date tehnice diverse. titlul cărţii. 2. Editura este cea care ştie mai bine aceste detalii. In funcţie de atractivitatea copertei se va vinde sau nu cartea. celealte două (II şi III) mai puţin. editura. In cazuri deosebite şi autorul. Astfel îşi poate comercializa singur sau prin terţi. obţine ISBN-ul şi nu apelează la o editură. Lucrarea este pregătită pentru tipar de către editură şi trimisă tipografiei. etc. ISBN – ul In conformitate cu regulile biblioteconomice acesta/ acestea sunt datele de identificare a fiecărei lucrări. Tipografia Este o societate comercială care prestează activitatea de multiplicare. este obligat să cunoască elemente ale tiparului spre a avea facilitatea încheierii muncii sale. Dezvoltarea actuală a artei tipografice şi progresul tehnic permit mai multe modalităţi de reproducere a unei lucrări. dar nu este obligatorie. Poate avea şi editură. Se folosesc acum două ISBN-uri din 10 şi respectiv 13 cifre. B. Contractul poate fi încheiat. cartea.) este obligatorie. direct cu tipografia. fapt pentru care pun în contract şi preţul (mult mai mare) acestuia. Cunoaşterea de către autor a unor etape (dintre încheierea manuscrisului şi apariţia pe piaţă a cărţii) este importantă pentru a obţine condiţii editoriale şi tipografie bune. îl poate obţine. Ele se obţin printr-o cerere (la care se anexează chitanţa de plată în cont a sumei de 1 RON pentru fiecare ISBN) adresată Bibliotecii Naţionale a României. Discuţia cu un tipograf (director. De obicei editurile fac acest lucru. în acest caz. atunci poate pretinde ca copyright-ul să-i aparţină. prin tipar. 4. . inginer. dar nu este obligatoriu. In situaţia în care autorul ştie să-şi tehnoredacteze singur manuscrisul pe calculator.36 Ioan Haţegan din surse financiare proprii sau ale altora. a unor comenzi primite de la beneficiari. persoană fizică. istorice ) 15. Sport. Habitatul 12. Monumente ( ale naturii. arhitectonice. A. Personalităţi 17. SCHIŢA MONOGRAFIEI 1. Anexe 20.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 37 PARTEA A II -A MONOGRAFIA Capitolul V. Prefaţă 5. Cadrul istoric 7. Economia 9. Instituţiile 10. Cuvânt înainte 4. Rezumate . Etnografia. Cadrul geografic 6. Cultura 14. Populaţia 8. Viaţa socială şi asociativă 11. Titlul monografiei 3. Turism 16. folclorul 13. Bibliografie 19. Glosar de cuvinte în grai 18. Note ştiinţifice 2. cu care eşti mai puţin familiarizat şi nu ai disponibilitatea de a le cunoaşte. de gradul de competitivitate al cercetătorului sau al echipei care se ocupă de monografie. cercetările şi descoperirile arheologice şi nici nu ştiu unde să se adreseze pentru a afla o sinteză a acestora (muzee.lea crează probleme care uneori pot fi soluţionate: cât şi cum acorzi spaţiu unui eveniment. unei personalităţi? Tentaţia este de a scrie mai mult despre ceea ce ai trăit. Aşa încât monografia este inegală ca întindere între capitole. sunt nerelavante. maghiară. sârbă. In funcţie de realitatea fiecărei localităţi. Pentru a oferi variante cercetătorului care doreşte (singur sau în colectiv) să studieze şi să scrie o monografie. . aşa încât le repetă fără a avea acuarteţe ştiinţifică. universităţi. suferă din cauza unor defecţiuni de cercetare şi astfel produsul este în medie sau sub medie ca valoare. se desprind câteva concluzii. In al patrulea rând multitudinea de informaţii din secolul al XX. uneori. dar prezentate destul de succint şi. despre ceea ce ştii din familie şi mai puţin despre alte aspecte. unei instituţii. etc. corectă. arareori de mai inainte) sunt cunoscute. aceste elemente pot fi lărgite sau restrânse. In al treilea rând informaţiile despre epoca modernă (în special de după 1848. în general. germană. In primul rând marea majoritate a autorilor nu cunosc sau nu cunosc suficient de bine perieghezele. In al doilea rând atestările documentare din evul mediu sunt puţin cunoscute sau luate după surse secundare şi terţiare (de mâna a doua şi a treia). etc.38 Comentarii Ioan Haţegan Această schemă este. Din lecturarea mai multor sute de monografii de localităţi bănăţene apărute până acum. în română. In funcţie de datele existente unele capitole pot fi “scoase” şi pot fi introduse altele.). va fi extrem de folositor celor deschişi spre cercetare.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 39 vom detalia fiecare capitol dintre cele menţionate mai sus. Vom menţiona obligativitatea sau relativitatea acestuia. vor avea foarte mult de câştigat. sau nu. Chiar dacă pare didactic şi plictisitor. textul care urmează va oferi prilej de reflecţie. . dacă merită adâncită cercetarea spre a ajunge la alt nivel de cunoştinţe. In final vor avea o structură echilibrată a cuprinsului şi mulţumiri din partea publicului cititor. posibile modalităţi de tratare a lor. de aprobare sau dezaprobare. dacă vă avantajează sau nu. Lecturaţi cu atenţie fiecare idee şi reflectaţi dacă este bună sau rea. etc. Cel/ cei care vor avea răbdare şi vor fi deschişi reflecţiei. vom detalia pe subcapitole elementele care trebuie (sau ar fi bine) să existe. Ionescu. Ionescu. pentru fiecare capitol. cit. anul).V. anuar. Despre începuturile fotbalului timişorean. Acesta se prezintă sub forma unor note ştiinţifice. In cazul citării unui studiu publicat într-o revistă. monografia este un studiu ştiinţific şi. an…. Atenţie. op. locul.). lucrări.atunci se citează . 2006. în Agenda. nr. etc. Ion V. p. In cazul citării aceluiaşi autor. nu trebuie confundate notele ştiinţifice cu bibliografia. STRUCTURA MONOGRAFIEI Ioan Haţegan 1.. pagina citată (ex.. Notele se numerotează de la 1 la. NOTE ŞTIINŢIFICE Conform definiţiei. p. arunci se citează Ibidem. In cazul în care este citat autorul. 2004. ca atare. Notele se trec de obicei la sfârşitul fiecărui capitol sau – uneori – la sfârşitul lucrării. anul. Timişoara.. X.2. . editura. p…. în Revista fotbalului românesc. Idem. în nota următoare. Editura Politehnica. luna. Fiecare notă conţine obligatoriu următoarele elemente: prenumele şi numele autorului (autorilor) citat.nr…. lucrarea şi aceeaşi pagină în nota imediat următoare. citarea se face astfel: Ion.din (ziua. Startul pregăririlor noi stagiuni fotbalistice. almanah se citează: Ion. In cazul citării unui articol apărut într-un ziar. an I. Ionescu. Timişoara. Timişoara fotbalistică. trebuie să aibă un aprat critic. revistă.. şi pagina folosită. dar altă pagină. Citarea In cazul în care autorul şi titlul revine şi în altă notă sau alte note.V..40 B. Ionescu. atunci se citează Ion. pagina…. titlul întreg şi subtitlul lucrării (dacă are).. 75. citarea se va face astfel: Ion V. care este mai lung şi explică intenţiile şi realizările autorului. sau f.. Editura Vremea. Leagănul fotbalului. titlul şi pagina folosită. Timişoara monografie. asociaţii. Din sutele de monografii de aşezări bănăţene apărute până acum. In situaţia în care titlul monografiei este scurt se poate adăuga un subtitlu. Iată ca exemplu câteva titluri: Timişoara. Din aceste exemple cuvântul Timişoara va fi înlocuit cu numele localităţii respective. Ionescu.). x-y. Timişoara monografie istorică. drept model. Aceste titluri se referă în general la monografii de aşezări şi nu de instituţii. p…. Timişoara – contribuţii monografice. Contribuţii la monografia Timişoarei. care constituie o altfel de monografie. f. Numele autorului/ autorilor Numele autorului elte primul element atât pe copertă cât şi pe pagina de titlu a monografiei. 2005. Aceasta nu exclude însă dreptul autorului (autorilor) de a stabili ce titlu doresc. In cazul citării unui document de arhivă se citează: Arhivele Naţionale ale României (sau a altei ţări). etc. TITLUL MONOGRAFIEI Unul dintre cele mai importante lucruri este stabilirea titlului lucrării. El trebuie să reflecte întocmai conţinutul acesteia. (fila) x. Dosar nr. Trebuie să fie clar. dintr-o aşezare. de ce nu. Repere istorice/ artistice/ Timişoara. … anul. Monografia Timişoarei. am selectat câteva titluri care pot servi ca exemple şi. destul de scurt şi extrem de sugestiv. nume şi nu este însoţit de nici un alt titlu (adminis- .Fiecare dintre titluri citate vor avea autorul . Fond………..Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 41 In cazul în care se citează şi o altă lucrare a aceluaişi autor. 2. El este scris în ordinea: prenume. firme. Timişoara. Filiala judeţeană Timiş (etc. prof. PREFAŢA Apaţine. zonală. Această personalitate poate fi primarul. fie un personaj important din aşezarea sau din zona respectivă. un sfert. Cuvântul înainte poate fi scris şi de o personalitate din afara localităţii. În alte situaţii numele acestuia a fost trecut in rândul autorilor..) În cazul în care există mai mulţi autori. cultural etc. sau de interesul autorului de a avea o pagină scrisă de o oficialitate administrativă (judeţeană. autorului sau coordonatorului de colectiv de cercetare. ştiinţific. un consilier local. Cuvântul înainte nu trebuie să depăsească. în funcţie de contribuţia sa la lucrare. CUVÂNT INAINTE Este preferabil să fie acordat unei personalităţi locale care s-a implicat mult în cercetarea.). sau de un cercetător recunoscut în ţară şi/sau străinătate).univ. un intelectual.dr. Dacă lucrarea apare sub redacţia unei personalităţi stiinţifice se pot aduăga titlurile sale (acad. fiu al satului. ca regulă. 3. In alte cazuri primul autor a fost fie iniţiatorul lucrării. scrierea şi/sau editarea monografiei. motivele . considerându-se ca fiind o mare onoare participarea acestuia (fie ea şi simbolică) la realizarea şi publicării lucrării. 4. numele acestora vor fi trecute în ordinea contribuţiei fiecăruia la lucrare. trei sferturi sau o pagină de tipar şi poate fi semnat cu nume şi funcţie sau titlu (titluri ştiinţifice). In unele cazuri s-a folosit ordinea alfabetică (in general atunci când contribuţiile au fost sensibil egale). etc. profesional. dr. notarul. de regulă. o jumătate.. Ea exprimă punctul lui (lor) de vedere.42 Ioan Haţegan trativ. naţiuonală. importanţa pentru aşezare în trecut şi azi.). la V etc.solurile (denumire. modificări de curs. editorului. etc. (câmpie. privit ca individualitate: părţile de hotar cu numele lor. In unele lucrări se inversează conţinutul cuvântului înainte şi al prefeţei. cale ferată) . pot fi adresate cuvinte de mulţumire celor ce au sprijinit demersul. Pot fi menţionate diverse persoane cu rol de sprijin. etc. 1. forme diverse) . altitudine (Atenţie! Multe monografii vechi dau altitudinea faţă de Marea Adriatică şi nu faţă de Marea Neagră. km pe cuprinsul localităţii canalizări. Ca regulă prefaţa are 1-2 şi.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 43 demersului. şosea judeţeană.Coordonate geografice : .. în funcţie de nivelul cercetării.apele curgătoare : denumire/denumiri populare. internaţională. 5. naţională. mai multe pagini. în funcţie de opţiunea autorilor.latitudine şi longitudine.) . calitate.vecinii localităţii (aşezări.structura geologică . munte. deal. cu aşezarea faţă de localitate.hotarul. etc. . cum este normal astăzi). suprafaţă. întindere (dacă este cunoscută. scrierea şi tipărirea monografiei. cu specificarea la N. la E.forme de relief. evoluţia cercetărilor. DESCRIEREA GEOGRAFICĂ Cuprinde mai multe elemente obligatorii sau facultative. suprafaţă. 2. rezultatele obţinute. mai rar. eventual distanţa în km pe drum.Relieful . . zile însorite sau înorate. bălţi (naturale sau artificiale.44 - Ioan Haţegan - ape stătătoare: lacuri. Un element aparte îl reprezintă pădurea (dacă există) care va fi descrisă ca şi celelalte specii vegetale. utilitate. cu explicarea locuirii umane în sat. Astfel pentru antichitate pot fi tratate epocile neolitică. Dar o cercetare poate oferi date destule pentru o prezentare a acestor perioade. seisme. sau în zona limitrofă aşezărilor actuale. care vor oferi atât lucrări de sinteză cât şi studii speciale cu privire la epocă. etc). a fierului. etc. clima: anotimpuri. geruri. ISTORICUL AŞEZĂRII Poate fi unul dintre cele mai interesante capitole dacă autorul se apleacă şi asupra istoriei antice şi medievale. Se spune că nu există informaţii suficiente. fauna: nume (populare şi ştiinţifice dacă sunt cunoscute). vegetaţia: pe tipuri şi denumiri ştiinţifice şi populare. în hotarul satului (multe aşezări străvechi au existat în hotar). număr. etc. romană şi a migraţiilor. întindere. vânturi. etc. cât în acela că nu au apelat la arheologi şi medievişti spre a le indica documentele şi studiile in care sunt tratate aceste perioade. institute de istorie. viţa de vie. Vor fi amintiţi fructiferi. la aşezare sau la zona limitrofă. specii. apoi perioada dacică. întinderea ocupată. date meteo înregistrate după caz. suprafaţă în m sau km 2. “Păcatul” săvârşit de majoritatea autorilor de monografii a constat nu atât în necunoaşterea acestor episoade. a bronzului. etc. livezile. 6. Este obligatorie o discuţie cu specialişti de la muzee.etc. nume. importanţa economică. . universităţi. Parţial este adevărat. De aceea este de preferat să fie transcrise elementele de bază ale informaţiilor iar detalierea lor să fie făcută la capitolul respectiv (economic.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 45 Pentru perioada evului mediu autorul este obligat să cunoască prima atestare documentară a localităţii. pentru că oferă alte şi alte informaţii. Secolul al XVIII-lea este cel al trecerii de la evul mediu la epoca modernă. de la caz la caz) poate fi: . în restul capitolelor. sunt componente ce trebuie descrise. juridică. toate având acelaşi ritm de dezvoltare. socială. hotarele. Secolul al XIX-lea este tot mai bogat în informaţii despre viaţa locuitorilor. este de dorit pentru completarea datelor istorice. menţionarea unor hărţi medievale în care localitatea este trecută. In cazul Banatului este obligatorie descrierea schimbării stăpânirii otomane cu cea habsburgică. Celelalte atestări documentare vor fi şi ele comentate. administativ. Din această perioadă pot fi folosite şi alte date. Şi aici se greşeşte de cele mai multe ori pentru că se folosesc surse de informare inadecvate. social. De obicei dintr-un asemenea document aflăm numele aşezării. militară. al cnezului sau nobilului care o stăpâneşte. uneori chiar informaţii despre forma satului. cea economică.detaliat. In privinţa documentelor este necesar să se rezume conţinutul acestora şi nu să se scrie doar: prima menţionare a satului este din anul …. etc) Problema esenţială a informaţiilor (extrem de numeroase şi diverse) despre secolul al XX-lea constă în selectarea acelora care intră în capitolul de istorie şi a celor ce vor fi cuprinse. Există (din fericire) mai multe cărţi şi zeci de studii ştiinţifice ce pot fi folosite. faptul că Banatul a fost o ţară de coroană între anii 1716-1778. numele unor locuitori. In plus. O posibilă periodizare (flexibilă. ce aparţin unor nespecialişti. Organizarea administrativă pe districte şi cercuri. ce se referă strict la localitate sau la cele din preajma acestuia. ) . dezvoltarea localităţii. 7.evul mediu (atestări documentare. criza economică.1948 – 1989 (naţionalizările. etc.) Ar fi de preferat ca autorul să facă o cronologie a datelor. Incepnd cu veacul al XVIII-lea se poate aproxima sau chiar spune exact. privatirările. etc. războiul.46 - Ioan Haţegan antichitatea (pe epoci şi descoperiri arheologice) .1989 – până la zi (deschiderea graniţelor şi exodul spre occident. deportarea în Rusia) . colectivizarea. cu scurte comentarii. alte informaţii) .epoca contemporană cu posibile diviziuni : . documentare şi statistice. pentru majoritatea nu..epoca modernă subîmpărţită în 1716 – 1778 1779 – 1849 1849 – 1918 .. dictatura regală. POPULAŢIA Se vor folosi surse istorice. iar grosul informaţiei să fie detaliată în capitolul unde-şi află locul. industrializarea accelerată.1918 –1947 (unirea. etc. Pentru perioadele mai vechi se va folosi aproximarea populaţiei după studiile specialiştilor. cotele. publicate . etc. evenimentelor. dezindustrio\ializarea. spre a contura evoluţia demografică a localităţii. Pentru unele localităţi există indicii medievale. faptelor. numărul populaţiei. In acest fel vor fi cuprinse cele mai importante evenimente din viaţa comunităţii şi lecturarea lor va oferi un fir cronologic corect dar nu va “ încărca” expunerea. Recensăminte parţiale şi totale din veacul al XIX-lea. deportările în Bărăgan. schimbările structurale mreforma agrară. cât şi defalcate.. bătrânii satului. de dezvoltare. Populaţia va fi prezentată atât în cifre totale. Ar fi bine ca dezvoltarea economică să fie făcută după periodizarea de la istoricul aşezării. sunt alte domenii de interes pentru monografie. Mai pot fi detaliaţi coloniştii veniţi aici la diferite epoci. Să detaliem principalele ramuri şi posibilul mod de prezentare a acestora. pentru fiecare recensământ în parte. De exemplu : născuţi. etc. sau gemeni. ECONOMIA Este unul dintre cele mai importante capitole. date absolut exacte (ce vor fi trebuie transcrise) dar parţiale – pentru unele comitate sau cercuri . Existenţa unor domenii agricole mari sau a altora de talie mijlocie cu detalierea modului de formare. dispersarea arhivelor (atunci când mai există). sex. familii. In privinţa recensămintelor. vârstă. botezaţi. cununaţi. vârstă. fac din acest capitol o adevărată provocare pentru orice autor. Comentarii pertinente ale autorului pe marginea acestor statistici sunt binevenite. Diversitatea ocupaţiilor. 1930 şi până în anul 2002. 8. Autorul este obligat să le folosească aşa cum figurează. pe etnii. avere. tehnici şi maşini agricole folosite. apoi în diverse sematisme şi statistici din veacul al XIX-lea. din 1900. productivitate. etc.1910.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 47 oficial sau în diferite alte lucrări permit autorului prezentarea de date reale. morţi. etc. întrucât aceasta reflectă şi schimbările survenite în dezvoltarea economiei. a formelor de organizare (în tecut şi în prezent). atât prin complexitate cât şi prin greutatea de a-l prezenta echilibrat. religii. etc. pe număr.există din anii 1782. ocupaţii. . Se pot prezenta şi alte tipuri de date statistice. Mai multe tabele vor detalia aceste date. sex. 48 A. Agricultura Ioan Haţegan Primele date vor urmări suprafaţa agricolă şi felul proprietăţii. Apoi urmează modul (modurile) de organizare a proprietăţii şi tehnicile agricole flosite în diferite etape istorice, inclusiv azi. Structura culturilor agricole va cuprinde, obligatoriu, suprafeţe cultivate, valoarea (în kg şi lei) acestora. Plantele tehnice şi industriale cultivate, cu producţii, tehnici, forţă de muncă, etc. vor constitui un alt subcapitol. Maşinile agricole folosite în diferite epoci, cu detalierea numărului, a anilor de folosinţă, a tipurilor de maşini şi performaneţe tehnice, vor completa tabloul. Date statistice, tabele, etc. vor fi prezente în fiecare enunţ spre a prezenta real sectorul agricol. Celelalte sectoare: legumicultura, viile, sericicultura, livezile de pomi fructiferi, etc., vor fi prezente (toate sau unele dintre acestea care s-au practicat sau se practică) cu date istorice, statistice, economice, dar şi cu valoarea lor în cadrul agriculturii din localitate Existenţa în localitate a unor forme ca: baza de recepţie a produselor agricole, silozuri de depozitare, Agrosem cu centrele sale, staţiuni şi/sau loturi experimentale agricole sau animaliere, complexe de prelucrare a unor produse agricole (legume, fructe) serele şi solariile, impune autorului şi prezentarea acelora dintre ele sau a altora neamintite aici, care au existat sau există. B. Creşterea animalelor Începutul va fi ilustrat cu date din trecut asupra raselor de animale, a locului în care au fost crescute (intravilan, extravilan-păşune, sălaşe, odăi etc.) şi va fi completat cu tabele şi grafice ce reprezintă acest sector. Fiecare rasă va fi prezentată Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 49 cu număr de exemplare, performanţe, tip de munci agricole la care este folosită sau beneficii de pe urma creşterii etc. Diferenţele existente în creşterea animalelor în stabulaţie liberă sau în cea controlată (grajduri, complexe, curţi, etc.) vor fi şi ele tratate cu atenţie. Un capitol aparte este rezervat igienei veterinare în epocile mai vechi, inclusiv a medicinei veterinare tradiţionale, dar şi a celei actuale. Vor fi prezentate epidemii ale animalelor, măsuri de prevenire şi combatere, etc. Medicul veterniar ar fi, aici, principalul actor. C. Meşteşuguri ţărăneşti Una dintre cele mai fascinante îndeletniciri a fost aceea a meşteşugurilor pe care ţăranul le-a ridicat la statutul de adevărată artă. Se vor prezenta, ordonat, meşteşugurile care au existat (şi despre care mai există mărturii) şi există încă. Din lista alăturată vor fi alese, pe domenii: - prelucrarea - lemnului ( tâmplari, dogari, etc) pietrei (cioplitori de pietre de moară, cruci, troiţe, etc) - fierului (fierari, potcovari, etc.) - altor metale (cupru, zinc, alamă, aramă, etc.) - lutului (olăritul, cărămidării, ţiglării); - cerealelor (brutari, patiseri, etc.) - cărnii (măcelari, cârnăţari, mezelari, etc.) - pielii (cojocăritul, opincăritul, cizmăritul, etc.) - fibrelor textile (războiul de ţesut, pive, oloiniţe, vopsitori) - lânei (torsul şi ţesutul) - vărăritul, - diverse alte materiale (împletituri din nuiele, paie, etc) - mineritul ţărănesc, 50 - Ioan Haţegan fântânari, alte instalaţii tehnice ţărăneşti de tip moară, oloiniţă, etc. Vor fi adăugate alte meşteşuguri ce s-au practicat sau se practică. D. Alte meşteşuguri Se referă la meşteşuguri de tip industrial care au existat în localitate în secolele XVIII -XX sau mai există incă. Numărul lor diferă de la sat la sat aşa încât vor fi tratate după izvoarele existente, după număr, calitate, etc. Nu uitaţi de morarii morilor cu valţuri sau cu motoare Diesel, de mecanici, bărbieri, fotografi, electricieni, tapiţeri, ca şi de multe alte meserii ce au existat în localitate. E. Comerţul Se poate prezenta defalcat pe sat sau oraş, cu un plus de informaţii pentru oraşe. Cuprinde o prezentare a drumurilor comerciale din zonă cu poziţionarea aşezării în cadrul acestora, locurile unde erau pieţele, comercianţi şi firme comerciale din trecut şi de azi, monede şi reforme monetare. Comerţul cu cereale era unul dintre cele mai importante, urmat de cel cu produse , unelte şi maşini agricole, articole pentru casă şi gospodărie, coloniale, etc.). Numele comercianţilor poate fi identificat cel puţin din anul 1890 iar poziţionarea firmelor acestora pe harta satului ar fi extrem de interesantă. La fel de interesantă poate fi identificarea numelor comercianţilor şi a firmelor lor (birturi, casină, restaurante, magazine alimentare sau mixte, buticuri şi alte forme), schimbarea sediului, durata de funcţionare, domenii de activitate, asociaţi, etc. Existenţa Camerei de Comerţ şi statistice. Povestea sistemelor de măsură a greutăţilor. etc.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 51 Industrie din Timişoara din anul 1850 şi existenţa Registrului Comerţului din 1930 facilitează cunoasterea acestora. mori pentru măcinat ardei. care aveau filiale în mai toate satele. De la morile de apă. Apărute . G. inclusiv a celui de vite (oborul). Cooperative de credit şi bănci populare In ultima treime a secolului al XIX-lea s-au înfiinţat o mulţime de asemenea Cooperative. Un loc aparte îl reprezintă zilele de târg. Descrierea acesteia (acestora) a morarilor. mori cu motoare Diesel. acţiuni importante. La fel s-a întâmplat şi cu băncile populare. etc. cu specificarea locului. F. tabele. Numele acestora. eventual cu nume dialectale. a performanţelor. Tot atunci s-au înfiinţat şi cooperative ale producătorilor agricoli (de ex. a suprafeţelor. procesul a fost evolutiv. sediul. a laptelui) care le apărau interesele.. acţionarii. sau povestea cazanelor mari de ţuică (nu a celor individuale). fabrici de gheaţă. de obicei cel (sau cele) săptămânal sau a celor anuale (de obicei odată pe trimestru). cu scopul de a ajuta producţia de piaţă şi comerţul. Industria In unele localităţi au existat şi firme de tip industrial: mori cu valţuri. fabrici de bere şi malţ. de vânt sau trase de cai la moara cu valţuri. cu specificarea celor folosite în aşezare. sunt elemente extrem de interesante. promovau tehnici noi de exploatare şi aveau pieţe de desfacere protejate. atât prin Anuare cât şi prin înscrisurile din registrul comerţului. fondul iniţial. sunt lucrurile care – aduse în faţa cititorilor – completează fericit imaginea localităţii. este şi ea definitorie pentru cititori. Moara este un alt fapt comercial. activitatea curentă. A. In perioada socialistă au fost construite în unele sate secţii ale unor mari intreprinderi sau chiar intreprinderi. Iar cele ce funcţionează merită un interes aparte. când au fost expropiate de regimul socialist.52 Ioan Haţegan spre sf. Vom prezenta elemente care pot defini atât principalele instituţii cât şi pe celelalte. . dotările. primăria şi cam atât. Astfel. etc. a arhivelor lor. Primăria Unul dintre primele elemente care trebuie avute în vedere este cel al formelor administrativ – teritoriale. se poate vorbi sau nu de primărie sau de existenţa primăriei în sat în anumite perioade istorice. a specificării ramurii de producţie. ele au asigurat un plus de avuţie localităţii. a dotărilor tehnice. să descrie clădirea. grafice. a producţiei realizate. în funcţie de locul aşezării în aceste forme. descrise în detaliu. INSTITUŢII In general la acest capitol sunt cunoscute şi tratate monografic biserica. să le cerceteze istoria. secolului al XIX-lea şi funcţionând până spre mijlocul veacului următor. se pot folosi statistici. 9. Fiecare autor are datoria să identifice alte instituţii ale statului ce au funcţionat sau funcţionează. imagini. şcoala. a personalului (din sat sau venit). personalul. In secolul al XVIII-lea cnezii şi juzii săteşti constituiau organul administrativ. Mai apoi satul avea o primărie cu un primar şi cu juraţi (consilieri). Este necesată identificarea tuturor acestora. Cum ritmul vieţii este în continuă schimbare este extrem de important ca toate aceste urme ale trecutului să nu fie neglijate ci identificate. notarilor. pe fiecare categorie în parte. etc. viceprimarilor. 2. sârbe. bisericii protestante (evanghelice.). Unele au fost părăsite odată cu plecarea credincioşilor. 1. etc. a personalului existent. B. etc. 3. bisericii greco-catolice. Descrierea sarcinilor avute de primărie în plan administrativ. aparţinând bisericii ortodoxe române. calvine. sanitar. Toate aceste schimbări trebuie identificate şi scrise. Interesante sunt observaţiile privitoare la atmosfera religioasă a localităţii dar şi cele referitoare la practica religioasă (pe fiecare confesiune.). felul în care răspund solicitărilor preotului/pastorului. evenimente petrecute în clădire. extinderi. Date importante despre clădire (an construcţie. Biserica – Bisericile In majoritatea aşezărilor există mai multe biserici şi lăcaşe de cult. economic. consilierilor. altele au fost preluate de alte credinţe. fie originale fie din actele oficiale. . Există astfel 2. financiar. ucrainiene. însoţită de liste cu numele şi anii de exercitare a funcţiei. Sigilii ale primăriei din diferite perioade. social. 3.) şi unor culte neoprotestante. etc. aspecte din ultimii ani. Activitatea primarilor. în funcţie de numărul credincioaşilor. Numărul credincioşilor la serviciile religoase.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 53 In timp unele sate mai mici au fost subordonate unuia mai mare şi primăria a dispărut. luterane. Uneori – cu prilejul altor schimbări administrativ-teritoriale. bisericii romano-catolice. 4. 4 sau chiar mai multe astfel de edificii religioase. la mari sărbători. în trecut. reparaţii. a reapărut. Pentru fiecare lăcaş de cult ar fi necesară o descriee a clădirii (an construcţie. holeră. renovări. stil. Povestea vampirilor (vârcolacilor) din Banat a ajuns până la Paris iar Academia Franceză a trimis aici delegaţi care să cerceteze fenomenul. capelani. Un chestionar verbal adresat categoriilor de locuitori poate lămuri cauzele prezenţei sau absenţei acestora la viaţa religioasă. La fel şi existenţa unor gropi comune (ciumă. vrăjitoria In multe localităţi se păstrează ritualuri străvechi. Urme ar putea fi aflate şi azi. războaie. resfinţiri. Pot fi amintite figuri marcante dintre aceştia pentru viaţa satului. decese pe ani. alte evenimente). epitropii. Există în Banat multe locuri în care convieţuirea paşnică a oamenilor şi religiilor sunt fapte cotidiene. etc.. lista cu preoţii. sunt doar câteva dintre lucrurile care merită consemnate. capele. Practici vrăjitoreşti s-au practicat şi uneori se mai practică. sunt indicii preţioase în acest sens. dar îl fac că aşa cere obiceiul). ajutoare de preoţi. etc. Cunoaşterea şi transcrierea acestora ar fi de un real folos tuturor. inclusiv elemente ale ecumenismului. crâsnicii. etc. dacă se investighează cu mare atenţie şi delicateţe. cantorii. Ele sunt “apanajul” unor femei în vârstă care le practică conştient sau doar ritual (nu mai ştiu de ce trebuie să facă cutare sau cutare lucru. organişti. reparaţii. suprafaţa.) a evenimentelor religioase mari (de tip hram al bisericii. dar descrierea vieţii lor se va face la capitolul Personalităţi.54 Ioan Haţegan etc. de dinaintea creştinismului. Magia. pastori. etc.). . Cimitirul / Cimitirele Numărul. monumente funerare ale unor personalităţi. vizite canonice. Acţiuni şcolare deosebite şi liste cu absolvenţi de excepţie. privat) ar oferi cititorilor o privire coerentă asupra acestora. Durata. etc. de stat. existenţa învăţământului în mai multe limbi (care. profesori. Personalul şcolar: învăţători. evenimente şcolare doesebite. stil (dacă este cazul). reparaţii. secretari. Pot fi anexate schiţe ale clădirii. In cazul existenţei mai multor şcoli diferite ca sistem. nivel şi limbă de predare. cu elementele bune sau rele din activitatea lor. Liste cu aceştia pot fi inserate la capitol sau la anexe. poliţia din nou după 1989. ale curţii. Fiecare dintre aceste forme va fi prezentată în funcţie de cunoştinţele adunate de autor. personal auxiliar. Vor putea fi inserate evenimente deosebite rezolvate de către aceştia. Instituţii de menţinere a ordinii In decursul vremurilor au fost: cnezii şi juraţii. cât timp) sunt alte fapte care interesează. cu reliefarea personalităţilor (descrierea la capitolul respectiv). miliţia. anexelor. Va fi reliefat rolul jucat de aceste organe în menţinerea ordinii şi liniştii în localitate.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 55 C. va fi prezentat pe ani sau perioade şcolare. Clădirea/clădirile scolii/şcolilor vor fi prezentate cu an de construcţie. inclusiv liste cu cei ce au funcţionat aici. mobilitatea acestora. viitoare personalităţi vor fi şi ele incluse aici. . pentru fiecare în parte se va folosi acelaşi sistem. jandarmeria. D. poliţia. Şcoala /Şcolile O prezentare a sistemelor de învăţământ cunoscute în localitate (confesional. Grădiniţa Va fi tratată la fel ca şi şcoala. F. unele existente în fiecare localitate.. diferite alte instituţii. urme ale activităţii. uneori. ar fi de dorit ca autorul monografiei să caute existenţa lor. etc. după modelul celorlalte instituţii este extrem de utilă.R. sau lucrează. . ale importanţei acestora în viaţa comunităţii. a unor evenimente sanitare. medici.) Cum realitatea şi nevoile statale au creat. staţie C. Odată cu organizarea sistemului sanitar au apărut dispensarele medicale. iar în unele sate/oraşe chiar spitale.E. agenţie C. realizată cu sprijinul cadrelor medicale. ar fi binevenită. a clădirilor. ca şi a leacurilor “băbeşti”. cu o durată de funcţionare mai mare sau mai mică. altele doar în centre rurale şi administrative mai mari. este necesară. Descrierea clădirii. a denumirilor populare ale plantelor medicinale. în acest tip sau în unele similare. filiala bancare. O descrierea a stării igienice şi sanitare a locuitorilor într-o evoluţie istorică. descrierea medicinii şi plantelor medicinale tradiţionale ar fi de un real interes. cinematograf. cămin cultural/casă de cultură. In măsura posibilului. a personalului. Alte instituţii (Dispensare. în timp. Descrierea acestora va fi făcută după tipicul descris la alte instituţii sau – în funcţie de informaţiile existente – la latitudinea autorului. Existenţa unor farmacii sau a altor forme de asigurare a asistenţei sanitare în sat sau în satele din jur. spre a cunoaşte structura funcţională a acestora. Oficiu PTTR.56 E. Instituţii sanitare Ioan Haţegan Pe vremuri existau felceri. F.. Ar fi de preferat ca acesta să consulte oameni care au lucrat. moaşe şi.C. sunt extrem de interesaţi de acestea. Atmosfera generală a comunităţii. ale comercianţilor. etc. etc. şi transcrieţi aceste date. La fel descrieţi şi alte feluri de asociaţii care au existat sau există în localitate. In realitate este unul dintre cele mai mobile. Condiţiile naturale au avut un rol decisiv la începuturi. de pompieri voluntari. In fiecare localitate au existat şi există particularităţi iar specialiştii în arhitectură. de înmormântare. Din lectura multor monografii de aşezări am reţinut o extrem de mare diversitate a acestora: Asociaţii ale ţăranilor. sportive (unele generale altele pe ramuri). fundaţiile. etnografie. societăţile. In timp membrii comunităţii s-au asociat în forme diverse pentru a-şi apăra sau promova interesele de grup. mixte). cu tensiuni sau fără acestea. etc. etc. de tineret. nivelul general şi special al bunei înţelegeri. de călărie. altele unul social sau cultural. de fete. etc. de pescari. corale (bărbaţi. de lectură.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 57 10. de femei (ortodoxe. 11. etc. Multe aveau un scop economic. Alegeţi dintre acestea pe cele care au existat şi în localitate. cauze şi efecte cu alte cuvinte. Astfel au apărut asociaţiile. (liceeni. femei. apoi oamenii au început să moduleze geografia şi să o adapteze nevoilor lor. căutaţi statute. de elevi. . membri. In primul rând este vorba despre felul în care membrii comunităţii au relaţionat şi relaţionează între ei (cum se înţeleg). vânători. istorie. ale meseriaşilor. cu prisosinţă. sportiv. catolice. HABITATUL Felul în care oamenii au locuit şi locuiesc în comunitate constituie habitatul. Această evoluţie este interesantă şi merită.). acţiuni. mai active şi mai interesante. VIAŢA SOCIALĂ ŞI ASOCIATIVĂ La prima vedere pare un capitol arid. să fie cunoscută şi transcrisă. Iată câteva elemente de ghidaj în aceste descrieri. studenţi). pusta Sunt elemente complementare ale gospodăriei ţărăneşti. mobilier şi ţesături caracteristice fiecărei încăperi. Echiparea tehnică şi edilitară a localităţii cu electricitate. etc. dar poate spune multe despre gospodar: suprafaţă. cu detalierea fiecărui tip de încăpere şi funcţionalitatea sa). Casa Se vor descrie tipurile de case (unicelulare. apă. bicelulare. odaia. sat de drum. Sălaşul. cu schiţe sau ilustraţii. asfaltări etc. sat de vale. 5.. dispunerea şi suprafeţele legumelor. canalizare. cocină. cu case adunate şi sălaşe. tehnica agricolă. pomilor fructiferi. . 3 Curtea şi dependinţele Forma curţii şi dispunerea (inclusiv numărul) dependinţelor: grajd.Grădina Pare de mai mic interes. cu case adunate fără sălaş. etc. 2. cu mai multe încăperi. fântână. pietruiri. telefonie. zarzavaturilor.58 Ioan Haţegan 1. Evoluţia numărului de case. Aşezarea Tipul de sat poate fi: cu case risipite. planurile şi ilustraţiile completează de minune descrierile. 4. străzi (dimensiuni. alte spaţii). coridor. explică multe din trecutul aşezării şi al locuitorilor săi. Hărţi şi schiţe cu intravilanul şi extravilanul aşezării pot completa de minune cele de mai sus.) reprezintă un subcapitol extrem de important ce va fi neapărat cercetat şi sintetizat. Schiţele. gaz. al principalelor clădiri publice. decorul acesteia (faţadă. poştă. fânar. hambar. cu tabele şi statistici sunt alte elemente de cercetat. sat geometric. pavări. etc. obişnuit sau neobişnuit al locuitorilor. inclusiv – unele – mori şi alte dotări. . coloniale. Hodaia. vânat. Din unele puste au apărut în timp adevărate aşezări. seama. Se pot menţiona tipurile de alimente primare: carne. obligatoriu. planuri ale acestora. depozitarea şi adăpostirea lor. unii membrii ai familiei au locuit temporar sau continuu în sălaşe. 6. durata de viaţă şi bolile caracteristice. pusta. Alimentaţia Vorbeşte mai bine ca orice despre regimul alimentar normal. Sălaşul este o unitate economică distinctă a gospodăriei în satele de munte şi deal şi a apărut odată cu dezvoltarea producţiei agricole. lapte. Aceasta a apărut în perioada dezvoltării extensive a agriculturii bănăţene. ca şi succesiunea săptămânală a felurilor de mâncare sunt elemente de care se ţine. cereale. etc. vinderea en-gros a producţiei spre piaţă. Cultura cerealelor şi creşterea vitelor. pentru că sunt de un real interes ştiinţific. legume. acestea aveau casă sau case şi anexe gospodăreşti complexe.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 59 Au apărut din raţiuni economice practice într-o anumită perioadă istorică. despre multe alte fapte. despre durata lor de viaţă. El se află la o depărtare destul de mare de sat şi are puternice funcţii economice. condimente. Reţetele culinare tradiţionale. sunt denumiri ale unei unităţi economice din zona câmpiei. sunt binevenite pentru că literatura de specialitate nu are decât câteva studii pe profil. Planuri. schiţe. animaliere sau a livezilor de pomi frunctiferi. zahăr. odaia. peşte. fructe. Infiinţate de o familie sau de un proprietar de pământ (nobil) la o distanţă apreciabilă de aşezare. sunt factorii care au determinat apariţia acestora. există sau pot fi făcute. zarzavaturi. fotografii. păsărilor. Schiţe. Proporţia şi frecvenţa cu care sunt folosite indică şi starea de sănăţate. port popular.învelitul miresei . cârpa mică. de toată ziua sau de ceremonie. Pentru uşurarea cercetării inserăm câteva repere : Portul femeilor 1. bărbat în vârstă. In timp au apărut şi alte facilităţi: electrificarea.Extrem de important este portul şi costumul popular al fiecărei etnii din localitate. Studierea decorului (casei. mobilier. costum de zi sau de ceremonie. decor interior şi exterior.60 Ioan Haţegan 7. sau la specialiştii etnografi din muzee. reţele de gaz. Astfel viaţa aşezării va putea fi prezentată şi cunoscută în toată complexitatea ei. curtea. Se va descrie costumul femeiesc (de fată. folclor. de femeie măritată. Cum epoca costumului popular a apus în satele bănăţene. In primele poziţii intră în fapt habitatul. etc. calc. bonete (conci. 1.pieptănătura . sau pe imagini/ fotografii video a acestor elemente. cunoaşterea şi punerea în valoare a tot ceea ce ţine de trecutul aşezării: casa. cealma. Pentru descrierea acestuia se apelează la femeile în vârstă care mai păstrează piese de costume şi care îl pot descrie în amănunţime.).învelitul capului (ceapsa. televiziune. infocentre. etc. mobilierului şi ţesăturilor) oferă surprize nebănuite. oferind date tehnice şi edilitare extrem de interesante. etc.) . pridvorului. 12. apă şi canal. descrierea tuturor acestor elemente de civilizaţie rurală tradiţională este capitală pentru specialişti. Importantă ar fi preluarea pe hârtie. etc. care merită detaliate. ţesături. tulbent. aşa cum a fost el prezentat mai înainte. Acesta este mai frumos decât costumul de bărbat (băiat. datini şi obiceiuri. cârpa mare. de femeie în vârstă). ETNOGRAFIA Este ştiinţa care se ocupă cu studierea. găteala capului . cu numirea şi descrierea fiecăreia dintre piesele acestuia. bărbat căsătorit. Folclorul Este creaţia artistică populară. Incălţămintea: opinci. cingătorile. pantalonii. 2. izmenele. La fel de importantă este cunoaşterea numelui de oameni (prenume. duruţul.In categoria folclorului întră graiul (vorbirea dialectală). traista.Costmul: cămaşa. Există folclor literar.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 61 2. Va fi studiată atât cromatica çât şi ornamentica accestora.1. Numele de locuri (microtoponimia) interesează la fel de mult. prezentarea folclorului fiecăreia este un act de dreptate şi cinste pentru orice autor. păclia. ele având – în genere. muzical şi coregrafic. In cazul în care în localitate există (sau au existat) mai multe etnii. cingătorile (brâu. Decorul: casei. pieptarul. pălăria 2. 3. etc. Incăţămintea: obiele. cojocul. In măsura posibilului este interesant de cunoscut şi prezentat fonetica. opinci. catrinţa. obiele. în care se exprimă curent comunitatea şi în care a creat valorile literare. brăcire). 2. Acoperământul capului: căciula. nume de familie. Portul bărbaţilor 1. supranumele – porecla-) şi întocmirea unei liste cu numele acestora. pieptarele 3. morfologia şi lexicul graiului (sau graiurilor dacă sunt mai multe etnii). bunda. Costumul: cămaşa. îmbrăcăminţii. gluga. poalele. şuba. Pentru aceasta este ne- . Piese comune de port: haine de dimie. opregul cu ciucuri. Conturarea locului ascestuia în subdialectul bănăţean este importantă.o semnificaţie aparte. ce melodii. de mână. Transcrierea pe partituri şi în gamele folosite a celor mai importante melodii ar fi un act benefic. Cuprinde melodii (cu sau fără text) de joc. 2. rituale. poşovaica. ucrainiene.3. care pot cuprinde şi melodii din satul cercetat. bulgare. doine (cântecele de jale). maghiare.62 Ioan Haţegan voie de informatori din rândul acestora sau consultarea unor monografii sau altor lucrări ce există în biblioteci. pe picior. Iată câteva tipuri melodiceromâneşti: hora. balade. Paşti. ce instrmentişti au fost şi sunt cunoscuţi. 1. iederea.3. Folclorul coregrafic Dansul a reprezentat pentru bănăţeni o formă predilectă . sunt alte provocări. de doi. Sânziene. sârbe. sunt tot atâtea întrebări care ar merita răspunsuri. în ce ritm. etc. pe loc. lenţa. In acest capitol pot fi prezentate genurile iar la anexe pot fi inserate cele mai reprezentative creaţii lirice. etc. Folclorul muzical Este de o bogăţie cromatică şi stilistică deosebită. Ce tipuri de instrumente erau. atât în cadrul muzicii populare româneşti. pentru că este impresionant. cu ce prilejuri. leuca. au cântat. câţi. de jale. moarte) dar şi din ciclul calendaristic (Crăciun. croate.2 Folclorul literar Cuprinde creaţia lirică şi în proză a comunitătii respective. Poate fi identificată o lirică pastorală. cât şi germane. Cine. după cum este şi parcurgerea culegerilor de folclor muzical deja publicate. botez. 2. cântecele iubirii. ardeleana. căsătorie. cum. Istoria tarafurilor “bande” din localitate este şi ea interesantă. cărăbăşeasca. Cunoaşterea şi transcrierea acestuia este obligatorie. cu ce tipuri de instrumente. Un loc aparte îl ocupă poezia obiceiurilor din ciclul vieţii (naştere. numărul şi numele multor altor melodii cu specific local sau zonal merită să fie cunoscut. de cătănie. Măşti sau altele specifice unei zone sau comunităţi). când au intrat în componenţa tarafului. documente . Iată o posibilă succesiune a primului aspect: . sorocul . de vară (de ex. De aceea există multiple forme coregrafice în care membrii comunităţii s-au exprimat. CICLUL VIEŢII le cuprinde pe cele mai importante şi intertesante: a. Datini şi obiceiuri La subcapitolul de folclor literar am prezentat lirica acestora.dinamica naşterilor în localitate . drăgaica. etc.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 63 de exprimare a stărilor şi trăirilor. muzica şi scenografia complexă. pastorale. Crăciunul. Bătrânii mai cunosc încă coregrafia acestora şi merită să fie cercetată. etc. etc. Cum o datină sau un obicei cuprinde textul.). Un element aparte îl reprezintă ´”formaşii. uneori cu variante de la sat la sat. dar şi de transmitere a altor stări sufleteşti. Anul Nou. Un exemplu: sorocul a fost odinioară un dans ritual – de a-ţi afla soarta.familii cu naşterea copilului la un interval mai mare . Naşterea Poate cuprinde două aspecte: cel legat de acte legale şi cel legat de obiceiurile practicate în acest moment şi în cele imediat următoare.” dansatori de excepţie care inventează noi paşi pe acelaşi ritm muzical. este nevoie de o prezentare corectă şi completă a acestuia.vârsta părinţilor la naşterea primului copil .familii cu naşteri în primul an de căsătorie . de paşte. Acestea se pot clasifica: de iarnă (Moş Nicolae. Boboteaza.iar aici bărbaţii îşi exersau fantezia prin creaţii de paşi coregrafici. Paparuda. Este o formă sublimată de exprimare a bucuriei de a dansa.). agricole. 2. In situaţia în care comunitatea tradiţională a dispărut în multe aşezări. descrie şi prezenta. Căsătoria documente . etc. obligându-l pe cercetător să le cunoască şi să le descrie. O adevărată artă a acestora s-a dezvoltat în milenii şi secole de viaţă umană în Banat.dinamica cununiilor (religioase şi/sau civile) . Unele se mai păstrează şi astăzi.cauzele deceselor (vârstă.diferenţa de vărstă între soţi . Fără această muncă ele vor fi pierdute definitiv. 13. alte cauze) . CULTURA Există un sens restrâns care se referă la creaţie literară.documente .restricţii la căsătorie . artistică. copii nelegitimi familii cu mulţi copii b. Acest.vârsta permisă pentru căsătorie . aceste feluri de reacţie se constituie în datini şi obiceiuri.dinamica deceselor ln majoritatea acestor momente din existenţa umană. etc.alte aspecte c. iar în altele se află la final. comunitatea reacţionează într-un anumit fel. tripleţi.64 - Ioan Haţegan familii cu cei puţin doi copii născuţi în acelaşi an copii gemeni. boli. datoria autorului/ autorilor fiecărei monografii este de a le identifica. Decesul .mortalitatea infantilă . şi unul mai larg în care sunt cuprinse multe alte . Pentru creaţii deosebite ca valoare se poate face o inserare în textul monografiei la acest capitol sau la cel de anexe. Un fenomen cu totul excepţional în întreaga lume l-au reprezentat şi îl reprezintă ţăranii condeieri.pe nedrept -unul secundar. maghiare. Sunt mulţi creatori în . Aproape că nu există localitate în care să nu existe creator. emisuni radio şi TV. bulgare etc. Creaţia cultă are ca izvor tocmai cultura populară. Atenţie la tradiţia fiecărei aşezări pentru a o reda aşa cum merită. ţăranii – poeţi.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 65 fapte de viaţă. Prezentarea creatorilor şi a creaţilor în grai este o datorie pentru fiecare autor. Banatul a fost prima regiune românească cu poezie şi proză dialectală prin Victor Vlad de la Marina şi Ion Popovici Bănăţeanu. iar după 1989 o adevărată resurecţie. şcoala. Există mai multe cenacluri. vor fi prezentate după acelaşi tipic. ţăranii – dramaturgi. de multe ori de ţărani. Proza şi poezia în graiurile svăbeşti. care prezintă această mişcare culturală. ţăranii – scriitori. Cultura populară. dar s-a dezvoltat spectaculos. Un element care trece dintr-un segment în altul este poezia şi proza în grai. De atunci literatura dialectală a cunoscut a constantă evoluţie. există cărţi cu valoare literară scrise de ţărani. au existat chiar şi ţărani – editori ce şi-au luat sarcina de a scoate ziare sau reviste. alteori . şi aceasta încă la sfârşitul secolului al XIX-lea. 1. privite prin prisma creaţiei. biserica – ca element de culturalizare – au fost tratate în capitolele precedente. creată de locuitori în decursul multor generaţii. sârbeşti. ocupă uneori un loc principal. ţăranii – jurnalişti. există volume de poezie (nu neapărat în grai) ce sunt rod al unor ţărani. Pictura naivă a apărut la sate ca o transformare şi completare a picturii de icoane bisericeşti pe lemn sau sticlă. Au existat şi există şi acum ziare şi reviste editate la sat. reviste. Aspecte ale acesteia ca foclorul. De aproape opt sferturi de veac ştiinţa de carte. şi în cel al maturilor. Factorii care au permis o asemenea dezvoltare a culturii populare au fost şi sunt şcoala. 2. Apariţia unor creatori din mediul rural în volume colective sau proprii înseamnă – de regulă – confirmarea valorii lor. pe care autorul le va descoperi în localitatea sa.piese de rezistenţă a dramaturgiei. uneori proza şi . Vorbim de autori proveniţi din mediul rural care rămân acolo. Mai timid la început. mai puternic spre zilele noastre.Literatura Ca fenomen cult ea se manifestă . Aici va fi prezentată creaţia propriu-zisă. interpretarea.Teatrul Se manifestă cu precădere în mediul şcolar şi. In special poezia. probată de critica literară şi de public. O fişă bio-biliografică va fi inserată la capitolul Personalităţi. s-au format trupe de diletanţi care au pus în scenă – uneori cu sprijinul profesioniştilor . Perioada “de glorie” a fost cuprinsă între ultima pătrime a celui de-al .cu precădere – în ultimul secol. au fost şi sunt un cotidian al Banatului. sunt genurile predilecte. Pe această cale au înflorit genurile culturii populare citate mai sus sau altele.rar. 3. graficieni. Artele plastice Sunt mai puţin reprezentate prin artişti şi opere. foarte rar alte genuri) care au o valoare reală şi merită a fi prezentaţi. cititul. dramaturgia. dar există în unele localităţi creatori (pictori. biserica. dar opera lor are o valoare literară certă. aşezămintele culturale şi asociaţiile de profil. prin intermediul acestuia.66 Ioan Haţegan mai multe sate care conferă acestui gen de artă populară o adevărată măiestrie. 4. etc. Existenţa. de teatru. Apariţia corului “laic” acum circa 150 de ani şi evoluţia lui de la cor bărbătesc. ritmică şi text.mai rar – sisteme radiofonice de difuzare a noutăţilor (staţii de amplificare. a redactorilor. care va fi descrisă ca polifonie. Soliştii vocali de excepţie sau de valoare. 6. Unele erau corale. Există . protestantă. etc.vezi anii 50) sau chiar staţie de radio . alte instrumente – la neoprotestanţi). etc. Descrierea redacţiei. revistă. dirijori. Se pot specifica partituri muzicale proprii unui cult sau altul. a conţinutului acestora. tarafuri. anuar. sunt fapte ce trebuiesc consemnate. atât cea catolică cât şi cea ortodoxă. etc. altele de dansuri. 7. repertoriul său. manifestări locale şi participarea la “emulaţiile”(festivaluri şi concursuri corale) zonei. de fanfară. instrumente folosite (orga cu pedale. Un loc special trebuie acordat mişcării corale care şi-a avut începutul în corul bisericesc. Formaţii culturale şi artistice In aproape toate aşezările bănăţene au exitat în acelaşi timp sau în timpuri diferite. funcţionarea şi repertoriul lor merită a fi consemnate.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 67 XIX-lea şi a celui de-al XX-lea veac. la cor mixt. Merită cercetate arhivele şi presa spre a consemna aspecte din aceste reprezentaţii sau micro-stagiuni teatrale. almanah. 5. ridicaţi din localitate şi afirmaţi în ţară sau pe marile scene ale lumii. ansambluri. cel puţin una sau mai multe astfel de formaţii. Presa şi mass-media In multe localităţi au existat şi există pubicaţii periodice de tip ziar. Muzica Se va începe obligatoriu cu muzica religioasă. este o îndatorire plăcută. merită un loc aparte în aceste pagini monografice. Monumente antropice Sunt creaţii umane cu o importanţă culturală. ca importanţă şi publicate de specialişti. ateliere meşteşugăreşti. expoziţii muzeale sau muzee locale. etc. Iată câteva dintre cele ce pot exista într-o localitate sau în jurul acesteia: site-uri arheologice. . peşteri. ştiinţifică. clasificate. Unele au fost prezentate la alte capitole. hărţi. cruci şi troiţe în sat sau pe câmp. cu imagini. case memoriale. rezervaţii. Autorul unei monografii are obligaţia de a le cunoaşte şi prezenta. geologice. cetăţi. fabrici. 14. cercetate. poduri. B. castele. paleontologice. Monumente ale naturii Sunt acele creaţii ale naturii cu o importanţă ştiinţifică deosebită: chei. MONUMENTE (ale naturii. inclusiv la obţinerea de venituri din acestea. în esenţa lor. tehnică. amenajări hidrotehnice. Toate sunt monumente istorice.68 Ioan Haţegan sau televiziune cu circuit închis. biserici. istorice) A. deosebită. mori.. O listă a acestora. la o posibilă dezvoltare a turismului geografic şi istoric. publicului său cititor. dar fără specificarea calităţii de monument. schiţe. iar majoritatea şi monumente de arhitectură datorită valorii stilului de construcţie. cu descrierea esenţială a fiecăruia. ar fi extrem de importantă şi ar servi la dezvoltarea conştiinţei locuitorilor. alte clădiri. Cunoaşterea şi descrierea acestora ar fi benefică. cimitire (parţial sau total). de arhitectură. rezervaţii floristice şi faunistice. In general acestea sunt cunoscute. mai ales. cu specificarea numelui echipei. a măsurilor ce ar trebui intreprinse pentru ca acesta să devină real şi benefic. In aceeaşi idee vor fi prezentate. tir. Primul pas constă în cunoaşterea obiectivelor. hoteluri. gaz. a celor mai reprezetnativi sportivi. handbal în 7 şi în 11. a eşaloanelor în care activează (sau au activat în timp). cupe. pensiuni. Mişcarea sportivă locală merită cunoscută şi descrisă. B. Iată o listă cu sporturile practicate în diverse localităţi: ateltism (cu toate ramurile sale). tenis de masă (uneori şi de câmp). şah. Nu neglijaţi mişcarea sportivă şcolară. campinguri. urmat de cea a infrastructurii (drumuri. arte marţiale. Există sate cu potenţial turistic şi sate turistice.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 69 15. de la cea spontană la formele sale de organizare: asociaţiile sportive. a antrenorilor. restaurante. fotbal. Dacă cunoaşteţi şi alte discipline sportive le puteţi nominaliza. într-un cuvânt trofeele câştigate. . camere de închiriat la locuitori. Descrierea activităţii asociaţiilor şi formaţiilor sportive se va face pe fiecare în parte. volei. Sportul este de mai bine de un veac un femomen de masă. Merită să încercaţi o analiză a potenţialului turistic local dar. moteluri. a performanţelor obţinute. cât de mică sau mare este ea. Curăţenia spaţiilor şi nivelul alimentaţiei sunt elemente decivise pentru trecerea la un nivel turistic. aici sau la anexe. SPORTUL – TURISMUL A.). lupter libere şi greco-romane. diplome. electricitate. Descrierea obiectivelor turistice este importantă şi merită să-i acordaţi atenţie. imagini. popice. călărie. vizibil în fiecare localitate. Turismul este un fenomen în continuă dezvoltare şi aducător de beneficii pentru localitate. etc. apă. . Şi. PERSONALITĂŢI Un capitol ce poate deveni extrem de interesant. pastoral. deces. 17. a nivelului de interferenţe dintre ele şi limba literară. să le prezenteţi Consiluilui Local spre analiză. Cunoaşterea activităţii şi valorii unor personalităţi este esenţială. Dacă numărul acestora este foarte mare se pot transcrie doar cele mai importante. Fişa bio – bibliografică a personalităţii va cuprinde datele esenţiale (familie. a conservatorismului lingvistic local.70 Ioan Haţegan Turismul poate fi: ecologic. dacă este tratat cu atenţie şi fără exagerări. Pentru transcrierea fonetică există deja caractere speciale. Turiştii caută locuri pitoreşti. naştere. de ce nu. etc. manuscrise. Merită să gândiţi la acest fapt şi să încercaţi o prezentare obiectivă a potenţialului localităţii. studii.dacă s-a stins din viaţă) o listă cu opera (lucrări publicate. copii. Prezentarea va fi cea alfabetică. Glosarul va fi prezentat separat pentru fiecare limbă vorbită în localitate. create . profesii. 16. în caz contrar se pot nominaliza toate. fără a neglija unul sau altul. etc. folosite atât de folclorişti cât şi de cenaclurile în grai din diverse localităţi. de ceremonie. O imagine a personalităţii este poate fi însoţiă de fotocopii ale unor lucrări reprezentative. GLOSAR DE CUVINTE IN GRAI Necesită o muncă asiduă de cunoaştere a graiului local sau a celor care există aici.). agrar. căsătorie. Pot fi enumerate domeniile de activitate. situate departe de lumea urbană. ritual. Titlurile cuprinse în bibliografie vor avea următorul conţinut: 1. 4.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 71 18. Ea poate fi împărţită în surse arhivistice şi surse bibliogafice. Va fi scris numele editurii. dacă există şi subtitlu acesta va urma titlului. aşa cum figurează el pe pagina de titlu . prefaţă de…. notarea lor se va face cu cifre romane. sau orice alte completări există înscrise.note ştiinţifice de…. Editura Unele edituri publică lucrarea în diverse serii şi colecţii. cuvânt inainte de…. Alte înscrisuri: volum apărut sub îngrjirea …. Pentru unii autori. apoi îniţiala (dacă există) şi la urmă numele de familie. Autorul: se va scrie întâi prenumele. Volume In situaţia în care există mai multe volume dintr-un titlu. izvoare narative. care vor fi nominalizate.I la X) sau doar volumul folosit de autor. în mod normal se introduc cele ce au fost citate la note. bibliografie de specialitate (care poate conţine cărţi şi studii ştiinţifice. împreună sau separat). se va specifica global (vol. Bibliografia poate fi generală sau împărţită în: izvoare documentare. fiecare dintre ele va fi numerotat separat de la cifra 1 la ultima din această categorie. care nu cunosc foarte bine aceste lucruri şi nu folosesc toate sursele bibliografice. 2. 5. BIBLIOGRAFIE Cuprinde totalitatea lucrărilor folosite în cuprinsul monografiei. este bine să treacă aici toate lucrările consultate. 3. Dacă este împărţită pe aceste criterii. Titlul va fi scris cu alte caractere (de obicei italice) decât numele. Hărţi. 19. ANEXE Poate fi unul dintre cele mai interesante şi citite capitole în situaţia în care autorul inserează aici acele elemente care ar încărca în mod inutil textul mongrafiei.grafice şi tabele. Tipuri de anexe: . Dacă ezistă şi pagini numerotate cu cifre romane (în cazul prefeţelor. hărţi (se va specifica dacă sunt creaţii proprii sau ale altora. Anexele pot cuprinde şi fragmente mai mari din texte referitoare la localitate. foto. Anul va fi notat doar anul apariţiei. In acest caz se poate cita … p.) se va cita astfel: XXV +250 p.fotografii (însoţite de explicaţie şi de surse de provenienţă) . cu cifre arabe. Locul Localitatea în care îşi are sediul editura sau (în cazul lipsei editurii) localitatea în care apare lucrarea.. Număr pagini In unele cazuri autorii scrupuloşi menţionează numărul total al accestora. planuri. h. 7. sau documente medievale redate în extenso sau în rezumat. este corect să fie specificat: …foto ( sau scurt … f. 9. cu indicarea sursei de provenienţă .) şi ilustraţii ( …ill.documente (integrale sau în rezumat) . 8.). sau sunt preluate dintr-o anume lucrare) .texte sau fragmente .72 Ioan Haţegan 6. In acest caz textul va fi dat în ghilimele cu indicarea la urmă a sursei bibliografice de unde au fost luate.) hărţi (. etc. indicelui de documente.schiţe. ilustraţii In situaţia în care există. De obicei se foloseşte limba germană pentru că cercetătorii din spaţiul lingvistic german sunt cei mai interesaţi de orice informaţii din spaţiul bănăţean. Se mai poate traduce rezumatul în limba engleză sau o alta. Aceasta şi în funcţie de ţările în care estimaţi că vor fi trimise anumite exemplare. folclorice sau artistice orice alte mărturii care completează în mod fericit monogafia 20. In cazul Banatului şi în localităţile în care au trăit şi trăiesc mai multe etnii se pot insera rezumate în limba fiecăreia. Rezumatul poate fi scurt (de o pagină tipărită) sau mai lung. Rezumatul va fi scris în limba română şi va fi tradus de un bun cunoscător al limbii respective.Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 73 - liste ce cuprind nume de persoane pe funcţii şi ani partituri muzicale sau coregrafice creaţii literare. Un gest de curtoazie. ar fi ca autorul traducerii rezumatului să fie nominalizat la sfârşitul acestuia dar şi la cuprinsul lucrării (ex. este normal ca orice carte să dispună de un rezumat într-o limbă de circulaţie internaţională. dar şi de mulţumire. . REZUMAT sau REZUMATE In condiţiile actuale ale circulaţiei informaţiei pe spaţii geografice vaste. altfel rezultatul nu va fi satisfăcător. Rezumat în limba engleză Ion Ionescu). In acest caz vor fi rezumate capitolele monografiei şi vor fi oferite datele esenţiale ale acestora. . II bIblIografIa monografIIlor de localităţi din banat 76 Ioan Haţegan Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale 77 PREFAŢĂ Lucrarea de faţă a fost gândită ca un complement la Ghidul pentru elaborarea monografiilor rurale, apărut într-o primă ediţie, în anul 2006, la Editura Banatul, Timişoara, ca supliment al revistei TIMISIENSIS, a Centrului de Cultură şi Artă Timiş şi republicat acum ca o primă parte a acestei lucrări. Ghidul propune variante pentru cunoaşterea şi apropierea surselor de finanţare, de documentare dar şi o posibilă structură a unei monografii de localitate, Bibliografia monografiilor de localităţi din Banat doreşte să ofere, aceloraşi împătimiţi cercetători ai trecutului localităţii lor, câteva repere. In primul rând o bibliografie a majorităţii monografiilor tipărite până acum şi cunoscute nouă. In al doilea rând posibilitatea de a compara volumul diverselor monografii, de la cele ale unor localităţi mici până la sate mari sau chiar târguri şi oraşe.In al treilea rând curiozitatea de a le căuta, de la le citi şi de a-şi putea face o părere despre cum au fost ele elaborate, dacă sunt sau nu viabile şi astăzi, dacă pot fi folosite o parte dintre informaţii. Bibliografia de faţă nu şi-a propus – şi nici nu poate fi – exhaustivă. Numărul autorilor, a locului în care şi-au scris lucrările, a locului unde le-au tipărit, a editurilor, etc. sunt incă greu de cunoscut în totalitate. Multe dintre ele au avut tiraje mici care au fost răspândite în diverse ţări şi continente. Dacă nici un exemplar nu a ajuns într-o bibliotecă naţională, într-un institut de cercetare sau într-o bibliografie veche, atunci cu greu mai poţi da de urma monografiei respective. belgiene. Reşiţa. Caransebeş. mijloace financiare. dar şi în cele americane. dar şi arderea cărţilor “vechi” de teama unor represiuni.prin diverse locuri din lumea aceasta ? Ca urmare limitele de timp. disertaţii. Mişcările şi dislocările de populaţie din Banat în secolul al XX-lea.) care le vor păstra în siguranţă şi le vor putea oferi celor interesaţi. austriece. Pentru cercetătorii Banatului există câteva variante. sau de cultură. Altele sunt în posesia unor persoane fizice din Europa sau Americi ( de Nord şi de Sud ). Cea mai facilă constă în cunoaşterea şi cercetarea tuturor revistelor (analelor ) muzeelor din Timişoara. păstrate în ciornă sau dactilografiate. iar autorul ar trebui să stea în biblioteci şi arhive româneşti. sau de a parcurge aceste publicaţii. Motivele constă în numărul lor extrem de mare (câteva mii). Nu am inclus titluri de studii şi articole ce au apărut în reviste de specialitate. dar şi despre câteva lucrări de diplomă. germane. de grad didactic. blochează (cel puţin pe moment ) acest tip de cercetare. fără a cunoaşte locul unde se află exemplarul. sârbeşti. din dorinţa de a pregăti cititorii să le caute. au fost alte cauze ce limitează incă cercetarea. Am prezentat date şi despre 67 manuscrise. spaţiu. sau la sediul comunităţilor bănăţene răspândite prin aceste ţări. institute. etc. Cine poate finanţa oare o asemenea intreprindere? Cine ar avea timpul şi banii pentru a cerceta publicaţiile – majoritatea dispărute şi aflate disparat – ca ani şi numere. arhive. să le folosească şi să le păstreze sau să le doneze unor instituţii specializate ( biblioteci. în imposibilitatea de a cunoaşte toate periodicele în care au apărut. O asemenea intreprindere ar dura câţiva ani. maghiare.etc. italiene. O altă variantă ar consta în a cere sfatul . Arad. dar şi a periodicelor culturale apărute în Banat din secolul al XIX-lea până acum. muzee. bulgare. toate dactilografiate. franceze.78 Ioan Haţegan Unele sunt doar menţionate. Face excepţie Timişoara care. Vom continua cercetările şi sperăm ca la o viitoare ediţie – aceasta în funcţie de interesul cititorilor – să completăm lipsurile existente şi să adăugăm alte titluri. Jimbolia –24. Cenad şi Băile Herculane câte 19 fiecare. localitate. de multe ori lipsesc date ca editura. Caraş-Severin şi Arad.etc. ne cerem scuze pentru aceste lipsuri care nu ne aparţin. Folosim acest prilej spre a-i ruga pe cititori să ne trimită obsevaţiile şi completările pe care le consideră absolut necesare pentru ca următoarea ediţie să cuprindă cvasitotalitatea lucrărilor monografice despre localităţile Banatului.17. planşe. foto. singură. Vršac –13. tipografie ( când există menţiune ). tipografia. pentru sprijinul acordat prin redactarea unor liste bibliografice. editură (când figurează ). Timişoara 0ctombrie 2006 dr. numărul de pagini. Monografiile care sunt prezentate in diverse bibliografii şi pe care nu am avut posibilitatea să le vedem sunt redate aşa cum figurează ele în sursa respectivă. schiţe. Se cuvin adresate respectuase mulţumiri Bibliotecilor judeţene Timiş. Buziaş 12.despre 257 localităţi. şi doar 12 au peste 5 titluri de monografii fiecare.Bibliografia monografiilor 79 specialiştilor pe domenii care cunosc periodice în care s-au publicat studii – uneori mai consistente decât multe micromonografii tipărite – referitoare la o localitate sau o microzonă. Făget –11. ilustraţii. hărţi. are sute de titluri de carte şi zeci de mii de articole şi studii. Monografiile pe care le-am cercetat sunt prezentate cu autor. Lucrarea de faţă conţine 599 de titluri ( inclusiv cele 67 manuscrise nepublicate ) de monografii – cunoscute nouă şi cuprinse aici . număr pagini. an. titlu. Ioan Haţegan . Dintre cele 257 localităţi 145 au câte o singură monografie. Cele mai multe titluri sunt despre Reşiţa -31. locul. Sânnicolau Mare . anul. Lugoj şi Pančevo câte 21 fiecare. 80 Ioan Haţegan . loc. Ed. 33.. Kirchner Witwe. Sándor Mihakik. M. în traducerea lui Albert Gwenovsy. 6. 1940. Monograpfie der Insel Ada-Kaleh. Monografia insulei Ada-Kaleh. 30 p. Atel. 4. 1936. Ada Kaleh törtènete. 1920. f. I. Denkschrift für des Kohlenwesen Anina. ALIOŞ 1. 1934. Ahmed Ali. Ioan Dimitrie Suciu.Dan. Lugoj. . 2. Geisa Bene. Caransebeş. 33 p. Monografia comunei Alibunar. Caracteristicile economico-geografice ale comunei Alibunar.1 h. 1903. Ahmed Ali. 1890. Bucureşti. Monografia insulei Ada-Kaleh. Geschichte Alibunars. Boşneagu. 5. L. Turnu Severin. 1937. Ed. Belgrad.I. Tip. Ada-Kaleh.Bibliografia monografiilor 81 ADA – KALEH 1.I.A. Ed. Turnu Severin. ed. 64 p. 16 p. Craiova. traducere Albert Gwenosy. ANINA – STEIERDORF 1. 1936. II-a. 3. P.Vršac. Theodor Petrigean.. 2.Niculescu şi I. Adakalek törtènete. Boşneagu. Ahmet Ali.Grafice Datina. din punct de vedere istoric. lucrare de licenţă în manuscris.Niculescu şi I.2 pl. Ahmet Ali. Mărioara Oprea. 3. Tipografia L. Comuna Alioş.E. 1896. Felix Milleker. 1963. 35 p. 106 p.1 pl. Bucureşti. ALIBUNAR 1. Scrisul Românesc. Societatea de Mâine. 1936. 17 p. Turnu Severin. 1983. 1981. Muzeul Judeţean de istorie. Rudolf Gräf. 2004. Heimatortsgemeinschaft ( HOG) München. Andreas Vincze. BABŞA 1. Sibiu. 1985. 16 + tab. 140 p. Marquarstein. Heimatbuch der Marktgemeinde Neu Arad im Banat.82 Ioan Haţegan 2. 708 p. 1940. ARADAC (Aradàc. Prin Banat în satul Babşa. Neu Arad) 1. Vasile Cica. Monographie der Banater Heckegemeinde Bakowa. BACOVA 1. Din istoria cărbunelui. Arad. 1928. 36 p. 1873. Mirko Joksimović.Zaberca. Ioan Ionescu. 9 p. Beschreibung der Geschichtlichen Entwicklung der Gemeinde Neu Arad. +1 h. 281 p. Scurtă monografie. Anton Peter Petri. ARADU NOU (Uj Arad. J. Kurzer Umriss der Geschichte von Steierdorf-Anina. Wilhelm Slovig. Aradi-Racz-Toth) 1. 2003. 4. Timişoara. 92 p. Timişoara. 3. Costin Feneşan. Josef Haas. Anina. 628 p. Hronika Aradca. Vasile M. 1991. 2. 200. 2.Reşiţa. Kracher. 280 p. Un secol de cântec coral românesc la Babşa 1883 –1983. Ioan Popa. Timişoara. Zrenjanin. Geschichte von Steierdorf –Anina 1773– 1873. . Rheinmünster/Stadthafen. f. Kàrolyfalva) 1. Vršac. Timişoara. 1902. 126 p. Freilassing. Aktion Intelligenzin im Karlsdorf. Beresztocz) 1. Geschichte der Gemeinde Banatski Karlovac ( Karlsdorf) 1803-1934.Bibliografia monografiilor 83 BANATSKA PALANKA ( Nova Palanka ) 1. 1959. Anton Peter Petri. Adolf Bayer.+8 tab. 3. Mühldorf/Inn.Das Schichsal einen deutschen Dorfes im Banat. Gerd Gössmann. 220 p. Freilasing. 1902. Elisebet Flossak. X X X. Erinnerungen an Palanka. BANATSKI DESPOTOVAC ( Ernesthausen. Geschichte der Gemeinde Karlsdorf im Banat. Freilassing. 1984. 150 Jahre Karlsdorf. 1986. 1958. 14 p. 616 p. 524 p. 5. BANASTKI KARLOVAC ( Karlsdorf. BANATSKI BRESTOVAC (Brestovacz. Felix Milleker.. 62 p. 10 h. 1934. Herkunfsorte der Karlsdorfer Kolonisten. 113 p. 107 p. Ludwig Szmida. Timişoara.. Bildend. Ernöhàza ) 1. 8. 150 jahre Karlsdorf. 4. Temersmegyei Kàrolyfalva nagyközsèg törtènete. X X X. . Leben und Schicksal einer deutschen Familie aus dem jugoslawischen Banat ( Karlsdorf und Alibunar ).6 h. München. Lajos Szmida. 2. 207 p. Banat Brestowatz. 1958. 7.l. Bietigheim/Baden. 6. Hans Sonnenleitner. 1983. Geschichte der Grossgemeinde Karlsdorf im Temescher Komitat. 1958. Hans Volk.12 f.1987. Ernsthausen. . 4.Borislav Krstić. Biserica din Satu Nou. 2. 1927. 240 p. 3. Novi Sad. 3. Monografija. X X X. Timişoara. 174 p. Zrenjanin. 1908.Ed. Manastir Baziaš. Neudorf ) 1. 1935. . 1979. Pagini de cultură şi spiritualitate ale românilor din Satu Nou. 2005. Un colţ de ţară. Satu Nou. Banatsko Novo Selo monographija. Nicolae Cimpoieru. 1997. X. Satu Nou. Timişoara. Ilie Baba Valentin Mic. Ilie Baba. Sinişa Kojić. BANATSKE VELIKO SELO ( Charlevill. 1978.X. f. und Soltour im Banat 1770 – 1927. Bela Crkva. Contribuţii la monografia satului. Baziaşul. Banatsko Novo Selo 1765 – 1977.X. Ed. 6. BAZIAŞ 1. Zrenjanin.+ 32 tab. Satu Nou. Beoprint. Charlevi. Heimatbuch der drei Schwesterngemeinde Sveti Hubert. 84 p. loc. Belgrad.+Il. Stefan Djakonović. 1997. Satu Nou. Geschichte der Kolonie Bazias. 5. Zrenjanin. Hubert. Banatsko Novo Selo i vremena prošla. 2. 16 p. Seultour ) 1. 212 p. Felix Milleker.+ pl. 4.84 Ioan Haţegan BANATSKO NOVO SELO (Ujfalu. St. Română. Vasa Lupulović. Nikolaus Heiss. 2002. 1998. Monografie. Valentin Mic. Manastir Baziaš. 1979. 207 p.Banatsko Novo Selo 1765-1977. 1805 – 2005. foto. Ozren Radosavljevic. 231 p. X X X. H. I. 11. Sport Turism. Lemge şi Detmol Meyerische Hofbuch. Mehadia vàgy a Hercules fürdök és utazas Hunyadmegyen keresztül az Mehadiai fürdökre. F. Stefan Negrea. Timişoara.a. Termeszettudományi.K. 212 p. Mano Munk. Bucureşti. . Cluj. 12. O. 1844. 8 +193 p. Lorenz.Bibliografia monografiilor 85 BĂILE HERCULANE (Herculestad. 1924. 1932. R. Ed. Pesta. Ed. A Herkulesfürdö és környeke. Tip. Soceanu.Apostu.Băile Herculane ( Mehadia ). Herculanele s-au născut din legendă. Gh. 1863. Würzburg. Mono graphischer Versuch.Buracu. H. Die Herkulesbad nächst Mehadia. Bărcăcilă. 9. Tezaurul Cernei. Herkulesbad Führer. 28 p. 14. G. Konstantinopol. Ad aquas Herculi 6.Brandes. Al. 7. Miracolele Cernei.X. X. Herkulesbad in Wort und Bild. 263 p. 1996. Băile Herculane în epoca romană şi credinţele populare de azi. 2. 4. Tip. 1858. 8. 13.+20 fig. 10... Uhrmann. onnan Drenkova. Ilie Cristescu. a. Tip. Herculesfärdö) 1. 15 p. Dissertatio epistolares de thermis Herculanis nuper in Dacia detectis. Ausflug nach Mehadia. Bucureşti. 1739. f. Acsinteanu. Viena. Alexandra Negrea.C. O. X X.. f. 1978. 142 p. Coryophilos.X. Viena. Ilie Cristescu. 1944. VIII + 199 p. 1872. orvosi. 5. fürdèszeti. Muzeul Nicolae Cena din Băile Herculane şi Cronica Mehadiei.Tilsch János. Andras Lugosi Fodor. Timişoara. Ifj. törtènelmi és statistikai tekintetben. 1887.X. Brussa und der Státte von Jiu im Sommer 1862. J. Viena. 3. Klein. Turnu severin. Băile Herculane. 15 p. Heckenast. Hercules. 1884. State Prodănescu. Frans Stanglica. Trâpcea. Alba Iulia. Bucureşti. BEGEJCI (Toracu Mare şi Mic. J. Popovici. Timişoara. 148 p. Băile Herculane. Klein Betscherek und St. 8 p. Artpress. XIV+312 p. 1865.Schwarzott. Viena. 16. . Tip. 1831. 2002. Andrasch zwei saarpfälzische Siedlungen îm Banat. 2. 19. 1872. 56 p. St. O preumblare la băile din Mehadia şi la băile din România noastră.86 Ioan Haţegan 15. 1931. Bassidescu. E. Klein Betscherek) 1. 18. Al. Ed. Pagini de istorie. Valer Petru Olea. 1767 – 1980. Reşiţa. Becicherecu Mic. Compusă în versuri. File de cronică. 2005.{3 tab. Băile lui Ercule sau scaldele de la Meedia. 2004. Ioan Cipu. O carte despre Băile Herculane. 190 p. Uhrmann. Baraczhazu) 1. Gross und Klein ) 1. Kaiserslautern. Josef Reichendörfer. Tip.Timişoara. Nagy ès Kis. Mühldorf/Inn. 256 p. 17. BĂRĂTEAZ (Baratzhausen. Theodor N. Sacras. Bucureşti. Die Donaustrecke Bazias-Adakaleh-Eisernes Thor und der Churort Herkulesbad. Anton Peter Petri. Die Herkules Bader bei Mehadica. 1991. Herkunftsorte der Baratzhausern Kolonisten . BECICHERECU MIC (Kis Becscerek. Toracu Mare. 1973. 16 p.G. Pesta. 1999. Gheorghe din Toracu Mare(Begejci). Petru Drăghicescu. Alfred Hermann Kotta.Ed. Ed. Filip. Costa Roşu. 1922. Fundaţiei Novi Sad – Ed. 1927. Libertatea Pancevo. 32 p. Bucureşti. Costa Roşu. Felix Milleker. Petru Drăghicescu. 305 p. 3. Leonard Böhm. Berla Crkva nekod i sad: sa osobitin . Salzburg. 4. a II-a. Salzburg.Bibliografia monografiilor 87 2. 37 p. 1980. manuscris pe Evanghelia de la Sibiu. 1976. Begeiji. Pavel P. Djoka Popovic. Bela Crkva. 1930. 22 p. Pagini din trecut şi azi. 116 p. Biserica Sf. 1976. 4. Fundaţiei Novisad. Felix Milleker. 3. Monografie istorică. Heimatbuch der Stadt Weisskirchen in Banat. Geschichte der Gemeinde und Weisskirchen Gegend. 168 p. Costa Roşu. BELA CRKVA ( Weisskirchen. pl. Biserica Albă ) 1. Fehertemplom. Ed. Danubius. 1844. Libertatea Pancevo.Begejci ( Torac ). 5.Ed. 1997. Weisskirchen in seiner Vergangenheit und Gegenwart. Din istoria Toracului Mare. Biserica din Toracu Mare ( Begeijci ). Toracul de lângă Timişel. 5. 7. 6. Topographische-önologische Skizze Ungarischen Weisskirchen. a II-a. 1867. 2000. Vršac. 1881. Slujitori ai altarului. Ed a II-a Caransebeş-Novi Sad. Bela Crkva. Kurze Geschichte der Stadt Belacrkva ( Weisskirchen ) im Banat 1357 – 1918. 6. 2. 1930 ( singura lucrare a sa în limba română). Leonard Böhn. 1995. Ed. Ed. Bela Crkva. Vršac. Bela Crkva. Pavel Filip Torăceanu. 20 p. Trecutul comunei Toracu Mare. 36 p. Begheiţi . Ioan Farca. Felix Milleker. Craiova. Ed. Istorija Bele Crkve. 1928. Timişoara. 1970. notate şi aplicate. 1982. Belo Blato. 1905. Bela Crkva u XVIII I XIX veku:pomorski vojnogranicarski period. 3. Simion Dănilă. 7. Rapsodia din Belinţ. Belgrad. 56 p. 130 p. 190 p. Cadrul fizic şi etic al unui sat bănăţean.Elisenhein. BELINŢ (Belinc) 1. Freiburg im Br. 5. Cornel Gheju. Timişoara. 90 de melodii cu texte. Pancevo. Constantin Tufan Stan. BELO BLATO ( Elisenhein ) 1. Novisad. 6. Manuscris dactilografiat. 1988. manuscris. 1953. 349 p. Ed. 2003. 10. Popović. 4. Bela Crkva. Timişoara. Drăgoi. Monografia muzicală a comunei Belinţ. Cronica parohiei ortodoxe române din Belinţ. 1942. Ioan Belei. Opština Bela Crkva – geografska monografija. Cercetări asupra manifestărilor etno-juridice din satul Belinţ. Monografia comunei Belinţ. culese. X X X. Rudolf Steger. Elisabeth Kolleth. Scrisul Românesc. 7. Depopularea Banatului. Die deutsche Mundart von Bela Crkva ( Weisskirchen ). Timişoara. Belinţul. 1938. 1938. Pavel Tomić. Ladislau Weifert. Ioan Dulca. Sabin V. 9. Adrian G. Aurel Contrea. Ancheta monografică din comuna Belinţ. D. 2. . Belinţ. Bela Crkva.. 1933.88 Ioan Haţegan obzirom na njego stanovniştvo. 182 p. 1938. 1986. Brudariu. Marineasa. 8. Bibliografia monografiilor 89 BELOBREŞCA 1. Borislav Kostic, Od Belog Breşka i oko njega, Ed. Kriterion, Bucureşti, 1987, 33 p. BENCECU DE SUS ( Deutsch Bentschek ) 1. Adam Handl, Deutsch Bentschek. Schule und Kirche, Heilbronn, 1981, 115 p. 2. Idem, Deutschbentschek – ein Dorf im Banat. Gemeinde und Bevölkerung. Weltkriege und Verscleppung Ansiedlung, Heilbronn, 1985, 398 p. 3. Adam Kuhn, Die Geschichte der Gemeinde Deutschbentschek vom Jahre 1792, Heilbronn, 1982, 38 p. BERECUŢA (Berekutca) 1. X X X, Triumful românilor ortodocşi din comunele Berecuţa şi Mănăstire. Acte şi documente privitoare la despărţirea românilor de către sârbii din aceste comune, Caransebeş, 1937. BEREGSĂU MARE (Nagy Bereksó) 1. Ioan Viorel Boldureanu, Beregsău Mare. Monografie, Timişoara, 1996, 140 p. BERZOVIA ( Zsidovin, Jidovin ) 1. Elisabeta Berbentea, Monografia comunei Berzovia, Manuscris dactilografiat, Berzovia, 1991. 90 Ioan Haţegan BETHAUSEN 1. Michael Griffel, Ansiedlungs-Geschichte der Gemeinde Bethausen ( Severin ), Lugoj, 1927, 13 p. BEZDIN 1. 2. Stevan Bugraschi, Ljubomir Stepanov, Manastir Bezdin, prilog za monografiju, Ed. Uniunii Democrate a Sârbilor,Timişoara, 1996,182 p. Idem, Mănăstirea Bezdin, Ed. Uniunii Democrate a Sârbilor din România,Timişoara, 2003; ediţia română. BILED 1. Franz Klein, Biled. Chronik einer Heidegemeinde im Banat in Quellen und Dokumenten 1765 -1980, Viena, 1980, 640 p.+il.+h. BOCŞA MONTANĂ 1. 2. 3. Mihail Gaşpar, Date monografice cu referire la comuna Bocşa Montană, Caransebeş, f. a . 24 p. Ed. a II-a, cu acelaşi titlu, Augsburg, 2005. Sàndor Mihalik, Nèmet-Bogsán az 1848-49 –iki szabadsàghàrcban, Lugoj, 1899, 41 p. Ioan (Johann) Konstantiny, Denkschrift über die banater Bergwerke Oravitza, Moldova, Saska, Dognacska, Bogschan, Resitza und ihre Filialen mit Rücksicht auf das Gemeindewesen, als Beitrag zur Geschichte dieser Bergwerke, Timişoara, 1857, VI + 109 p. Bibliografia monografiilor 91 BODO 1. Anamaria Molnár, Bodo – studiu monografic, Timişoara, 1995. BOLDUR 1. Stefan Pătruţ, Monografia comunei Boldur, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj, 2005. BOLVAŞNIŢA 1. C-tin Liuba, Ioan Haţegan, Dumitru Jompan, Aurelia Jompan, Lazăr Suciu, Andreea Ambruş, Titus Dragomir, Bolvaşniţa. Monografie, Caransebeş, 1995, 188 p + 20 p. foto. BORLOVENI 1. Alexandru Nemoianu, Borloveni, Cluj-Napoca, 1999, 128 p. BOTOŠ 1. Dragiša Todorović, Hronika Botoša, Botoš, 1979, 403 p. BOZOVICI 1. 2. Nicolae Băcilă, Monografia comunei Bozovici, lucrare pt. gradul I , Bucureşti, 1991. Manuscris dactilografiat. X X X, Un veac de cânt coral la Bozovici ( 1898 – 1998 ), Reşiţa, 1998, 100 p. Caransebeş. 8 p. Die deutschen Erstsiedler der Banater Gemeinde Bogarosch. 1997. 1944.92 Ioan Haţegan BRĂDIŞORU DE JOS ( Maidan ) 1. J. Timiş ) von 1769 – 1935. . Hugo Gerber. Die Bewölkerung bewegung der gemeinde Bogarosch in den Jahre 1904 – 1931. Geschichte der Gemeinde Bogarosch ( Bulgăruş. A. 3. 2. 236 p + il. BULGĂRUŞ ( Bogaros. 1934. Aga ) 1. 324 p.Timişoara. 1895. BRESTOVĂŢ ( Brestovac. Breştea 150 de ani monografie. Helicon. 1935. Kulturhistorische Monographie von Bogarosch und deren Familien eingekleidet in Banater Skizzen. Manuscris. Ed. ediţie bilingvă bulgară-română.Periam. Ed.M. Berta List. Mühldorf/Inn. Thierjung. Bogarosch ) 1. 4. Timişoara. Herkunftsorte der BrestowatzerAgaer Kolonisten. Merkantil. Aureliu Iana. urmată de studii despre uliţi şi numele de localitate de dr. Topografia satului şi hotarului Măidan.Marienescu. 1991. Brèşća 150 gudini monografija. Anton Peter Petri. Sofronie Liuba. Anton Manea. Josef Hubert. Viena. 174 p. BREŞTEA ( Brèšća ) 1. 62 p. 1947. Bucureşti.Bibliografia monografiilor 93 5. 4. Buziaş. 3. Bucureşti.a. 1942. Buziaş. 1986. 1940. Cronica parohiei Buziaş. 34 p. Lenuţa Simuţ. Iulian Sfetcu. Die Mineralquellem bei Buzias. Monografia oraşului Buziaş. Buziaş. 26 p. Maximilian Hirschfeld. 1959. 8. Homburg. 1977. maghiară. Doru Simuţ. Ed. Bucuresti. 10. 6. manuscris. Stadion. Jakob Laub. 200 de ani de învăţământ românesc lla Buziaş. 5. manuscris. BUZIAŞ 1. Lugoj. 7. Poldi B. manuscris în lb. Falutanulmàny. 1970. Timişoara. Monografie. A. Der Cur von Buzias und seine stahlquellen. 1981. 19 p. 1858. Florica Sfetcu. Bogarosch. 1871. Teodor Crăciun. Monografia oraşului Buzias. Gyula Chwalibog. manuscris . BUNEA MICA ( Bunyaszegszárd ) 1. . Bazu. 9. 1970. Buziaş. Alexandru Rusu. Bunea Mică ( Bunyzegszàrt ) multja és jelene. Karl Waldner.P. Ioan Geţia.f. Manuscris. Emil Lindemayer. Gyula Tökès. Istoria comunei Buziaş. 16 p.Petri. Timişoara. 2. Manuscris. Contribuţii istorice. 1989. 108 p. Petru Bona. 1884. Die Geschichte einer deutschen Gemeinde im Banat. Lorenz Klugesherz. Buziaş. CARANSEBEŞ 1. Petru Bona. 2. 152 p. Liviu Groza. 622 p. Caransebeş. Erich Lammert. Ed. 31 p. Homburg. Caransebeş. Petru Bona. 16 p. 150 p. 2001. Caransebeş.Mercydorf. Octavian Sfetcu. judeţul Timiş. Iulian Sfetcu. C CARANI ( Mercydorf. 3. + 22 il. Timişoara. Merţişoara ) 1. Liviu Groza. Josef Zirenner. Caransebeş. Anton Peter Petri. Anton Peter Petri. 1990. 4. 1993.+ 16 il.Timişoara. 1970. Caransebeş. 1987. Mercydorf. 12. Contribuţii monografice. Banater Druckerei. 3. . Monografia oraşului Buziaş. Valorificarea noilor cercetări în domeniul istoriei. Beitrage zur Geschichte der Gemeinde Mercydorf (Carani. 80 p + 27 pl. 1934. 1980. Stockhach/Hindelwangen. Caransebeş. Rede zur Feier des 150 jahriges Bestehens der Gemeinde und romisch-katolische Kirche Mercyfalva. Biserica medievală din Caransebeş. 4. 2. 170 p. 1989. Gustav Bobik. Nicoleta Gumă. 20 -.94 Ioan Haţegan 11. temelii istorice. Mercyfalva. Peter Schiff. Ed. Timişoara. Timiş). Orizonturi Universitare. Petru Bona. Gertianosch) 1. + 1 pl. + 13 il. Timiş-Torontal. Hundert fünfzig Jahre deutsches Gertianosch. Beitrage zur Besiedlungsgeschichte von Schwabendorf – Neukaransebesch. Caius Pascu. 368 p . Timişoara. Contribuţii monografice. Monografia oraşului Caransebeş. Ed. Istoria bisericească. CĂPĂT (Keped) 1. Iosif Bălan. DEN. 1859. Călacea. 8. Gertianosch. Timişoara. 1963. Ioan Traia. + 1 t. Banat -Rumanien. Ed. 2000. 1985. 12 p. Lugoj. Alexe Nafir. Andrei Ghidiu. . Mathias Hoffmann. Ed. Ed. Anton Peter Petri. + 2 h. 2006. Aspecte militare din Caransebeşul medieval. 1939. Monografia oraşului Caransebeş. CĂRPINIŞ (Gyevtyonos. 8 p. 6. Caransebeş. 7. 1936. 1912. compusă după acte. Timişoara. a II-a. Eugen Dongea. + 14 f. 311 p. Pavel Jumanca. jud. 2002. 1785 – 1935. 27 p. a II-a. CĂLUGARA 1. Bucureşti. Oraviţa. Liviu Groza.158 p. Istoria sfintei mănăstiri Valea Călugărilor. + 3 pl. Lugoj. Freilassing. Timişoara. Eurostampa. CĂLACEA (Kalacsa) 1. 333 p. 120 p. a II-a. Ed. 2. 1992. 132 p.Bibliografia monografiilor 95 5. Din trecutul bisericii de lemn din Căpăt. Freilassing. Mühldorf/Inn. 1993. Matz Hoffman. 1909. Mühldorf / Inn. Otto Benkö. 1932. 20 p. Zona Cenad în pragul anului 2000. 1790. 1930. Radu Constantinescu. Őscanàd. München. 78 p. Monographie der römisch-katolisch KirchenGemeinde Gyertyamos. Timişoara. Ed. Alba Carolinae. 342 p.96 3. 6. 4. XII + 368 p. 1935. Ausgabe 2006. Acta et scripta S. Münster. Gerhard der Heilige. Gerard din Cenad. Ed. Das Tschanad-Temesvarer Bistum im frühen Mittelalter 1030 – 1307. Timişoara. Hans Wegesser. 1885. 1979. Gheorghe Cotoşman. 3. 188 p.Timişoara. Herkunftsorte der Gertianoscher Kolonisten. Koloman Juhàsz. Ioan Haţegan Michael Mettler. X X X. Tschanad. Gerardo cum serie episcoporum Chanadiensium. 7. 12 p. Ignatius Batthiány. (Monografie istorică). 160 p. Ioachim Miloia. 353 p. 1986. Manuscris dactilografiat. 1785 – 1985 Gertia nosch. + pl. 95 p. 1985. Armonia lumii. 1987. 2006. Timişoara. Koloman Juhàsz. Nagy Csanàd) 1. Timişoara. Marineasa. Bisericile de lemn din Iersig şi Cebza. 4. Anton Peter Petri. Comuna şi Bisericile din Giridava – Morisena . 5. .Cenad. CENAD (Csanàd. Wie es einmal war. Donauwòrth. 3. X X X Heimatblatt Tschanad. 2. Bischof von Maroschburg. 1930. Bucureşti. CEBZA (Csebza) 1. Anton Peter Petri. Das Tschanad-Temesvarer Bistum während der Türckenherrschaft 1552 – 1699. 1887. Pàl Oltvànyi. 20 p. Victor Motogna. Tivadar Ortvay. 12. 18. Contribuţie la istoria românilor din veacul IX – XI. Scurtă monografie a comunei Cenad. Koloman Juhàsz. VII + 333 p. Timişoara.Bibliografia monografiilor 97 8. Timişoara. 1990. 13. A csanàdi püspöksèg egyhàzi àllapotàrol a XIX. 1927. Leagănul corurilor bănăţene. Budapesta. A Csanàd-Tèmesvàri püspöksèg törtènete 1247 – 1307. Timişoara. Budapesta. Chizătău. X X X. IV. 19. 10. Törtènelmi Adattàr egyhàzmegye hajdanhoz ès jelenèhez. Makö. A csanàdi nèmet települès eredete ès nyelvjàràsànak keletkezese. Ohtum. Manuscris. 1933. 14. A Csanàd egyházmegyei plebányák törtènete. Dülmen. 15. 11. Ion Cărăbaş. 187 p. szàzadban. Timişoara. Herkunftsorte der Tschanader Kolonisten. datat februarie 1967. I – III. E. Ion Cărăbaş. Jànos Karàcsony. 100 p. Jenö Szentklàray. Timişoara 1871 – 1873. 1898. Szeged. 1874. Corul din Chizătău în perioada 1852 – 1988. Mühldorf/Inn. CHIZĂTĂU (Kiszetö) 1. 1942. 19 p. Tivadar Ortvay – Jenö Szentklàray. A csanàdi püspöki megye birtokviszonyainak rövid törtènete. 1867. Müller. 1938. Koloman Juhàsz. Die Stifte der Tschanader Diözese im Mittelalter. Dumitru Onciulescu. Münster. 150 p. 1891. 2. . Szent Gellèrt csanàdi püspök èlete ès müvei. XII + 355 p. 16. 1930. 1982. 9. Koloman Juhàsz. Szeged. 17. manuscris dactilografiat de 7 p. 45 p. Sim. Sever Şepeţan. Ed. 1929. 5. Oraviţa. Istoricul corului vocal al plugarilor din Chisătău. Ciclova Montană. CICLOVA (MONTANĂ) (Csiklowa) Ioan Drugărin. Sim. Monografia comunei Ciclova Montană ( Măn. Din trecutul bufenilor...Marktgemeinde im Banat. Sam. 41 p. 1995.+ 1 h. Ed. Timişoara. Monografia învăţământului din Ciacova.+ il. 18 august 1935. 2.a. Zoia Polverejan. 72 p. Oraviţa. Orizonturi Universitare. Tschakowa) 1. 2003. 3. 106 p. Bicentenarul activităţii farmaceutice în comuna Ciacova. Sam. Cronica parohiei Chizătău. Ed. Timişoara. 2. 4.. Timiş. Marineasa. 4. 1056 p. Vasile Murgu. Petru Trifu. Ed. II-a. 1993. Moldovan. Ed.+h. jud. Corul de la Chizătău. . Timişoara. şi Ped. Scris cu ocazia serbărilor bufeneşti din Ciclova Montană. Did.Călugăra ). Contribuţii monografice. 1935. 2004. HOG. Lucian Şepeţan. manuscris la Mitropolia Banatului Timişoara. 1. Timişoara. Versuch aus der Geschichte Banat-s. Moldovan. Tschakowa. 1795 – 1995. 1904. die verklugenen Ereignisse des Walfahrtsortes Montan-Ciclova zu erfassen. 1931. 400 p. Şchiopu. 1957.98 Ioan Haţegan 3. Budapesta. Augsburg. aII-a. CIACOVA (Csakova. Wilhelm Josef Merschdorf. f. 82 p. Oraviţa. 1932. Ciclova M. Bucureşti. Teodor I. 3. Timişoara. Reşiţa. 2. 7. Sânnicolau – Mare. Heimatbuch der Heidegemeinde Gross – Komlosch im Banat. 108 p. “Die festi”. Vasile C. 19 p. 142 p. Timişoara. Hans Dipplich. 1983. 6. Gross Komlos) 1. însemnări comemorative cu prilejul serbărilor naţional-culturale din Comloşu Mare ţinute la 16 august 1934 în amintirea celor 200 de ani trecuţi de la venirea oltenilor în Comloşu Mare. Timişoara. Din trecutul Banatului. 2003. Ed. Istoria satului Comloşu Mare.Bibliografia monografiilor 99 CIUCHICI (Csukics) 1. Die Familie Nako.Bläschke. Traian Galetaru. Martin Kurzhals. Stefan Cioroianu. 1940. Ed. Comloşu Mare şi Lunga. Victoria. Timişoara. COMLOŞU MARE (Nagy Komlös. Comuna şi biserica din Comloşu – Mare şi Lunga ( Monografie istorică). Intoarcerea spre începuturi. 336 p. III. 1940. Ioniţă. Contribuţii la istoria comunei Comloşu Mare şi a Banatului. Monografia localităţii Câlnic. 3. Martin Kurzhals. St. 4. Facla. 5. Oameni care au fost. Timişoara. Repere istorice. 160 p. J. 158 p. Michael. 224 p. 2001. 140 p. 1934. Die Vergangenheit des Dorfes Gross-Komlosch. Ion Frumosu. manuscris. 1997. Kurze Geschichte des Banats und seiner deutschen Siedlung. CÂNLIC (Kölnik) 1. 1980. Walter Tonţa. . Ioan Olărescu. 1934.M. Gheorghe Cotoşman. Martin Kurzhals. Ed. 1987. Theresia Mihok. Mühldorf/Inn. Tschestereg ) 1. Keresztes) 1. Kowatschi ) 1. im Banat. Monografia comunei Coronini şi ţinutul Clisurei. Heimatbuch des Dorfes Kowatschi CRUCENI (Kreuzstatten.a. COVACI ( Kovàcs. 147 p. Szentlàszlóvàr) 1. Manuscris 1970. Timişoara f. Johann Bach. Monografia comunei Coşteiu judeţul Timiş. jud. A Zsadànyi Almàsy grofoi. Ion Georgescu. Timiş-Torontal. Zsàdany) 1. Felix Weiss. E. Tip. CORONINI (Pescari. Ed. Oraviţa. 1934. 387 p. 23 p. Nicolae Bodiu. Dischner. + il. Caraş de la anul 1784 – 1934. Alexandru Moisi. 2. Anton Peter Petri. jud. 12 p. ( 1934 ) 16 p.100 Ioan Haţegan CORNEŞTI (Jadani. Kètegyhàza 1903. 284 p. COŞTEI (Kostely) 1. Esslingen. 1990. Neuhatzfeld – Tschetelek – Česterek . ČESTEREG ( Csösztelek. Dènes Almàsy. Ion Ioviţă şi Monografia comunei Jadani. Herkunftsorte der Kreuzstatten Kolonisten. Tip. J. Timişoara. Senta.. 12 p. 1900. Opština Čoka.Kirchner Witwe. Dragoljub Bugarschi. l. 228 p. 1991. Vršac. 725 Čoka.Bibliografia monografiilor 101 1829 – 1944. ( Monografie de sat ). Darowa) 1. Darowa – Kränichstatten Banat. + 4 f. geografska monografija. Mihàly Orgonas. ČOKA (Csoka) 1. 2. Dejan ( Dèszànfalva). 2002. Deschan ) 1. Vršac. X X X . 14 p. Dèzsànfalva törtènete. Falutanul màny. D DAROVA (Daruvàr.Schweiningen. 157 p. Villingen . Geschichte der Gemeinde Darova im rumänischen Banat 1786 . Dèzsànfalva a nagyszemènyek ès a nagy csalàdàsok èvei ( 1795 .2001 ).1930. Geschichte einer Banater Heidegemeinde. . Bodog ( Felix ) Milleker. 39 p. Novisad. 3. Istvàn Mohari.E. 2. 500 p. 103 p. 1942. 1978. Karl Orner. 2. Josef Hornyatschek. HOG. Felix Milleker. f. 1972. Lugoj. DEJAN ( Dejanfalva. 1930. 73 p. ( 1941 ?) Lajos Szmida. 116 p. 1724 – 1924. 12 p. 1980. Detta nagyközsèg költsègaloirànyzota. Viena. Geschichte der Stadt Detta bis 1900.B. Intrepr. X X X. Ed. 1907. 1950 – 1980. Timişoara. DINIAŞ 1. Monografia comunei Deta. Timişoara. il. 1980. C A P Diniaš. . Fraţii Csendes.Timişoara. germană Vergangenheit und Gegenwart der Grossgemeinde Detta im Temescher Komitate. C A P Diniaş. 5.B. 78 p. Timişoara.102 Ioan Haţegan DENTA 1.+ 14 p. Arcadie Giurgev. 1925. Anton Büchl. Deta. il. 1979. 3.P. Timişoara. Caius Pascu. 4. Tri decenije duboskih prestrajaj. Tip.a. Alexandru Chevereşan.). 1939. 2.P. Temevàrmegyei Detta nagyközsèg multja ès jelene. DETA 1. Làszlo Farkas. 1901. Timişoara. f. 43 p. 120 p. 78 p. 6. Trei decenii de profunde transformări. 2. I. 1900. Das madjarentum von Detta im Spiegel der Schicksalsfragen des Banates. 106 p. München. Arcadie Giurgev. + 14 p. 180 p. Scrisă cu ocazia jubileului de 200 de ani de la înfiinţarea comunei.Poligrafică Banat ( I. Comuna Denta ( Monografie istorică ). manuscris Universitatea (de vest ) T imişoara. 2. V. DUDEŞTII VECHI (Beşenova Veche. 5. 3. Lazar Nikolić. 1967. Simionese. München. 71 p. Untersuchungen zur Bevölkerungbewegung der Gemeinde Neubeschenowa îm Rumanischen Banat. 18 p.l. Banat. DOCLIN 1. Ion Gladeş. 2003. 169 p. VII + 343 p. 4. 1957.Bibliografia monografiilor 103 DOBRICA (Kevedobra) 1. 28 p. Hronika mesta Dobrica u Banatu. Reşiţa. Siedlermischung und Sprachausgleich in jungen südostdeutschen Sprachinsel an Beispiel der Mundart von Neubeschenowa im Banat. 1930. Deutsches Bauernleben im Banat. 168 p. Neu Beschenowa) 1. Michael Schmidt. Franz Wettel. 2005. 1978. Münster 1948. DUDEŞTII NOI (Uj Besenova. Hausbuch des Mathias Siebold aus Neubeschenowa. Beiträge zur Chronik der Gemeinde Neubeschenowa. Anton Peter Petri. Timişoara. Panćevo. O-Bessenyo) 1. Neubeschenowa. f. Les toponyme bulgare de Dudeştii Vechi. Freilassing. Monografia ocmunei Doclin. Disertaţie medicală. X X X . Innsbruck. 1847 – 1877. Anton Schwob. 1963. . Turnu Severin. Zrenjanin. Ed. lucrare didactică în manuscris. 1977. E EFTIMIE MURGU (Ogârlişte. Antropologia populaţiei din satul Eftimie Murgu. 73 p. Hronica Elemira. 56 p. 2. 1932. Ed. Litera. Contribuţii monografice la istoria Almăjului. 4. Bucureşti. Novisad. Despre satul lui Eftimie Murgu. Sitariu. Vasile Nemiş. Milinko Topovečki. . Coriolan Buracu.104 Ioan Haţegan DULEU 1. 1954. Also şi Felsö) 1. 132 p. Aduceri aminte şi repere monografice. Elemir i Taraš 1897. 1983. ELEMIR (Elemer . + il. Szerb şi Nemet. 331 p. Satul Duleu. Din trecutul Almăjului şi al Rudăriei. 1986. 2000. Modus PH. Bucureşti. Reşiţa. H. Zrenjanin. 1981. X X X . Rudăria) 1. 3. Milan Polesh. D. Contribuţii la monografia satului Eftimie Murgu. 32 p. Schmidtt. 3. Iosif Cireşan Loga. Bucureşti. 2. 1991. Monografija Rafinerije gaza Elemir. Monografia oraşului Făget. 1997. 1993. 1992. Ioan Gh. 84 p. 236 p. Izvorul Miron. 1998. 96 p. Bucureşti. Făget monografie istorică. 9. 1994. Călăuza Românească. 7. Contribuţii la istoria Făgetului. Făget. X X X. 4.Oltean. Timişoara. 24 p. Petronela Negrescu. Lugoj. Elena Grigorescu. Bucureşti.Ed. 1999. Româneşti. Lugoj. 84 p. 5. manuscris 1972. Biserică şi societate. 2.Deva. 223 p. 3. 2001. 11. Ioan Gh. Ioan Cipu. Ioan Cipu. X X X. Sport Turism. Dumitru Tomoni. 1994. 1999. Monografia localităţii Făget. 10. Zona etnografică Făget. 6. 380 p. I. . 84 p Violeta Blaj. Dumitru Tomoni. Deva. Lugoj. Dumitru Tomoni. Personalităţi ale Făgetului.Bibliografia monografiilor 105 EŞELENIŢA 1. Ioan Cipu. Făget – oraşul castanilor. Oltean. 1985. Invăţământul făgeţean 1769 – 1998. Lugoj. Revoluţia de la 1848-49 în zona Făgetului. Ed. 1992. Ed. Ed. Tradiţie. Dumitru Tomoni. vol. Aurel Păuncu. 80 p. 8. Ed. Aurel Păuncu. DEN. Mărturii din arhiva parohiei Eşelniţa. DEN. F FĂGET (Facsad) 1. 164 p. Ed. Ţara Făgetului. Evenimente făgeţene în date 1548 – 1992. 104 p. Ghid turistic. 2. Engelsbrunn. I. 2003.Leinz. Serbia ) 1. Timişoara. DEN. Monografia comunei Fârdea. Jozsef Szolomayer. FOENI 1.a. Szèpfalu) 1. Anton Peter Petri.106 Ioan Haţegan FENEŞ 1. Freilassing. 16 p. FÂRDEA 1. cu prilejul serbării centenarului dela zidirea bisericii parohiale 1835 – 1935. 1957. Monografia satului “Feneş” d. ich muss dich lassen. FÂNTÂNELE (Engelsbrunn. FRANZTAL ( la N de Crepaja. 16 p. Hidegkut) 1. 12 p.. 166 p. Vasile Paica.împreună cu monografia bisericii şi şcolari. 1926. Karl Franz Waldner. Lugoj. Franztal. Traian Băbescu. Carei. L. FRUMUŞENI (Schöndorf. Ed. Herkunftsorde der Engelsbrunnen Kolonisten. f. 61 p. Mezöfèny törtènete. 1935. München. 1990. Siedler der Gemeinde. Heimatbuch der deutschen . Mühldorf/Inn. Nikolaus Engelmann. Herkunftsorte der Scöndorfer Kolonisten. X X X. GĂTAIA (Gattaja) 1. Petru Râmneanţu. Monografie. Mühldorf/Inn. manuscris. 8. Timişoara. Erika Prohaska. 2. circa 1970. X X X. Monografia Liceului Gătaia. Arad. 1972. 1989. Kurze Geschichte der Grossgemeinde Szèpfalu-Schöndorf. 1911. Tradition und Wandel einer deutschen Gemeinde im Banat. 7. Bamberg. 386 p. 1971. 6. Gemeinde Schöndorf. 16 p. 1976. G GAIU MIC (Kis Gaj) 1. Zur Geschichte und wirtschaftlichen Entwicklung Schöndorf. Manuscris la Biblioteca Judeţeană Timiş. 5. Paul Pfister. . Manuscris. Studiu introductiv la monografia satului Gaiu Mic. Istoricul satului Frumuşeni. I. 92 p. Timişoara.B. Regiunea Banat – Raionul Arad – comuna Frumuşeni. Urmele trecutului pe teritoriul şi în împrejurimile satului Frumuşeni. Josef Kerhrer.. 292 p. manuscris. Daniel Schemmel. Petru Tomescu.Bibliografia monografiilor 107 2. HOG. 1983. 3. 1987. Anton Peter Petri. Monografia comunei Gătaia şi a satelor apropiate. Herbert Weissmann. Vörklabruch. manuscris. manuscris. Schöndorf.P. X X X. 4. 2. Temesgyarmat während der kriegszeit 1914 –1918. 46 p. München. f. Ioan Albu. Timişoara. 37 p. Timişoara. Temes Gyarmat. Heimatbuch Giseladorf und Paniova. München. . 894 p. 96 p. Innsburck. Franz Demele.108 Ioan Haţegan GELU ( Ketfel ) 1. 334 p + il.a. Timişoara. Marineasa. 4. 1994. GIARMATA ( Temes Gyarmat ) 1. GHIZELA ( Giseladorf ) 1. Monografia comunei Gherman ( Timiş- Torontal).S. f. 3. Franz Demele.D. Ljubomir Stepanov.+il. Caius Pascu. 1990. Iz povesti Ketfelja. U. 28 p. GHERMAN 1. Mein Gizela…. Timişoara. 120 p. Ein Beiträg zur Geschichte der Entstehung und Entwicklung dieser Gemeinde und Pfarre. Hans Pope. Mathias Egler. Ed. Monografia satului Gherteniş.a. Ed. Die Kurze Geschichte eines Schwanendorfes ( 50 jähriger Bestand der Gemeinde Ghisela ) 1883 – 1933. München. 1992. 1982. 1943.Timişoara. GHERTENIŞ 1. 100 Jahre Giseladorf Banat.C. Mathias Egler. 2003. Ghisela. Johann Retzler. 1913. 24 p. 2. Octavian Gruiţă. Cronică parohială. Ed. p. 2003. Nichifor Sava.. GIROC 1. Jahrmarkter Heimatblätterm Osthofen. op. 2006. Monografia satului Gornea. Virgil Pop. Leu. Rastatt. Inceputurile mănăstirii din Valea Godinovei şi viaţa ctitorului ei. Insemnarea anilor din anul 1896 până astăzi. Timişoara. Sec. 1947. GODINOVA 1. 90 p. Ed. GIARMATA VII (Űberland) 1. Vasile Suciu. . Protos.cit. Caransebeş. GORNEA (Gornja-Ljubkova) 1. Reşiţa. Ed. Banatica. Marineasa. judeţul Caraş-Severin. Ion Dragomir. 214 p.78. Modernizare şi imobilism. Macarie Guşcă. GÂRLIŞTE (Gerliste) 1. Marius Vasile. 79 – 118. 66 .Bibliografia monografiilor 109 3. manuscris înc. 2005. 166 p. Giroc. Timişoara. Timişoara. publicat de Valeriu Leu. comuna Sichieviţa. Uberland. 2. Marcu Bănescu.XX. Monografia localităţii Giarmata Vii. p. 1998. 1996. Marineasa. Manuscris publicat de V. X X X. . Tip. Grabatz) 1. GUDURICA ( Kudritz ) 1. Reşiţa. 154 p + il. Geschichte der Grossgemeinde Kudritz. 1996.il. Corul din Grădinari. 12 p. Anton Peter Petri. 309 p. Banatica. Gheorghe Lazarovici. 1987. Petru Oallde. 1929. Ed.Kirchner witwe. + 82 p. Csàvos. 48 p. Regensburg.E. HOG. Heimatbuch der Heidegemeinde Gottlob im Banat. Heimatbuch der Heidegemenide Grabatz im Banat. GRABAŢ (Grabacz. Geschichte der Gemeinde Ciavoş (Csàvos ) im Banat. Gornea. J. GRĂDINARI ( Kakova. Balthasar Ehm. GOTLOB 1. Cacova ) 1. Altötting. Vršac. 2. Bela Crkva. Anton Peter Petri. 148 p. 1956. 1980. Heimatbuch der Gemeinde Kudritz. 1973. Reşiţa. 375 p. 1247 – 1918 . GRĂNICERI ( Ciavoş.Marquarstein. Felix Milleker. 1888. Tschawos ) 1. Felix Milleker.110 Ioan Haţegan 2. Dumitru Ţeicu. . 1939. Severin ). Reşiţa. Freilassing. Caius Pascu. Arad. E. 101 p. Vechiu monumente istorico-religios mănăstirea Bodrog. Bodrogan. Mănăstirea Hodoş-Bodrog. 1939. Marius Muntean. Timişoara. 100 p. 1996. Tanacu-Domăşneanu.Bibliografia monografiilor 111 H HAIDUČICA (Heideschütz. 1998. Eugen Arădeanu. Lucian Emandi. 1960. Hodoni. Heideschütz ( 1890 – 1948 ). Haidusicta) 1. HODONI 1. Monografia parohiei ortodoxe române şi a şcoalei primare de stat din comuna Honorici ( jud.140 p. Dumitru Ţeicu. HODOŞ – BODROG 1. manuscris. 16 p. Bizerea. Monografia satului Iablaniţa. + 44 tab. Florin Draşovan. Victor Vlăduceanu. HONORICI 1. T. Berta Sohl. I IABLANIŢA 1. 2. Timişoara. Budapesta.112 Ioan Haţegan 2. 1911. Bisericile de lemn din Iersig şi Cebza. 2004. 52 p. Anton Peter Petri. Nagy Jecsa) 1. Florea Jebelean. 1932. . 1982. 25 p. Ioachim Miloia. 12 p. 20 p. Monografia comunei Icolda. IGRIŞ 1. Kikinda. 1951. Bósz. manuscris 36 p. Timişoara. E. Monografia satului Iablaniţa din judeţul Caraş-Severin. Manuscris dactilografiat. Mühldorf/Inn. IDJOS (Tisza-Hegyes) 1. Mühldorf/Inn.. IECEA MARE (Gross Jetscha. Timişoara. 1997. ICOLDA 1. 1982. 2. Iovan Djendjulov. Dumitru Terfeloagă. Timişoara. Ioan Ciolac. Idjoška hronika. Kis Jecsa) 1. 100 p. Anton Peter Petri. IERSIG 1. 280 p. Herkunftsorte der Kleinjetschaer Kolonisten. Herkunftsorte der Grossjetschaer Kolonisten. Studiu privind Igrişul. IECEA MICĂ (Klein Jetscha. Az egresi cisterci apàtsàg törtènete. 3. J 1. 1964. 162 p. 2. Monografija Modoške parohije. Josef Bürger. Gross Zsam ) Felix Milleker. 1892. loc. JAŠA TOMIĆ ( Modoš. Jànosfölde ) 1. Siplingen. 1909. Josef Bürger. IOSIFALĂU ( Jòzseffalva. Timişoara. 528 p.Bibliografia monografiilor 113 3. Geschichte von Johannisfeld. Modosch ) 1. + il. 1997. Bermatigen. f. . Budapesta. 431 p. 75 p. Totenbuch der Deutschen aus Modosch 1914/1918 – 1939/1945. Josefsdorf ) 1. Jankov Most – Janhaid. Heimatbuch der Heckegemeinde Josefsdorf im Banat. Zoppe. Johann Klein. Sremski Karlovci. Lajos Novak. Heimatbuch der Gemeinde Modosch im Banat und Ortschronik der Gemeinde Kaptalan. Az egresi apàtsàg törtènete. JANKOV MOST ( Jankahid ) 1. Ivan Alexić. 1902. trecut şi prezent. Nagyzsàm törtènete. Novisad. JAMU MARE ( Nagy Zsàm. IONEL ( Johanisfeld. 1922. Florin Ursulescu. 1985. 1986. F. Marquarstein. Urmènyhàza törtènete. Làszlò Feher. Bucureşti.germnă Erhard G. C. Űrmènyhàza – Jermenovci multjànak és jelènek rövid vàzlata. 5. Tip. Manuscris. Geschichte der Gemeinde Jaša Tomić ( Modoš. Monografia parohiei ortodoxe din Jimbolia. Felix Milleker. 1935. I. în.114 4. JERMENOVCI (Űrmènyháza ) 1. Scurt istoric al comunei Jebel. Vršac. 1984. Kausch ). + 17 tab. p. 2. Karasjeszenö) 1. JDIOARA (Zsidovàr) 1.Krichner. G. Bodulan. Bećej. Jdioara un sat de agricultori din Banat. f.. J. Kurze Monografie der Gemeinde Jascha Tomitsch ( vormals Modosch ). 46 p. 16 – 25. Freiburg im Br. Vršac. 60 de sate româneşti. Geschichte der Gemeinde Jasenovo. Bodog (Felix ) Milleker. f. 1906. 89 p.. JASENOVO (Jasenova. 32 p. 1943. 8 p. 14 p. 1984. Ioan Haţegan Milan Djukanov ( trad.l.E. manuscris dac tilografiat. Pavel. . a. IV. f. JIMBOLIA (Zsombolya. Modosch ) im Banat. JEBEL ( Zsebel ) 1. 15 p. Hatzfeld ) 1. 1929.a. Felix Milleker. Bela Crkva. X X X. Alexander Krischan. 1973. Viena. Nürnberg. 1912. Marin. 1939. 55 p. 1913. 11. Münster. Hepp. Beitrag zur Stadt Hatzfeld-Eder. 12. Jimbolia. Müller – Thorese Pheder sein Sohn. 9. Unser Jubeljahr Denkschrift anlässlich des 150 jährigen Bestandes der Grossigen Zsombolya Hatzfeld 1716 – 1916. Mengel. 1890. 8. Braunschwieger. 1916. Hans Werner Krutsch. II-a. Robert Kaiser. J. 15. Jimbolia.Bibliografia monografiilor 115 2. Denkschrift anlasslich des 150 Jahrigen Verstandes des Grossgemeinde Zsomolya/Hatzfeld 1766 – 1916. . 1983. Stuttgart. Hatzfeld in Wort und Bild. 1972. 308 p. Geschichte der Gewerbelehrlingenschule der Gemeinde Jimbolia. Franz Kaufamnn. Ortsgeschichte Hatzfeld. É. 23 p. 1935. Henz. Emerich Henz. 1916. 129 p. Hatzfeld – Eine ortschronik. Zsombolya. 1990. 586 p. Bevölkerungsbewegung der Gemeinde Hatzfeld im rumänischen Banat. Sippenbuch Hatzfeld. Wiedenbrücken. 1985. 10. Emereich Henz. 14. 7. 200 Jahre Hatzfeld im Banat ( eine Bibliographie ) 1766 – 1966). 5. Tübingen. Familien beschehte Hepp. Manuscris. 6. 3. Müller – Thorese.12 p. Franz Feil. 1989. Wiedenbrück. 1967. R. Ed. 13. Topographische Daten des Marktortes Hatzfeld. Gheorghe Cotoşman. P. Timişoara. Românii din Jimbolia. Hildegard Neidenbach. 4. Budapesta. 1942. Budapesta. Manuscris. H. Caransebeş. 23. 1998. 1994. Ed. 1064 p. A. 18. Senisch.Reich. Johann Vastag. 19. 1989. H. Anton Peter Petri. Viaţa spirituală şi culturală. il. 21.116 16. K KAĆAREVO ( Kraljevicevo ) 1. Museion. + il. Hans Vastag. Satul Jupa. Doina Benea. Rothen. Timişoara. Anton Reichsarth. Ioan Haţegan Paul Martin.+ 54 p. Schöner. 1995. 80 p. Pogt. Pertru Bona. Franzfeld. H. Wissenveiters über Hatzfeld. Cadrul geografic şi istoric. Teodor Coşeriu. 1943. A. 20. manuscris. Ferenchalom. F. 17. Hatzfeld feier seine 650 jahre. 158 p. 1971. Universitate Timişoara. Tibiscum. Beitrag zu Hatzfeld. 66 p. lucrare de an. Marquarstein. 1991. Jimbolia. Timişoara. Ausgezeichnung von Banat. Monografia geografică a oraşului Jimbolia. X X X. Geschichte der Franzfelder Gemeinde/Banat . 2. 22. Geschichte des Hatzfelder Freiwillige Feuerwehrvereines 1875 – 1925. JUPA (Zsupa) 1. Heimatbuch des Heidestädtchens Hatzfeld im Banat. 1940. 52 p. Monografia oraşului Jimbolia. manuscris. Ortsgeschichte von Hatzfeld. Bucureşti. manuscris. Jimbolia. Pagini monografice. 1966. Stadtrecht. 1925. 24. Sremski Karlovci. Kikinda. Reutlingen. 1893. 1954. Istorija grada Kikinde (do 1918 godine ). 5. 4. Zrenjanin. 76 p. 7.+14 tab. Budapesta. Geschichte der Stadt Velika Kikinda (Gross Kikinda ) 1412 – 1918. 43 p. Timişoara. . 132 p. 1900. Die Ansiedlung der deutschen in Gross-Kikinda. 1968. Gross. Ljubica Šigački. 3. Denkschrift (einstbuch) I – IV. Istoria sela . Kikinda i pomorisje. Velika ) 1. Felix Milleker. 207 p. 50 p. Dušan Dejanac. 267 p. 25 p. f. 1982. Geschichte der Gemeinde Franzfeld. Krugovi stvarallata u kulturi Kikinde.Bibliografia monografiilor 117 2. 1986. 2001. 51 p. 6. Manuscris. 4. 1928. + 6 foto. Alexander Mihalik. Bissingen. 3.Hg.a. Michael Lieb. KIKINDA ( Nagy. Dušan Dejanac. 1936. Friedrich Hild. Franzfeld 1792 – 1945. Josef Müller. + 3 il. 1970. Viena. Kikinda od 1941 do 1945 godine. 8. Leo Hoffmann. Gross-Kikinda. 1995. 240 p.147 p. Vršac. Kikinda. Ferenczfalva törtènete. Kikinda. anlässlich ihres 100. Reutlingen. Die deutsche Mundart von Franzfeld. 5. Julius Roth.1925. 672 p. Pancevo. Mijlivoj Rajkov. von der Gemeinde.jährigen Bestandes. 2. 6. 273 p. Kikinda. 1901. Petar Runjanin. Adallbert Karl. 175 jahre Franzfeld. Schweningen/Neckar. Farkas. Die neuen Colonien in der Banater Grenz-Rieden. Monographie der Gemeinde Rudolfsgnad im Torontaler Komitate in der aufgelösten Militargrenze.166 p. Chronik einer deutschbanater militar Grenz Gemeinde. Johann Kircher. Josef D. 4. Svetomir Milanović. Rudolfsgnad) 1. Dejinu Kovaćica: 1808 – 1946.+2 pl. . Eszter Schömmer. Rudolfsgnad. Po ravnom Banatu : letopis sela i škola Kovaćićkog Sreza. manuscris la L. KNIČANIN (Rezsöhàza. KOVAĆICA (Antalfalva) 1. 1985. KLEK (Begafö) 1. Volkskundkliche Erhebungen.+ 5 pl. Pancevo.Uhland Institut.+il. Erwin Dreher.118 Ioan Haţegan KIS ZOMBOR 1. 1940. Belgrad. VI + 46 p. Anton Lehmann. Lorenz Lang. 326 p. 5. 192 p. 136 p.f.= foto. Zrenjanin. 1891. München. 1935. 1866 – 1966. Kiszombor törtènete. 1977. 195 p. Rudolfsgnad. Geschichte der Gemeinde Klek im Banat.a. Maria Horensia Kiss. 2. 2. 1818 – 1944. 3. 1966. Tübingen. 1937. + il. Rudolfsgnad. 1872. Makó. Szeged. Ferdinand Löschardt. Rèzsöhàza települes törtènete és nyelvjàràsara. E. Kovin. Novisad. Conrad. A 100 èves Kübekháza ( 1844 – 1944 ). 1985. Jakob Awender. I.+ pl. 3. V. KUŠTILJ (Melykàstely. 1985. Bodog(Felix) Milleker. Jakob Awender. I. 35 p. 316 p. Felix Milleker. Kustilj. Juhasz Koloman. 1981. 1955. 2. Geschichte der Grossgemeinde Kussics 1383 – 1907. 181 p. Opština Kovin. Kirchner wirwe. Salzburg. . 2. Lucian Bogdanov. KUŠIĆ 1. Dobrovalno vatrogansno društvo Kovina : 1875 – 1985: 110 godini. geografska monografija. 22 p. Bela Crkva. Selejan. 1969.Vršac. 19 p. Geschichte der Gemeinde Šupljaja (Stefansfeld) im Banat. Arad. Coştei ) 1. Viorel Selejan. Coşteiul.+ il. 1944. Stephansfeld) 1. 27 p. Tüttlingen. 148 p. KUBEKHAZA 1. Pavle Tomić. Heimatgeschichte von Stephansfeld 1797 – 1997. Rista. Marius Bizerea. 1936. 1965. Tip. Kustilj. 1796 – 1936. 1907. KRAJIŠNIK (Istvànföldje. 61 p. Monografia corului din Coştei. 2. J.+il. Societăţii Culturale Mihai Eminescu.Bibliografia monografiilor 119 KOVIN (Kubin) 1. Die Gründung der Gemeinde Stephansfeld/Banat 1796 – 1985. Ed. Gheorghe Ţunea. 1894. LESCOVIŢA 1. Geschichte der Gemeinde Cetad ( Csatád .120 2. Deutsche Erde.Caransebeş. Hans W. Michael Eisler. Cetad ) 1. HOG. . Brauner. Felix Milleker. Emlèkkönyv Kübekhàza közsèg ötven èvesfennàllàsa alkalmàböl 1844 – 1894. a. 1900. 1911. 2. 72 p. l. Krisch. H. a. 1967. Traian Constantin. A. Ioan Haţegan Gèza Kempf. 32 p. Zrenjanin. 4. Tip. Die Schwabengemeinde Csatad im Banat.Gotha. 91 p. Fanfara din Lăpuşnicu Mare. LĂPUŞNICU MARE 1. Zweihundert Jahre Friedenswerk. 1995. l.+il. 3. LENAUHEIM ( Csatad. Diecezană. HOG. Heimatbuch. 27 p. Reşiţa. Hockl. f. f. Cântecul fanfarei. Aalen. Monographie der Gemeinde Lázàrfölde/Banat anlässlich des 100 jahriges Jubiläum. Geschichte der Gemeinde Lenauheim 1767 – 1967. Repere monografice. Lenauheim ( Tschatad ). L LAZAREVO ( Làzàrfölde. Sârbii din Lescoviţa. Lazarfeld ) 1.( 1982 ? ) f.f. Bibliografia monografiilor 121 Lenauheim ) im Banat 1415 – 1925, Tip. J. E. Kirchner witwe,Vršac, 1925, 16 p. 5. Jenö Szentklàray, Csatád helytörtènete emlekei, Timişoara, 1902, 17 p. LIEBLING (Brist) 1. 2. 3. Konrad Blum, Liebling, 1786 - 1936, Tip. Honterus, Sibiu, 1936, 127 p.+ il. Konrad Blum, Liebling. Geschichte einer scwäbischen Gemeinde des Banats, Weilheim, 1958. Balthasar Glas, Geschichte der deutschen Kolonistengemeinde Liebling 1786- 1936 zum 150-jährigen Gründungsjubileum, Timişoara, 1937, 168 p. LIPOVA ( Lippa ) 1. 2. 3. 4. Victor Bleahu, Monografia oraşului Lipova, Ed. Marineasa, Timişoara, 2001, 484 p. Sever Bocu, Un veac – al XIX-lea - din istoria Lipovei. Timişoara, f.a., 31 p. L.A.Maggiorotti, Florio Banffi, Le fortezze di Lippa e di Temisvar in Transilvania, Roma, 1930. Ion Udrea, Biserica gr. ort. română din Lipova. Monografie istorică şi artistică, Timişoara, 1930, 75 p.+23 pl. LIUBCOVA (Dolnja Ljubkova) 1. Vasa Lupulović, Borislav Crstić, Ljubcova dolina, Timişoara, 1996. 122 Ioan Haţegan LOCVE (Szent Mihàly, Bègszentmihàly, Sankt Michael, Sânmihai) 1. 2. 3. Pavel Gătăianţu, Panta Bagiu, Locve. Ieri şi astăzi, Ed. Libertatea, Novisad, 1989, 260 p. Ion Sfera, Şcoala din Locve ( Sânmihai ) în perioada 1765 – 2000, Ed. Libertatea, Pančevo, 2000, 162 p. Rodica Todoran, 40 de ani în slujba folclorului coregrafic tradiţional din Locve- Sânmihai, Ed. Libertatea, Pančevo, 2001. LOVRIN 1. 2. 3. 4. Nikolaus Koch, Monographie der Gemeinde Lovrin,Tip. Alois Pirkmayer, Periam, 1929, 144 p.+ pl. Anton Peter Petri, Heimatbuch der Heidegemeinde Lovrin im Banat, Altötting, 1979, 1428 p.+2 pl. Franz Schmidt, Abschieds-Redegehatten zu Lovrin von pfarrer Franz Schmidt am 13 mai 1915, Timişoara, 1916, 7 p. Nikolaus Schauermann, Chronik der Grossgemeinde Lovrin im Banat, Timişoara, 1995, 838 p. LUGOJ (Lugos, Lugosch) 1. 2. 3. 4. Ioan Boroş, Unirea românilor din Lugoj. Istoricul parohiei între anii 1836 – 1860,Lugoj, 2001, 130 p. Ioan Boroş, Evenimentele revoluţiei de libertate din anii 1848/1849 desfăşurate la Lugoj, Lugoj, 1927, VIII + 56 p. Ioan(János) Boros, Törtèneti feljegyzèsek Lugos vàrosàrol ès Udria Konstantin nevü biràjàrol az 1848/49.èvi szabadsàgharccal kapcsolatban, Lugoj, 1917, 107 p. Ioan Boroş, “Constituţia”. Societate secretă română Bibliografia monografiilor 123 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. din Lugoj, 1830 – 1834, Lugoj, 1938, 45 p. X X X, Cum s-a zidit biserica ort.rom din Lugoj, Lugoj, 1936, 19 p. X X X, Cetăţeni de onoare ai municipiului Lugoj, ed.coordonată de Dan Popescu, Lugoj, 2002, 72 p. Nicu Dumitrescu, Lugoj (Mic îndreptar turistic ), Bucureşti, 1971. A. Kontz, Geschichte der Stadt Lugos, Manuscris din colecţia Kaprinay, fol.S.p.mn.sec. XIX, Budapesta. Istvàn Ivanyi, Videkünk törtènete 1571 – 1658, Timişoara, 1875, 61 p. Istvàn Ivanyi, Lugos rendezett tanàcsu vàros törtènete. Adatok ès vazlàtok, Subotica, 1907, 192 p. Nicolae Jugănaru, Călăuza Lugojului. Carte de adrese şi noua numire a străzilor din Lugoj, Lugoj, 1923, 39 p. Heinrich Lay, Zur geschichte der deutschen Bewölkerung von Lugosch, Rosenthal, 1988, 44 p. Gh. Luchescu, V. Munteanu, V.Lăzărescu, Spiritualitate lugojeană, Timişoara, 1993. Gheorghe Luchescu, Lugojul- vatră a unităţii naţionale, Lugoj, 1994, 206 p. Gheorghe Luchescu, Lugojul cultural artistic, Timişoara, 1975. X X X, Lugojul, altcum Lugos şi Lugas îş trage numele său dela latinul Locus ( locul ), Timişoara, 1859, 17 p. X X X, Lugoj, scurtă cronică a oraşului, Timişoara, 2001, 20 p. X X X, Lugosi kronika, Timişoara, 1998, 160 p. I. Opincă, Ghidul ( călăuza ) oraşului Lugoj, Lugoj, 1929. Ioan Stratan, Vasile Munteanu, Monumente istorice bisericeşti din Lugoj, Ed. Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1981, 226 p. Mihail Petcovici. MARGA 1. com. Mărioara Ceauşescu. Reşiţa. 2. Dumitru Jompan. MARGINA 1. C. 44 p. Dumitru Jompan. Mehadica 1896 în presa vremii. 16 p. 2000 – 2004. 1992. M MACIOVA 1. I – IV. Lugoj. DEN. Timişoara. Repere culturale. Corul Ion Vidu din Lugoj 1810 – 1970. Lugoj.Daicoviciu. Helicon. . 1975. Ed.124 21. MEHADICA 1. DEN. Johann Palanik. Folclor din Marga. 1996. Reşiţa. 1970. Lugoj. Monografia satului Maciova. MARIAZELL 1. + 1 h. Reşiţa. Ioan Haţegan Ioan Stratan. 1904. 218 p. Mihail Rădulescu. Ed. 190 p. 1996. Ed. Monografia comunei Margina. Die Geschichte des Gnadenortes Mariazell. Marga 1902 –1992. DEN. Mehadier Chronik. Teodor Raica. Timişoara. Castrul şi aşezarea romană de la Mehadia.Bibliografia monografiilor 125 MĂRU (Almata) 1. 119 – 130. Ion Băcilă. p.+1 pl. Marquarstein. Nicolae Stoica de Haţeg. 2. Nikolaus Brück. 1986. studiu istoricofilologic. 60 de sate româneşti. Simion Ţunea. Dominik Ohl. 2. 2. ed. Mihail Macrea. Pardan . 1997. Herkunftsorte der Moritzfelder Kolonisten. Wilhelm Kremm. Nicolae Gudea. Nicolae Cin. Geschichte der Gemeinde Moritzfeld. MĂURENI (Moritzfeld) 1. 488 p. Ninćicevo ) 1. Monografia Mehadiei. 1936. Victoria. Iancu Moţu. 214 p. 1943. Pavel. Mărul un sat de munte din Banat în. Bucureşti. Timişoara. 110 p. 1997. Academiei Române. Ed. 1959. 28 p. 1993. Mühldorf/Inn. C. 1985. 1941. Ed. Bucureşti. Ed. Viena. MEDJA ( Pardany. Mirton.G. 3. Praetorium. Philipp Loch. Arcadia şi Mehadia. Timişoara. 3. Măru – Poiana Mărului 1387 – 1997. Ploieşti. 103 p. 104 p Anton Peter Petri. 52 p. Anton Peter Petri. . 4. Johann Bockmüller.meine Heimat. Heimatbuch der deutschen Gemeinde Moritzfeld im Banat. MEHADIA 1. 1980. 2. 8 p. 1962.Mioc şi A. Monografija sela Mramoraka u Banatu. Beiträge zur Geschichte des Gemeinde Morawitza. Mercina – repere culturale-. Kriterion. Moniom – oameni şi locuri. 1988. 2003. Mokrin I. Armbruster. MOKRIN 1. 1971 Dimitrjie Knezev.126 Ioan Haţegan D. Miloş Ratković. Anton Büchl. MERCINA 1. Ed. Spektralanalysen von Mittelfunden des Grabesfeldes Mokrin. Morawitz Banat:Bildband 1785 – 1988. M.+ pl. 1972. 2005. Reşiţa. Duşan Basista. . Sangmester. 3. München. 112 p. Novisad. the Early Bronze Necropoles. MRAMORAK (Homokos) 1. Ion Doru Găvăgină. 2. X X X. Mokrin i Mokrinćani: prilozi i grada za istoriju naselja. 1979. Belgrad. MORAVIŢA (Temes Móra) 1. MONIOM 1. Girić. Mokrin II. 264 p. Belgrad. Belgrad. Karlsruhe. Timişoara. HOG. E. 360 p. Matin Staia. 1979. Bucureşti. 162 p. 1984. Gheorghe Cotoşman. Nakowo. Tip. 69 p. Constantin Sekulić. . X X X. Ed. Peter Pink. Mühldorf/Inn. manuscris de mână şi dactilografiat din colecţia Alexandru Rusu. NAKOVO (Nákofalva. 1989.ort. Zrenjanin. 1935. Comuna Naidăş. Nyero. Anton Peter Petri. 15 p. 1925. Silviu Bichigean. Leo Hoffmann. Hronika Nakova.l. 4. Die Heidegemenide Ostern. NERĂU (Dugoselo. 1935. Grafitti. Ostern) 1. 345 p. rom. 1926. 2. 2005. 481 p.Bibliografia monografiilor 127 N NAIDĂŞ 1. 3. 19 p. Wie Nakovo entstanden ist (Banat ). 1980. 2. Ansiedlung dess Grundherrn Grof Náko. Anton Peter Petri. 234 p. Nakodorf) 1. Timişoara. Kikinda. f.Timişoara. Leo Hoffmann. Herkunftsorte der Osterner Kolonisten. Herkunftsorte der Neudorfer Kolonisten. Comuna şi Bisericile din Nerău ( Monogafie istorică ). Mühldorf/Inn. 3. 47 p. 48 p. din comuna Nerău – Dugoselo 1909 – 1965. Sontagsblatt. Timişoara. Cronica bisericii parohiale gr. NEUDORF (Ujfalu) 1. NOVA CRNJA (Magyar Czerna) 1. Gheorghe Bosioc. 1971. Schmadl. Toma Roată. Dragiša Todorović. Bucureşti. 2. 1955. 1998. statistică şi socială a comunei române “ Nicolinţi “ din Banatul Timişoarei ( Ungaria ). Belgrad.128 Ioan Haţegan NEUZINA (Nagy Kisneszény 1. . Novisad. NICOLINŢ 1. Novisad. manuscris. 84 p. Nemiriromice – Hronika Neuzine. Spasoje Radoš. Opština Nova Crnja.Serbia) 1. Aracs) 1. Monografia comunei Niţchidorf Timiş. Milan Bojić. Nicolinţi – pagini de istorie culturală. 1907. Subotica. 225 p. Franjova. Novisad. Timişoara. 1984. manuscris dactilografiat. 2. Nitzkydorf Geschichte des Dorf und die Pfarrei. 1975. NOVI BEČEJ (Uj Becsé. Opština Nova Crnja. 1982. 199 p. 1960. 90 p. Törok-Becse. Gh. Nicolinţi . Franz Kräuter. Monogafia economică. NIKOLINCI (Temes-Miklos. Cedomir Potnarić. Iz prošlosti Bečeja. NIŢCHIDORF (Nitzkyfalva) 1. Novi Vrbas. Monografia comunei Obreja. Edinstveni u borbi ( Hronika Novog Miloševa ). OPATIŢA 1. Beiträge zur deutsche Kultur. Reşiţa. Timişoara. 140 p. în Banatica. + ill. Caransebeş. Tiberiu Mărginenţu. Milivoj Popov. 1938. Ionel Bota. Dragutinovo i Beodra ) 1. Novisad. OBREJA Petru Itineanţu. Johann Konstantiny (Ioan Constantini). Ortsgeschichte von Omolijca ( Homoliz) Grossgemeinde in der Wojwodina (Südbanat des königreiches Jugoslawien 1766 – 1938. 84 p. 2002. p. O 1. Monografia comunei Opatiţa. Horst Fassl. 255 p. 2002. 3. OMOLJCA ( Homolicz ) 1. München. Ein deutesches Theater in Banat im Viersprächiger unfeld. 1996. 596 p. Denkschrift für . 160 p. 243 p. Eminescu şi Oraviţa.Bibliografia monografiilor 129 NOVO MILOŠEVO ( Karlova i Beodra . 1929. 1977. Rudolf Haag. 2. ORAVIŢA (Orawitza) 1. X X X. Ed. 128 p. 7. 59 p.130 Ioan Haţegan 4. 1999. Resicza und ihre Filialen mit Rücksicht auf das Gemeindewesen als Beitrag zur geschichte dieser Bergwerke. Sim. Dognacska. Lugoj. Oraviţa. Moldovan. 424 p. Orşova – vatră de istorie. Timişoara. f. Geschichte der Bergstadt Orawitza. Oraviţa. manuscris. străbună vatră bănăţeană. Heimatbuch der deutsche Gemeinde Orczydorf im Banat. Moldova. Orşova. DEN. 2. Oraviţa. Sam. Scurtă monografie istorică. Monografia protopopiatului ortodox român Oraviţa.19 p. f. 6. Constantin Juan Petroi. 1857. 3. Orşova – cetate a iubirii. 88 p. 1933. ORŢIŞOARA (Orczyfalva. Oraviţa Montană. Oraviţa. VI+ 109 p. Ion Văran. 1983. 8. 1935.. Sim. Oraviţa de altădată şi Teatrul cel mai vechi din România. Moldovan. 220 p. ORŞOVA 1. Gertrude Adam. Sam. vol. Geschichte der Gemeinde Ortzidorf 1785 . 1938. 2. 1935. Victor Rusu.l. 1931. 5. 35 p. Bogschan.1935.a. Moldovan. 1946. Sim. 4. Orşova. Michael Ortmann. poartă de lumină. Daniel Laitin. Marquarstein. Timişoara. Orczydorf) 1. die banater Bergwerke Orawitza. Moldovan.I. Judeţul Caraş şi oraşul Oraviţa. 347 p. Sam. Sim. Timişoara. . Turnu Severin. Anton Peter Petri. Sam. 1984. 1855. 2. 75 p. Bela Gecser. Pančevo – sajanski grad. Panscowa) 1. X X X. OŢELU ROŞU (Ferdinandsberg) 1. 3. 126 p. 4. f. 15-ig. 1970. 200 p. Pančevo. 1996. Două secole de metalurgie pe Valea Bistrei. Belgrad. Reşiţa. 1996. (Oţelu Roşu). Pančevo. Česlav Djordjević. Monografia S. 5. Reşiţa. Oţelu Roşu. 122 p. Reşiţa.Bibliografia monografiilor 131 OSTOJČEVO ( Tisza Szent Miklos. Beiträge zum Arbeitsprogram der Stadt Pančevo. 3.1960 – 1975. 11-15-tol aszept.l. 2000. od najstenija vremene do kraja 1964 godina. Augustin Rodina. Cineclubul Oţelu Roşu.C.+il. Luka Ilič. 1953. Serafin Mărgan. 54 p. P PANČEVO ( Pancsova. Rajko Veselinović. Novisad.A. 2. A Pancsova és vidèke ipari ès mezögazdasàgi kiàllitàsànak utmutatoja. Djurić. Istorija Ostojćeva. Pančevački rit: antropogeografska istitivania. Vladimir R. 1924. Vladimir Margan. Ronflex S. Pančevo. 1905 aug. . 109 p. 1905.+1 h. Historische Skizze der kaiserlich-königlichen Militar-Communitat Pančeva. Potiski Sveti Nikola ) 1. 1975. 44 p. Novisad. Pančevo. Katalog izlozbe. Pančevo kroz istoriju – istoriski pregled. 360 p.C. 11. 1953. 77 p. 20. Novisad.+il. 196 p. 13. 15. 742 p. 1974. Pančevo nekod i sad. Giga Stoianov. 24 p. 1896. Pančevo u Vojnoj granici: 1764 – 1873. Freilassing. 1925. Pantschova. Pančevo. Jànos Weigand. 1933. 2000. 14 p. Pančevo. Ruja Svirčević. 7. Mihovil Tomandl. X X X. Istorija gradja Panceva.+16 pl. Geschichte der evangelischen Kirchengemeinde R. 17. Geschichte der Stadt Pančevo. 254 p. 19. 16. 1961. Sreta Pećinjački. 21. im Pancsova. 1918. 44 p. Zapisa starog Pančevca. Pancsovai emlèkkönyv-hazànk megalapitàsànak ezer èves emlèkère. Sindikalni pokret u Pančevo. 18. 1896. Pančevo. 360 p. Pančevo. 1985. Pančevo i prvi srpski ustanak. 12. 234 p. 35 p. 138 p. Rajko Veselinović. Pančevo.+ 3 tan.132 6. Pančevo. Pančevo. 316 p. 1977. Belgrad. Pančevo. 8. 14. 10. Pančevo. 1925. 200 p. Giga Stoianov. Mihovil Tomandl. 1984. 1972. Oslobodjenje Pančevo. Novisad. X X X. Felix Milleker. Pančevački distrikt 1717 – 1773. 1954. Pančevo kroz istoriju. X X X. Ioan Haţegan Felix Milleker. . Georg Schwalm. Zentrum der deutschtums in Südbanat. Pancsovai Emlekkönyv szerkesztette Weigand Jànos. 9. 1938. Otto Vogenberger. X X X. Panevo. Opština Panćevo – geografke monografije. Geschichte der Grossgemeinde Temes Paules. PAVLIŠ (Temes Paules) 1. Liviu Tulbure. 24 p. Sanctuarul neolitic de la Parţa. 8 p. f.. 1875. 1990. 5.HOG. Timişoara. 11 p. în Iz selo u selo.Timişoara. 35 p. Bucureşti. 1891. Univ. 27 p. Florin Draşovan. Heimatbuch Giseladorf und Paniowa. Ed. X X X Sanctuarul neolitic de la Parţa. Kriterion.a. 894 p. Vasilie Popovici. 1914. 8 p. Hildegard Heidenfelder. manuscris. Paratz) 1. München. 2. . manuscris. Monografia geografică a satului Parţa. Fidel Rabong. Timişoara. lucrare de an Univ. 1970. Parac.Sat. Timişoara. 1991. credinţă şi obiceiuri locale. f. PĂTAŞ 1.a. PARŢA (Paracz. lucrare de an. Monografia comunei Pătaş ( Nerapatas ). graiu. Vršac. Caransebeş. Svetozar Markov. Felix Milleker.Bibliografia monografiilor 133 PANIOVA (Panyó) 1. Monografia geograficoeconomică a localităţii Parţa. Mathias Egler. 4. 101 p. 3. Gheorghe Lazarovici. Bezbach. Ed. Alois Pirkmayer. II-a. Waldner.1979. 2. 199 p. .134 Ioan Haţegan PECIU NOU ( Ulmbach. Rechberghausen. Periamosch. Rechberghausen. 3. Ulmbach. 299 p. 1987. f. Josef Kupi. Uj-Pècs ) 1. 1936. Timişoara. 269 p. 1889. PETROŞNIŢA 1. Budapesta. Erinnerungen an Ulmbach/Neupetsch. Neupetsch. Die Geschichte von Periamos. 89 p. Besiedlungs von Ulmbach. 2000. 1979. Bilddokumentation über die einst deutsche Gemeinde im Banat bis 1990. 1977. 3. PESAC 1. Seinen Lansdleuten freundlichst gewidmet. Anton Krömer – Josef Kupi. Die Geschichte einer Schwäbischen Dorf-Gemeinschaft im Nordbanat. 1889. Anton Krömer. PERIAM (Perjamos) 1. Monografia satului Petroşniţa. l. Periam. Ulmbach –Neupetsch. 1990. Ion Sârbu. Karl F. 4. 16 p. Caransebeş. Periam. Gheorghe Cotoşman. 1890. 2. Monografie istorică. Aurel Isac. 152 p. Anton Krömer. Baroti (Grünn) Geschichte von Perjamos ( Periam).Quellen zur Siedlungsgeschichte des Banats. Ingelheim/ Rhein. Comuna şi Bisericile din Pesac. Monographie . PLOČICA (Ploschitz) 1.Bibliografia monografiilor 135 PIATRA SCRISĂ 1. Felix Milleker. Kathreinfeld) 1. 1990. Was mein einst war. Zichyfalva. Gradja za istoriju nekih banatskih selam opis mesta Ploćice. Piatra scrisă – loc de pelerinaj lângă satul Armeniş. München. Bissingen. 2. PODPORANJ 1. 1975. Felix Milleker.+pl. Andrei Ghidiu. Johann Achtzehn. Vršac. Geschichte der Gemeinde Mariolana. | 1 pl. 23 p. J. Pavel Panduru. Hans Rasismus. 1924. Geschichte der Gemeinde Zichydorf. Anna Brausam. Erinnerungen an Ploschitz. Reşiţa. 1904. 2000. Zichydorf ) 1. R RAVNI TOPOLOVAC (Katalinfalva. 223 p. Dimitriević. PRIGOR 1. PLANDIŠTE (Mariolana. 2. Monografia comunei Prigor. 1934. Vršac. Die Steinzeitliche Funde von Potporanj bei Vršac: zugleich Fundbericht. 114 p. Novisad. 1880. 474 p. 20 p. Caransebeş. 1996. Aus der Vergangenheit und Gegenwart der Gemeinde Rekasch.+ 1 h. X X X. .+il. 1965. Timişoara. Reşiţa. REŞIŢA (Reschitz. 232 p. 1939. Ed. 1984. Recaş. Elemente noi ale vieţii cultural-politice în zona Timişului inferior. Monografia comunei Răcăşdia judeţul Caraş-Severin dela anul 1777 – 1922. 338 p. Reşiţa dincolo de cuvinte. Timişoara. de azi şi de mâine. Vasile Bogdan. Coriolan Cocora. Emilian Novacoviciu. Oameni de ieri. 1982. 2. Biserica sau cetatea turcească de lângă Reşiţa. Oraviţa. coord. 4. 2006. 3. 1979. 490 p. X X X. die ehemalige Banater Gemeinde Kathreinfeld ( 1799 – 1944 ). Rèkàs) 1. 1923. Timpul. Reşiţa. Reşiţa luptătoare. Arsenie Boaru. 164 p. Ecaterina Cimponieru.136 Ioan Haţegan RĂCĂŞDIA 1. Bucureşti. 10 ani de activitate. 99 p. Inst. RECAŞ (Rekasch. Gheorghe Jurma. 2001. Răcăşdia : judeţul Caraş-Severin. Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Caraş-Severin. 1924. 325 p. Reşiţa de altă dată. Ed. Reşiţa. Luminiţa şi Adrian Bejan. Medi Ivan Ciurea. Josef Stitzl. Resicz) 1. de Studii Socio-culturale şi Educaţie Permanentă. Petru P. 5. Timişoara. Timişoara. München. Ciurea. Timpul. 2. 102 p. 112 p. 2. X X X Ghidul municipiului Reşiţa. 15. Timişoara. 1972. 1971. Camelia Doina Jurcă. Hoinărind prin Reşiţa pierdută. 80 p. . 1771 – 1971. 2002. Ed. Istoria metalurgiei n Banat. 240 p. Waschet Euch gegenseitig die Füsse. manuscris. manuscris 10 p. Ed. 59 p. Ed. Timpul. Contribuţii la cunoaşterea poluării aerului în oraşul Reşiţa. 8. Reşiţa. lucrare în ciornă. 11. 2000. 13. 36 p. la Univ. Ecumenism între istorie şi prezent la Reşiţa. 14. Paul Lackner. 7. 7 p. 17. X X X. 9. Viena. Disertaţie fil. Ed. 20. il. Josef Kisseler. Das Eisenwerk Reschitza im Banat 1770 – 1800. 1971. 176 p. 1940. Spălaţi-vă picioarele unul altuia. Reşiţa. 1996. jelene ès multja. Farcaş. Reşiţa. Editor Erwin Josef Tigla. 1896. 10. 12. Gheorghe Jurma. 322 p. Tim. I. X X X. Tim. 19. Reşiţa filologică. 276 p. Ion Crişan. 2000. Univ. 290 p. Reşiţa. IV + 197 p. 18. Marcu Mihail Deleanu. 2006. 225 de ani de siderurgie la reşiţa 1771 – 1996. Un secol de cântare muncitorească la Reşiţa ( 1872 – 1972 ). Reşiţa. Bucureşti. 16. 200 de ani de construcţii de maşini la Reşiţa.Conciatu. Reşiţa. Reşiţa. Reşiţa. 2006. X X X. Dan D. Vasile Gruici. Sàndor Mihalik.+32 p. Csaba Pàl József. lucrare de an. 1921. Reşiţa. 78 p. Ein Versuch die chor musicalische vergangenheit Reschitzas festzulegen.Resicza. Caracterizarea economicogeografică a localităţii Reşiţa. 1999. Monografia Casei de Cultură a Sindicatelor Reşiţa. Reşiţa. Modus PH. Timişoara. Reşiţa. Reşiţa.O-kumene zwischen Geschichte und Gegenwart in Reschitza.Bibliografia monografiilor 137 6. 40 p. 22. II-a. X X X. Mein Reschitza und Geschichte aus der guten alten Zeit. Reşiţa. 2002. Perianu. Contribuţii monografice.f. 26. Reşiţa. 29. Timişoara. Reşiţa. 27. Maria Roşca. X X X.a. Lugoj. 200 de ani de construcţii de maşini la Reşiţa 1771 – 1971. Timpul. Monografia economico-geografică amunicipiului reşiţa. 1996. 212 p. 24.+il. Dan Gh. 50 p.138 21. 252 p. Perianu. 1963. Alfred Richter. Româneşti. 1992.ed. Uzinele Reşiţa în anii construcţiei socialiste. X X X. 1970. Mănăstirea Izvorul Miron Româneşti. . 1990. Anton Schultz.. Timpul. Bucureşti. Olivian Bindiu. Ed. ROMÂNEŞTI 1. 25. 276 p. Istoria locomotivelor şi a căilor ferate din Banatul montan. 20 p. 31. Reşiţa – istorie şi contemporaneitate. Timişoara. 32 p. Vorgetragen anlasslich des Märzfeier 1896. 1996. Ioan Haţegan Sàndor Mihalik. Mănăstirea Româneşti. 1925.+ 11 pl. 23. 2. 352 p. 30. 127 p. 196 p. f. 1971.dactilografiat. Reşiţa. Reşiţa. Vom Postmeister zur Schnellpost: ein Beitrag zur Postgeschichte Reschichtzas. Dan Gh. Reşiţa. Monografia oraşului. Româneşti. Craiova. 28. Ioan Cipu. 1994. uzinelor şi domeniilor Reşiţa. Reşiţa. Reşiţa. lucrare Univ. 1896. Istoria uzinelor din Reşiţa 1771 – 1996. Ed. X X X. Resiczas Rolle im ungarischen Freiheitskampfe. Gheorghe Molin.a. manuscris 10 p. 1971. Cluj-Napoca. Sackelhausen. manuscris. SASCA (Saska) 1. Geschichte der Gemeinde Sackelhausen ( Săcălaz ) mit kurzem Rückblick auf die Vor. 1939. Novisad. Tübingen. 3. SATCHINEZ (Kenez) Ljubomir Stepanov. f.Bibliografia monografiilor 139 RUSKO SELO ( Kis Oroszi. 2001.Timiş ). Monografia istorică a satului Săcălaz ( jud. 1980. 1849. 216 p. manuscris. 1925. 220 p. Disertaţie. Timişoara. Srbi u Knezu. 2. Klein Orossin ) 1. 1979. Timişoara. Limberg. Sackelhausen. 240 p. Rusko Selo i miru i ratu. Reinhold Fett. 224 p. Dan Stănescu. Egidius Haupt. Viena. 1749 – 1779. SĂCĂLAZ (Sackelhausen. Timişoara. 2005. Szakalhaz) 1. 259 p. Ilija Vojvodić. până în 1918. manuscris. Deutsche Bergbau in Saska (Banat) in Rumänien. Hellmut Karaschek. 200 p. 4. 2.Heimatbuch.und Türckenjenzeit des Banats.+il. Volkskündliche Erhebungen.a. Ioan Francisc Faulhaber. . Hedwig Kardan. Mlaştinile de la Satchinez. S 1. lucrare de diplomă. Arhitectură populară. 1943. f. SINTAR ( Buchberg ) . Bucureşti. Manuscris. Timişoara. Seleuş. 1980. Oprişa Longin. Viorel Ţigu. Octavian Sfetcu. Scurtă monografie a localităţii Săcălaz 1392 – 1992.140 5.a. Monografia comunei Silagiu. 2. 6. SICHIEVIŢA 1. SELEUŠ ( Keviszölös. 78 p.. 216 p. Seleuş. Seleuş ) 1. Aurel Bojin.. Ansiedlung Entfaltung und Verzeichniss.+ il. Freilassing. Prezentare monografică. Sellesch. Manuscris dactilografiat. Peter Reiter. X X X. 2. 13 p. 2. 1975. Un secol de activitate culturală 1884 – 1984.l. Sackelhausen – Anfang und Ende. Reutlingen. manuscris. Atanasie Popa. + 4 tab. 1938. Mănăstirea Săraca. 1971. Selleusch.+16 il. Mănăstirea Săraca. 1990. f. Silagiu şi Vucova – pagini din trecut şi de azi. Caransebeş. SILAGIU 1. X X X. 96 p. 1994.l. 1960. X X X. Ioan Haţegan SĂRACA ( Mănăstire ) 1. Sichieviţa Demografie. 128 p. f. X X X. Pagini din trecutul satului Sinteşti.Bibliografia monografiilor 141 1. Mureşianu. Gheorghe Andraş. SÂNNICOLAU MARE (Nagy Szentmiklos. locul şi cercul satului. 704 p. Monografia corului Doina din Sânnicolau Mare. Anton Peter Petri. 1985. Szerbszmarton) 1. SÂNMARTINU SÂRBESC (Semarton. 8 p. 1981. Kriterion. 1982. 2. SINTEŞTI 1. 1859. Mühldorf/Inn. Sanktandres) 1. Anton Peter Petri. Ioan B. Düsseldorf. Marquarstein. . Po Semartonu kroz proštor i vreme. Ed. Ioan I. manuscris. 1958. manuscris. teritorioul. Deutsch Sanktmichael) 1. SÂNANDREI (Szentandràs. publicat doar parţial. Steva Bugarski. Parternie Gruescu. Erwin Acs. Sinteşti. 1992. Deutschsanktmichael – Chronik einer deutscher Binnensiedlung im Banat. 275 p. 1979. SÂNMIHAIU GERMAN (Nemet Szentmihàly. Herkunftsorte der Buchberger Kolonisten. Manuscris. Heimatbuch Sanktandres im Banat. Gross Sanktnikolaus) 1. Bucureşti. Mureşianu. 146 p. Viktor Scheryer. Budapesta. Nagy Szentmiklos traditionalis monografiàja. 1866. Timişoara. Die Mundart von Gross Sanmktnikolaus im rumänischen Banat. Joseph Hampel. 7. Gyula Làszlo. Istvàn Ràcz. 1983. 1941. Stefan Buzărnescu. 1924. 4. Dovezi ale continuităţii daco-romane în zona Sânnicolau Mare. The treasure of Nagyszentmiklos. Eminescu în Banat la Sânnicolau Mare. Budapesta. Pirkmayer. Scoala generală din Sânnicolau Mare. manuscris dactilografiat 26 p.+ 2 h. 1912.l. Corvina. 352 p. 270 p. 126 p. sogenanter “Schatz von Attila”. ediţie Marburg. Tip. 1979. 1943. f. Gheorghe Cotoşman. Românească.142 2. 3. Sânnicolau Mare. 190 p. Ioan Haţegan 9. 8. Comoara din Sânnicolau Mare. f. Gheorghe Cotoşman. 174 p. Tip. N. Beitrag zur Kulturgeschichte und Völkerwanderungsepocha. Corul Bisericii Ortodoxe Române din Sânnicolau Mare. Mavrodinov. 13. 1928. Sânnicolau Mare. Comuna şi bisericile din Sânnicolau Mare. Le tresor protobulgare de Nagyszentmiklos. 14. Johann Dama. 15. 1991. Timişoara.. Michalache. Monografia oraşului Sânnicolau Mare. Localităţile judeţului Timiş – oraşul Sânnicolau Mare. Iuliu Szöcs. 1971. disertaţie Viena. Ioan Romoşan. Sânnicolau Mare. 224 p. 1976. Timişoara. Der Goldfund von Nagyszentmiklos. Marin Popa. Teodor Bucurescu. Timişoara. 1934.l. V. Teodor Bucurescu.1986. Societate şi cultură procesul de educaţie politică şi elevare culturală în zona Timiş vest – Sânnicolau Mare. 10. manuscris. A. Monografie şi anuar cu ocazia bicentenarului. 5. Periam. . Ed. 12. 1970. 6. 2000. 194 p. 11. Budapesta. Ioan Samoilă. Mühkldorf/Inn. Deutsch Sanktpeter) 1. 1979. 2. 1939. Margit Velcsov. 1984. Anton Peter Petri. X X X. SOCENI 1. 11 p. 2006. Djurdjevo) 1. Bartok Bèla ès Nagyszentmiklos. Aurel Contrea. 1992. Cadrul biologic al unui sat bănăţean . Oradea. Timişoara. 1936. Manuscris Sânnicolau Mare. Sârbova. Timişoara. TimişTorontal ). Herkunftsorte der Deutschsanktpeter Kolonisten. SKORENOVAC (Gyurgevo. SÂNPETRU GERMAN (Nèmet Szentpeter. 64 p. Ein Beitrag zur Geschichte der Ahnen reihe Kimmel aus Deutsch Sankt Peter/Banat. Stephan Kimmel. Kahl am Main. Kovin. 2. 16 p. Sânnicolau Mare în orânduirea capitalistă. + 33 pl. 16 p. Timişoara. Monografia comunei Sârbova ( jud. Petru Bizerea. Wanderung durch die Jahrhunderte. Anchetă monografică a Institutului Social Banat-Crişana. Gyula Szabadka. Skorenovac törtènete.Bibliografia monografiilor 143 16. 1942. Dimitrije Kirilović. München. Din trecutul comunei Soceni. 392 p. . 17. 206 p. Iuliu Szöcs. 1939. SÂRBOVA (Szirbà) 1. 124 p. 234 p. ŞOŞDEA (Sosd) 1. ŞEMLACU MIC (Kleinschemlak. Sandorhaza) 1. 1999. Sartscha ) 1. Timişoara. Monographie der Ortsgemeinde Nagy Teremia ( Marienfeld ). 1933. Susanne Hegel. Alexanderhausen. Nagy Teremia) 1. 2. 1946. Viena. Degendorf. 1978. Sarća. T TEREMIA MARE (Marienfeld. Freiburg im Br. SUTJESKA ( Szarcsa . München. Arad. Werden und Vergehen einer banater Heidegemeinde. 1972. Alexanderhausen. Ed. Maria Racher. 102 p. Kis-Szemlak) 1. 140 Jahre Deutsch Sartscha. Erhard G. Biometrisches Vergleich der Bevölkerungsgruppen von St. Nikolaus Hans Hockl. . Kausch.Jakob im Rosenthal (Kärnthen) und Marienfeld im Banat ( Rumänien ). 1902. Nikolaus Hans Hockl. Sepp Schmidt. 1987. 256 p.+ il. Kikinda.144 Ioan Haţegan ŞANDRA (Alexanderhausen. 194 p. 2. Marineasa. 68 p. Gavrilă Peia. Helga Pacher. Johann Hunyar. Heinrich Freihoffer..+12 f. Octavian Gruiţă. Kleinschemlak. Monogafia satului Şoşdea. 215 p. Josef Eck. a. Friedrich Reinlein. Comuna Târnova Caraş-Severin. 1987. 4. Franz Wolz. 74 p. Wasserburg. 89 p. Ein deutsches Dorf im Banat. Gedenkschaft zum 130-jährigen Kirchenfest von Wiesenheid.1986. Kiràlykegye ) 1. Albrechtsflor) 1. Repere monografice. 1951. 1990. 6.+1 h. f.Bibliografia monografiilor 145 3. TÂRNOVA 1. Timişoara. Teremia Mare realitate şi sens plastic. 2004. Ed.1986.l. Ioan Lăpuşte.Manuscris dactilografiat. 98 p. Rastatt. Michael Kettenstock. Der banater Heidegemeinde Marienfeld. Anton Peter Petri. Mühldorf/Inn. Innsburck. Cosmopolitan Art. 783 p.+41 p. 2. Wiesenhaid. ein Dorf im Banat. 1920. 1994. TISA NOUẢ ( Wiesenheid ) 1. Die Gründung der Tiroler Kolonie Königsgnad im Banat. f.+ 6 il. Michael Kettenstock. Anton Peter Petri.. 8 p. Reşiţa. Marquarstein. TEREMIA MICẢ (Kis Teremi. 42 p. Ferdinand Hirn. X X X. Heimatbuch der Heidegemeinde Marienfeld im Banat. HOG. Teremia Mare. Marienfeld im Banat. 5. . 294 p. TIROL ( Königsgnad. Ein kurzer historische Rückblick und Bilder von heutigen Marienfeld. Herkunftsorte der Albrechtsflorer Kolonisten. 92 p. Rittberg ) 1. 1983. Tribswetter. 1878. 28 p. Monografia comunei Tomnatic (judeţul Timiş-Torontal) 1772 – 1941.a. Tomnatic. 20 p. X X X. . 531 p. Caransebeş. 58+48 p. Adam Willkomm. Iosif Bălan. Lajos Szmida. ŢIPARI (Szapàyfalva ) 1. Josef Wolf. Karl Böhm-Baàn. 1901. 3. 4. Turnu lui Ovid. Timişoara. Manuscris. Tuttlingen. Die französische Kolonie Triebswetter. f. Istvàn Nikolènyi. 1889. 1909. Heimatbuch der Heidegemeinde Triebswetter im Banat. manuscris. Temes vàrmegyei Vègvàr (Rittberg) Nagyközsèg multja ès jelene. Anton Peter Petri. Aurora Renard. Emlèkirat a Krasso – Szörènyi vàrmegyèben kebelezett Szapàryfalva megyei reformàtus telepközsèg jelen viszonyairol. Ortsmonographie der Gemeinde Triebswetter/Banat.+ 2 pl. Tomnatic. TURNU RUIENI 1. Nagy-ósz) 1. 24 p. 1941 ( lucrare de diplomă ). TORMAC ( Vègvàr . 2. Tomnatic. Arad. 112 p. Manuscris.146 Ioan Haţegan TOMNATIC (Trübswetter. manuscris.Monografie. 1925. Remus Jurcă. 96 p. 1999. Monografia localităţii Unip. Monographie der römisch-katolisch Gemeinde Uivar. Uzdin. Heim. J. Gheorghe Lifa. Contribuţii la istoria folclorului din Uzdin. 2. Timişoara. UZDIN (Ozora) 1. manuscris dactilografiat. 2. 118 p. Ed. Geschichte der Ortsgemeinde Variasch. Sibiu. Johann Tittenberger. 120 p. Novisad. V VARIAŞ ( Wariasch ) 1. Istoria satului Uzdin. 22 p. Tibiscum Uzdin – Ed. Uzdin. 1974. 3. Festschrift zur 200-Jahrfeier . 2005. Vasile Spăriosu – Grofu. Mănăstirea Izvorul Miron Româneşti. Contribuţii istorice. UNIP 1. Josef Bast-Ban. 1995. Jubiläumsangabe.Bibliografia monografiilor 147 U UIVAR (Ujvàr) 1. Drăgălin Spăriosu. Corul din Vărădia ( 1870-1070 ). ein Heimatbuch. 80 p. 272 p. Georg Josef Voüst. Sándor Mihàlik.1988 in Altdorf bei Landshut. Vinga. VINGA ( Theresiopel ) 1. Timişoara. Arad. VELIKA GREDA (Györgyhàza.148 Ioan Haţegan 3. Franzdorf) 1. Bodog (Felix) Milleker. Reşiţa. Warjasch. 1970. VĂLIUG (Ferenczfalva. Verlorene Heimat Georgshausen. 358 p. 96 p. Wiseschdia ) 1. 1991. VIZEJDIA ( Vizèsd. Ion Crişan. Ferenczfalva törtènete. Varadia törtènete. Josef Jakob Dinjer. 1986. 2. Mainburg. Beitrage zur Siedlungsgeschichte . 1991. 1741 – 1991. 1900. Djurdjevo) 1. Timişoara. 1889. der Banater Heidegemeinde Wariasch. Viena. 112 p. Petko Rankov. 20 sep. Nikolaus Engelmann. Georgshausen . 1980. 39 p. VĂRĂDIA 1. Oraviţa. VOITENI (Vojtèk) 1. Felix Milleker. Vršac. Timişoara. 11 p. ( 1941-1944 ? ) 16 p. 2. VLADIMIROVAC (Roman-Petre. Kurze Geschichte der Stadt WerschetzHennenstadt. Heinz Schubert. f. 1975. Anton Eberst. Felix Milleker. 2. 1932. Ed. Werschetz – Hennenstadt) 1. . Timişoara. 4. 6. 1883. Nicolae Penţia. Petrovoselo) 1. VRŠAC (Versecz. 1938. X X X. Timişoara. Die ersten fünf Jahre der deutschen Ackerbauschule in Wojtek ( 1927 – 1932 ). 17 p. Felix Milleker. 185 p. Alexandar Babik. 1902. germană. Volkskundliche Erhebungen. Muzički brevijar grada Vršca. Temes vàrmegye Vojtek Nagyközsèg törtènete. Monografia comunei Román-Petre (Petrovosello) 1800 – 1908. Tübingen. 61 p. Vršac. 5. Anton Peter Petri. Ludwig Bauer. Vršački bankarstvo. 2001. manuscris. 62 p. 7. 1902. Gradski Muzej Vršac. 113 p. 12 p. Ed. 62 p. a. Lajos Szmida. Timişoara.Manuscris dactilografiat. 3. Führer durch des Stadtischen Museum in Vršac. Der Vrsacer Rathaus und die neuen Beschreibungen der Vergangenheit der Stadt Vršac. Wiseschdia 1800 – 1975.a II-a. Vršac. 1994. 2000. Wiseschdia. Mühldorf/ Inn. 1911. auf der Banater Heide. Novisad. 1986.Bibliografia monografiilor 149 2. Vršac. Kratka istorija Vršca. 1886. 1935. Bela Crkva. 11. 1937. Felix Milleker. WALDAU 1. 1882. 1958. Ioan Haţegan Felix Milleker. Peter Erk. . Vršac. München.+il. Vršac. Z ZĂBRANI ( Guttenbrunn ) 1. Heinrich Freidorffer. Vršac – ilustrovana monografija. 9. 1935. 1927. 203 p. 30 p. Banat. Saderlack ( Zàdorlak ) 1737 – 1937. 2001. Felix Milleker. 20 p. Ein alemannische Bauerngemeinde in rumänischen Banat und ihre Südschwartzwälder Urheimat. 2. Vršaćki grad. 1990. 20 p.150 8. 102 p. Odenwalder Dorf im rum. Karlsruhe. Timişoara. Waldau. Vršac. Werschetz und seine Umgegend in den Jahres 1787 – 1790. 10. 30 p. 12. Budapesta. Vršac. 96 p. Emil Maenner. ZĂDĂRENI (Saderlack . 13. Guttenbrunn. Zàdorlak) 1. X X X. Banater Schwaben . 1987. I – II. Bodog ( Felix ) Milleker. Geschichte des Werschetzer Weinbaues.Guttenbrunn. Deggendorf. 356 p. Johannes Künzig. Hans Herrschaft. Felix Milleker. Versècz szabad kiràlyi vàros törtènete. Ein Nachruf. Sr. Ion Pătraşcu – Stan. Zrenjanin. Zrenjanin trideset godina u slobodi 1944 – 1974. 1994. Monografia comunei Zorlenţu – Mare. ZITIŠTE 1. 47 p. Nagybecskereki vàros fejlödèse ès jelentösège. Zrenjanin. . 1946 – 1960. 128 p. Zitište. Petrovgrad ) 1. Gross-Betscherek.Bibliografia monografiilor 151 ZLATIŢA 1. 5. Peter Horvath. St. X X X. 8. 6. Zrenjanin. 60 p. 2. 2000. Karlovci. Felix Milleker. Zrenjanin. Istoriski Archiv Zrenjanin. 1960. Geschichte der Stadt Veliki Bećkerek 1333 – 1918. 37 + 464 p. Zrenjanin. 48 p. f. Timişoara. Petrovgrad (Veliki Bećkerek ). Alexander Stanojlović. Ferenc Szentivànyi. 1938. Freilassing. ZORLENŢU MARE 1. 4. Jenö Szentklàray. Budapesta 1886. 560 p. Begej Dveti Djuradj – Zitište. Zrenjanin. ZRENJANIN ( Nagy Becskerek.Vodić kroz arhivske fondove. X X X. 96 p. X X X. 470 p. Ozren Radosavljević. Manastir Zlatica. Budapesta. 3. 1965. 1997. Georgen. A becskereki vàr. Ljubica Budić. Vršac. X X X. Bela Crkva. a. 2. 1933. 1975. 1961. 7. 1911. Documents Similar To Ghid Pentru Elaborarea MonografiilorSkip carouselcarousel previouscarousel nextAnalele Banatului Istorie-Arheologie 2005repertoriubanatMonografismul_banatean81153628-Cantari-Bisericesti-Tradition-Ale-Gata.pdfMonografia Satului Criseni Lucrarea Grad IMonografia Unui Sat. Cum Se Alcătuiește, Spre Folosul Căminului CulturalMore From Pribac SorinSkip carouselcarousel previouscarousel nextStat si Natiune. Statele Unite ale Austriei MariGuideIntercultural managementINVATARE_INTERCULTURALAResearches into the early history of mankindClone Trooper vs. DroidekaElite Clone trooper & commando droid batelpackLinton One Hundred Percent AmericanAT-RTBenedict RomaniaL'apprentisage du francaisFooter MenuBack To TopAboutAbout ScribdPressOur blogJoin our team!Contact UsJoin todayInvite FriendsGiftsLegalTermsPrivacyCopyrightSupportHelp / FAQAccessibilityPurchase helpAdChoicesPublishersSocial MediaCopyright © 2018 Scribd Inc. .Browse Books.Site Directory.Site Language: English中文EspañolالعربيةPortuguês日本語DeutschFrançaisTurkceРусский языкTiếng việtJęzyk polskiBahasa indonesiaSign up to vote on this titleUsefulNot usefulYou're Reading a Free PreviewDownloadClose DialogAre you sure?This action might not be possible to undo. Are you sure you want to continue?CANCELOK