IstoricDin antichitate pina in sec. 19 Antonie Van Loewenhoek 1675 -observarea microscopica a "animalculelor" Louis Pasteur: 1857 –demonstrarea rolului bacteriilor in fermentatia lactica Felix Archimède Pouchet 1861 –sf. Mitului generatiei spontane - Robert Koch : 1877 izolarea Bacillus anthracis, 1882 izolarea Mycobacterium tuberculosis - Christian Gram 1884 : coloratia "Gram" - Pétri 1887 : inventarea cutiei "Pétri" - Fannie Eilshemius-Hesse : descoperirea gelozei nutritive • Secolul 20 Fleming, 1926 lizozimul – – – – – – – – – – – – – Griffith, 1928 Tranformarea bacteriana Fleming, 1929 penicilina G Domagk, 1935 Sulfamidele Avery, 1944 - ADN –suportul ereditatii Waksman, 1944 Streptomicina Lederberg & Tatum 1946 Conjugarea bacteriana Lwoff, 1950 –fagii si lizogenia Zinder & Lederberg, 1952 Transductia baceriana Watson & Crick – structura helicoïdala a moleculei de ADN Jacob & Monod 1961 Operonul lactozei Acidul nalidixic: 1962 MacDade, 1977 Boala legionarilor (Legionella pneumophila) Anii ’80- genetica bacteriana si biotehnologiile Antrax Bacillus anthracis Koch 1876 Gonoree Neisseria gonorrhoeae Neisser 1879 Febra tifoida Salmonella Typhi Eberth 1880 Tuberculoza Mycobacterium tuberculosis Koch 1882 Holera Vibriocholerae Koch 1883 • Tetanos • Clostridium tetani Difteria Corynebacterium diphteriae Nicolaier 1885 Klebs/Loeffler 1883 • Diaree Escherichia coli • Escherich 1885 Pneumonie Streptococcus pneumoniae Fraenkel 1886 Bruce1887 • Gangrena gazoasa Clostridium perfringens Welch et Nuttal 1892 • Pesta (ciuma) Yersinia pestis Yersin/Kitasato1894 Coloratia Wayson-aspect in ac de siguranta .• Meningita Neisseria meningitidis • Weischselbaum 1887 Febra ondulanta Brucella sp. • Botulism Clostridium botulinum Van Ermengem 1896 • Dizenteria Shigella dysenteriae Shiga1898 • SifilisTreponema pallidum Schaudin/Hoffmann1905 • Tusea convulsiva Bordetella pertussis Bordet et Gengou 1906 Imunohistochimie • Meningita Rickettsia rickettsii Ricketts1909 . Diagnostic direct +++ (direct in produsul patologic) • Ne-orientat.Screening-ul purtatorilor sanatosi .izolarea si cultivarea pe medii nutritive adecvate a microorganismelor suspectate • Orientat de clinician.Anticiparea unei infectii (colonizari) • Abordari .Controlul eficientei antibioterapiei .Identificarea agentilor etiologici ai unui proces infectios -Alegerea unei antibioterapii tintite .cercetarea unui agent infectios specific (tehnici imunologice/genetice) .Diagnosticul bacteriologic • Scopuri . Etapele diagnosticului direct • Examenul microscopic (dupa coloratia Gram) - prelevate normal sterile – morfologie bacteriana caracteristica = orientare rapida LCR si meningococ aprecierea starii de disbioza sau eubioza asociatia fuso-spirochetiana -angina Vincent • prelevate plurimicrobiene – – Etapele diagnosticului direct cont. • Examinarea preparatelorlama/lamela – Evidentierea treponemelor la microscopul cu fond negru • Coloratia Ziehl-Neelsen – Evidentierea micobacteriilor (BK, lepra) Etapele diagnosticului direct cont. Imunodiagnostic ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay) Imuno-fluorescenta directa / indirecta Immunodifuzie • Rapide, ± sensibile, rezervate bacteriilor cu cultivare dificila (Chlamydia, Clostridium difficile, Mycoplasma) . • Diagnostic molecular . costisitoare. Chlamydia.Etapele diagnosticului direct cont. foarte specifice.Hibridizare . rezervate bacteriilor cu crestere dificila sau lenta (BK.PCR (polymerase chain reaction) • Sensibile. Bordetella). imbogatite. Cultivarea produsului patologic Izolarea microorganismelor in cultura pura Medii lichide (utilizate pentru imbogatirea prelevatului) Medii solide (simple. diferentiale) .Etapele diagnosticului direct cont. Biolog etc) . • Evidentierea caracterelor biochimice – Teste biochimice conventionale – Medii multitest – Sisteme microtest (Api.Etapele diagnosticului direct cont.MasterID. Phoenix. ApiRapid miniAPI) – Sisteme de identificare automatizate (Vitek. drepte (tehnica de intepare cu ansa cu fir drept) •Insamintarea mediilor repartizate in tuburi. inclinate (tehnica de insamintare in striuri in zig-zag) Etapele realizarii testelor API . in maximum 7 secunde (oxidazo+) Incolor sau violet tardiv ( oxidazo-) Etapele coloratiei Gram •Insamintarea mediilor repartizate in tuburi.Rectia catalazei Rectia oxidazei Insamintarea mediilor repartizate in placi = tehnica epuizarii ansei Cultura bacteriana H2O2 Cultura Microbiana Banda de hirtie de filtru impregnata cu reativ Efervescenta Catalaza+ Absenta efervescentei Catalaza- Violet intens. Ureaza) -TDA in TDA --VP1 si VP2 in VP --Nit1. indol. Nit2 si Zn in Glc API 20 NE -Nit1+Nit2 in NO3 Imob. mediu roz (halotoleranta. gri sau negre. mediu galben (halotoleranta. Imob. incolor=FAD- Inel rosu= Ind.+ Inel incolor=Ind- Glc+ Lac+ Zah+ Banda rosie=Ind+ Banda incolora=Ind- . cu halou opac (colonii coagulazopozitive) --colonii mici. LDC. FAD) API 20E Mediu MIU (mobilitate -James (Kovacs) in Ind Indol. manito+) -Absenta cresterii (halosesnsibilitate) -Mediu Baird Parker -.colonii negre. Mob. Mob. fara halou (colonii coagulazonegative) -Mediu Simmons: -Verde (Citrat negativ) --Albastru (citrat pozitiv) Citire Sisteme multitest Citire teste API Mediu TSI (triple sugar iron): Negru= producere de H2S Fragmentarea coloanei de mediu=prodcere de gaz din glucoza GlcLacZahMediul MILF (mobilitate. (Zn in NO3) -James (Kovacs) in TRP API 20 STAPH Glc+ LacZah-NIT 1 +NIT2 in NIT -Zym A +ZYM B in PAL -VP1+VP2 in VP +FeCl3 Ure+ Ure- API 20 STREP -VP1 +VP2 in VP -NIN (10 min) in HIP --ZYM A+ZYMB in: -PYRA -aGAL -bGUR -bGAL -PAL -LAP +reactiv Kovachs/Ehrlich Glc+ Laz/Zah+ Vezi mediul lactozat Inel de precipitat : verde= FAD+. EMB: -LF (colonii roz) -LN (colonii incolore) --Mediul ADCL: --LF (colonii galbene) --LN (colonii incolore) Mediu Chapman -crestere bacteriana.Citire teste conventionale Geloza singe: -Hemoliza totala (beta) -Hemoliza partiala (alpha) --absenta hemolizei Medii lactozate: -Mediu MacConkey. lucioase. manito-) -Crestere bacteriana. aureus producator de sfingomielinaza perpendicular pe striurile de cultura la 8 mm distanta). se incubeaza 24 h.entierea DN-azelor) +HCl -Mediu cu TWEEN-80 (evidentierea lipazelor) -Mediu cu ou (evidentierea lipazelor si lecitinazelor) -Mediu cu gelatina (evidentierea gelatinazelor) -Mediu cu cazeina (evidentierea cazeinazelor) -Mediu cu mucina (evidentierea mucinazelor) +Lugol -Mediu cu amidon (evidentierea amilazelor) +Lugol -Mediu cu esculina (evidentierea producerii de esculetolsiderofor) Testul producerii de slime -se insaminteaza o ansa plina de cultura in bulion. se coloreaza cu safranina alcoolica 30 min. se golesc tuburile. -Mediu Wagatsuma cu singe de iepure si cristal violet (evidentierea enterotoxinelor Kanagawa) -Mediu cu ADN (evid.REALIZAREA ANTIBIOGRAMEI DIFUZIMETRICE Evidenţierea prin teste biochimice a factorilor de virulenţă şi patogenitate la bacterii Insamantare in striuri longitudinale pe: -Geloza sange (evidentierea hemolizinelor si a factorilor CAMP-like – prin trasarea unui striu de S. se evidentiaza tulpinile producatoare de slime prin aparitia unui inel rosu pe . . . . . . . . B. aureus. Daca angina este insotita de o iritatie cutanata: Streptococcus pyogenes si Arcanobacterium haemolyticum (mai ales la adultul tanar). H.Examinarea prelevatelor din cavitatea bucala Context Angina acuta Principalele obiective Izolare de Streptococcus pyogenes (grup A) si de streptococci β-hemolitici din grupele C si G. fragilis. In cazul anginei recidivante se analizeaza suplimentar: H.) . Moraxella (Branhamella) catarrhalis Angina ulcero-necrotica Se evidentiaza asociatia de fusospirochete caracteristica anginei Vincent Angina cu membrane false Candidoza orofaringiana Bilantul initial al unei boli cu transmitere sexuala Pneumonie interstitiala Flegmon amigdalian Izolare Corynebacterium diphtheriae Izolare Candida albicans Izolare de N. S. anaerobi (Fusobacterium spp. influenzae. aureus. pyrogenes. S. Peptostreptococcus spp. gonorrhoeae Izolare de Chlamydia pneumoniae Examen citobacteriologic al produsului obtinut prin punctie cu analize pentru S.. influenzae. • 2 tampoane: – – etalarea pe lama insamantare. • Daca insamantarea nu se realizeaza in maxim 2 ore se foloseste un mediu de transport tip Stuart sau Amies. 2 Examen direct • Examenul microscopic dupa coloratia Gram : – – – Semnalizarea prezentei sau absentei leucocitelor. gonorrhoeae daca nu se poate realize imediat insamantarea este indispensabila folosirea unui mediu de transport tip Stuart sau Amies • Pentru Candida recoltarea se efectueaza de la nivelul limbii.1 Prelevare si transport • inaintea tratamentului local sau general cu antibiotic • prelevarea cu tamponul de pe amigdale (sau amigdala in cazul amigdalitei unilaterale) si de pe valul palatin si partea posterioara a faringelui. Aspecte particulare: • ulceratie sau exudat -prelevarea se face de la nivelul lor • suspiciune de difterie sunt prelevate si membranele false • Pentru N. palatului si fetei interne a obrajilor. indicatori ai inflamatiei Evidentierea asociatiei fuso-spirochete caracteristica anginei Vincent Eventualul sumar al florei (calitativ si cantitativ) . insa creste mai repede pe geloza chocolat • N. • M. inse trebuie prelungita incubarea cu 24-48 ore pentru a se putea evidentia zona de β-hemoliza care se formeaza in jurul coloniilor cu un aspect asemanator streptococului. diphtheriae mediu Loeffler sau Tinsdale modificat • C. catarrhalis M.Cultura Angina acuta sau context bine definit • Geloza sange sau geloza sange cu inhibitori incubata in atmosfera cu 10% CO2 sau anaerobioza. Angina cu iritatie cutanata • Evidentierea de Arcanobacterium haemolyticum (bacil Gram pozitiv coryneform) se poate realiza pe geloza sange. aureus geloza sange sau geloza simpla. gonorrhoeae geloza chocolat imbogatita cu polivitamine si un inhibitor (tip VCAT) si incubata atmosfera cu 10% CO2 • C. influenzae geloza cu sange tratat termic sau geloza chocolat imbogatita cu polivitamine. catarrhalis . incubata in atmosfera cu 10% CO2 cu sau fara bacitracina. catarrhalis se dezvolta si pe medii uzuale. • S. M. albicans mediu Sabouraund cu cloramfenicol sau gentamicina incubat la 300C. A. haemolyticum Alte contexte • H. Anaerobioza este recomandata pentru o mai buna evidentiere a β-hemolizei. haemoliticum N. lincomicina. catarrhalis nu este clar stabilit. gonorrhoeae In celelalte cazuri realizarea antibiogramei depinde de cantitatea de microorganisme izolata. este necesara pentru aceste doua bacterii detectarea de betalactamze . singurul patogen recunoscut este Streptococcus pyogenes (grup A).Interpretare – antibiograma • In cazul unei angine acute recidivante sau nu. Streptococii din grupurile C si G. cand sunt izolati in cantitati semnificative A. influenzae si M. • La comunicarea analizei microoganismelor potential patogene se fac evaluari semicantitative. • • • • • • Streptococcus pyogenes indiferent de cantitatea in care se regaseste. • Nu se mentioneaza prezenta bacteriilor din flora comensala. eritromicina. tetraciclina. se analizeaza cel putin pentru penicilina G. In cazul anginei recidivante unde rolul H. EXAMENUL CITOBACTERIOLOGIC AL URINII (ECBU) Prelevare si transport •caz general •pacient sondat la domiciliu •imunodeprimati •analiza pentru mycobacterii •sugar •circumstante particulare Urina din primul jet (dupa un eventual masaj prostatic) suspiciune de infectie uretrala sau prostatica detectie de Mycoplasma sau Chlamydia trachomatis prin biologie moleculara. Prelevare prin punctie suprapubiana dupa dezinfectia tegumentului Prelevare prin cateter uretral permite obtinerea de urina separat din rinichiul drept sau stang •ureterostomie . saprophyticus (la tinere). Proteus mirabilis) Mai rar Enterococcus faecalis.Etiologia ITU • – Enterobacterii (mai ales E. Corynebacterium urealyticum (vechiul grup D2). S. coli. Staphylococcus “coagulazo-negativ”. • + Pseudomonas aeruginosa. Stenotrophomonas maltophilia. Staphylococcus aureus. mai rar: Oligella urethralis. Aerococcus urinae. Lactobacillus spp . Candida spp (albicans si glabrata). Acinetobacter baumannii. Burkholderia cepacia. .Examen citologic • cantitativ – Camera de numarare – stare fiziologica. • Infectiei urinara =proces inflamator: – >50 000 leucocite/ml – >10 000 hematii/ml – Celule uroepiteliale frecvente • calitativ – Examinarea frotiurilor realizate permite observarea eventualelor microorganisme prezente si orientarea catre alegerea mediilor de cultura in functie de morfologia si afinitatea lor tinctoriala. urina contine sub 10 000 leucocite si 5 000 hematii per ml. geloza chocolat . geloza singe.Cultivare Urocultura=examen bacteriologic cantitativ •diluarea urinii •tehnica ansei calibrate •metoda lamei imersate • Insamintare – mediu lactozat (CLED). Bacteriurie <103 UFC/ml – absenta infectiei Bacteriurie >105 UFC/ml – posibila infectie 103 si 104 UFC/ml – incertitudine (se repeta) Interpretarea rezultatelor ECU Bacteurie Colonizare Infectie asimptomatica Infectie simptomatica Inflamatie fara infectie Simptome fara infectie *in unele circumstante + + + Piurie + + + Simptome + + Tratament +* + ± ± Interpretare “bacterio-clinica” Categorii Criterii microbiologice Infectie urinara acuta fara complicatii la femeie Pielonefrita acuta simpla ITU cu risc sau complicate Bacterurie asimptomatica (controlata prin 2 ECU) ≥10 000 L/ml ≥103 UFC/ml uropatogeni recunoscuti ≥10 000 L/ml ≥104 UFC/ml uropatogeni recunoscuti ≥10 000 L/ml ≥105 UFC/ml uropatogeni recunoscuti ≥10 000 L/ml ≥105 UFC/ml . Examenul secretiilor si exudatelor ano-genitale OBIECTIVE • • • • • • Identificarea microorganismelor patogene Diagnosticul infectiilor tractului genital si al vaginozelor dezvoltate datorita comensalilor Diagnosticul infectiilor cu transmitere sexuala Orientarea antibioterapiei. Prevenirea bolilor cu transmitere sexuala (BTS) Microorganisme ale cailor genitale feminine Microorganisme patogene intotdeauna Microorganisme eventual patogene Candida albicans Gardnerella vaginalis Mobiluncus spp Mycoplasma. alegerea antibioticelor. Ureaplasma Staphylococcus aureus comensale Microorganisme patogenitate cunoscuta Lactobacillus Corynebacterium Neisseria gonorrhoeae alte decat fara Neisseria gonorrhoeae Chlamydia trachomatis Trichomonas vaginalis Herpes virus Staphylococcus non aureus Gardnerella vaginalis Mobiluncus Streptococcus spp Bacterii strict anaerobe Enterobacterii Papillomavirus . supravegherea tratamentului si a vindecarii. recoltarea serozitatilor se va efectua de la nivelul bazei sau marginii ulceratiei cu un vaccinostil. material intra-uterin • • • • • Prelevate de tract genital masculin epididimite si prostatite .recoltare cu tamponul din endocol si se analizeaza intotdeuna la acest nivel gonococul si Chlamydia. orhite –se punctioneaza abcesul cu seringa .secretii prostatice dupa eventualul masaj al prostate si/sau primul jet de urina. In toate cazurile. prelevatele trebuie sa permita examinarea directa si insamantarea (doua tampoane). Chlamydia. • • • • • • • Prelevate de tract genital feminin vulvo-vaginite -recoltarea cu tamponul a secretiilor din orificiul vaginal si vestibul vaginal posterior bartolinitele .aspirarea cu seringa din canal sau prelevarea cu tamponul. o chiureta sau un tampon biopsiile sau punctia ganglionului satelit se poate realiza de preferinta la cabinetul medicului sau spital colectarea continutului cu seringa sau tamponul ulceratii ano-genitale: Pustule: Recoltarea primului jet de urina este de interes in cazul uretritelor. .tamponarea uretrala. • • Transportul prelevatelor Daca prelevarile nu sunt efectuate in laborator. virus). Agentul responsabil poate fi regasit si in sperma. Prelevate anale (eventual orofaringiene) . anexite -lichidul abcesului este prelevat cu seringa si celulele tubo-peritoneale prin periere in cadrul unei interventii chirurgicale. prelevarea spermei sau recoltarea primului jet de urina.util diagnosticului in cazurile de BTS.prelevat din endocol si eventual aspirarea transcervicala prin cateter . cervicite . prostatite . endometrite . Mycoplasma. probele trebuiesc transportate rapid prin medii de transport adecvate( gonococ. in particular pentru a determina Chlamydia prin tehnici de biologie moleculara.PRELEVARE SI TRANSPORT • • • • • • Pentru ambele sexe uretrite: – – – – – Prelevat endo-uretral cu tamponul Chlamydia pentru detectarea ei este preferabila o raclare endo-uretrala. Examenul citobacteriologic direct al prelevatelor in functie de contextul clinic • – – – – Ulceratii: Examen extratemporaneu la microscop cu fond negru al serozitatii sancrului permite evidentierea de Treponema pallidum. Coloratia May-Grundwald-Giemsa a frotiurilor realizate din serozitatile unui sancru evidentiaza bacilli care evoca Haemophilus ducreyi. scor IV – flora complet substituita) In vaginoza bacteriana se observa dezechilibrul florei comensale in favoarea anaerobilor sau Gardnerella vaginalis. Coloratia Gram permite diagnosticul gonoreei. “clue-cells” din vaginoza. gonorrhoeae si Chlamidia trachomatis in uretrite si cervicite Candida albicans .asimptomatice. Se poate folosi imunofluorescenta directa. Trichomonas vaginalis si bacteriile care detemina vaginoza. a celulelor vaginale. In mod exceptional se pot evidential corpii lui Donovan ( Calymmatobacterium granulomatis sau donovani) intr-un granulom inghinal survenit la 2-3 luni dupa un raport contaminant. stiind ca aceasta bacterie este putin colorabila prin metoda Gram Posibilitatea existentei unei ulceratii externe de tip herpetic in raport cu o infectie cu Chlamydia (boala Nicolas-Favre) sau Mycoplasma. a candidozei determinate de Candida albicans. . cervicite si vaginite: Cel mai frecvent vaginitele sunt determinate de Candida albicans. Prin preparat proaspat lama-lamela se poate observa daca exista Trichomonas vaginalis sau Candida albicans (ultima este mai bine evidentiata prin dilutia prealabila in potasiu 10% si vizualizare cu contrast de faza). si mai rar evidentiaza celule care prezinta incluzii ale infectii cu Chlamydia trachomatis. • In alte localizari examenul direct determina: Neisseria gonorrhoeae. Candida albicans. Coloratiile May-Grundwald-Giemsa si eventual Papanicolaou permit studiul etiologic indispensabil: prezenta polinuclearelor. Trichomonas vaginalis. impregnarea cu argint sau coloratia Vago. Haemophilus ducreyi Calymmatobacterium granulomatis sau donovani • – – – – – – – Uretrite. Sistematic se investigheaza N. scor 3 sau 4 Chlamydia trachomatis poate fi observata prin tehnica imunofluorescentei. si mai ales studiul florei bacteriene vaginale si echilibrul sau care poate fi incadrat intr-un scor de la I la IV (scor I – flora echilibrata. Chlamydia trachomatis. Ureaplasma urealyticum. epididimitelor cu Mycobacterium tuberculosis. in particular enterobacteriile care nu sunt luate in consideratie in cazul uretritelor si vaginitelor. . Antibiograma: Se realizeaza in mod sistematic in infectiile endocervicale ale aparatului genital superior pe germenii patogeni izolati. Staphylococcus aureus.Cultivarea nu se poate realiza pentru Treponema palidum pentru Haemophilus ducreyi este foarte dificila (pe geloza cu sange tratat termic sau proaspat).asociere cu Mobiluncus spp Geloza lactozata este utila pentru izolarea diferitelor bacteria Gram negative. Prelevatele se insamanteaza cel putin pe: Geloza cu sange tratat termic cu si fara inhibitori pentru izolarea de Neisseria gonorrhoeae incubat in atmosfera de 10% CO2 Geloza sange pentru determinarea diferitelor bacterii Gram pozitive precum Streptococcus agalactiae. pe tulpinile de gonococ cu determinarea producatorilor de betalactamaze. Gardnerella . In cazul unei recomandari explicite: Culturi celulare pentru a se izola Chlamydia trachomatis. Nu se realizeaza pe bacteriile care colonizeaza in mod normal aparatul genital in special la femeie exceptie facand streptococul de grup B in cursul celui de-al treilea semestru de sarcina pentru a se preveni posibilitatea unei infectii neonatale. Medii speciale pentru micobacterii in cazul endometritelor (rare). Izolarea de Gardnerella vaginalis pe geloza cu sange uman nu are semnificatie decat daca este insotita de o apreciere semicantitativa. Geloza sange cultivata in anaerobioza pentru endometritele postpartum sau dezvoltate pe dispozitive intrauterine pentru a determina Prevotella. Biologie moleculara: Se realizeaza mai ales pentru Chlamydia. medii artificiale imbogatite cu ser de vita si extract de levuri pentru Mycoplasma hominis. sau un context favorabil (varsta. iar proba mentinuta la 370C. in special la un subiect cu antecedente de tuberculoza sau purtator la nivelul altor situsuri. Prelevare: In mod clasic prelevarea se realizeaza dupa o abstinenta de 3 zile. gonorrhoeae la var de temperatura. Recoltarea se realizeaza intr-un flacon steril cu deschidere mare. care prezinta o anomalie sau o tumoare a tractului genitourinar.EXAMENUL BATERIOLOGIC AL SPERMEI Obiective: Diagnosticul unei infectii genital la nivel superior (orhi-epididimita. prostatita) pentru diferentierea germenilor patogeni in cazul unei eventuale contaminari cu microbiota comensala Controlul calitatii spermei in cazul fecundarii in vitro Context: Majoritatea infectiilor genitale survin la adulti tineri care au activitate sexuala si de obicei sunt corelate cu o maladie cu transmitere sexuala. . In cazul unui subiect sondat. sau dupa o mictiune urmata de o dezinfectie atenta a glandului cu un antiseptic si clatire cu apa. Daca acest lucru nu este posibil transportul in laborator trebuie sa fie rapid. Este preferabila recoltarea intr-un laborator si realizarea extemporanee a examenului bacteriologic datorita sensibilitatii N. diabet. spermocultura poate diagnostica o prostatita sau o epididimita datorata unor germeni oportunisti. Trebuie avuta in vedere si posibilitatea unei infectii tuberculoase inaintea unei epididimite subacuta sau cronica. imunodepresie). Caracterul monomorf al culturilor este in favoarea unei infectii la fel ca si prezenta anumitor precum Corynebacterium seminale. • Biologie moleculara Tehnicile de amplificare genica sunt utilizate in special pentru determinarea de Chlamydia trachomatis mai ales in cadrul inseminarilor in vitro. Geloza sange pentru diferitele bacteria Gram pozitive Staphylococcus aureus. Antibiograma • Se realizeaza pentru speciile izolate • Se investigheaza producerea de betalactamaze pentru tulpinile de gonococ. • Medii sintetice imbogatite cu ser si extract levuric pentru izolarea si numaratoare de Mycoplasma hominis. Geloza cu sange tratat termic fara inhibitori incubate in mediu imbogatit cu CO2 pentru Neisseria gonorrhoeae. Gardnerella vaginalis este rareori izolata in cultura pura pe geloza cu sange uman in prostatitele subacute si cronice. epidirmidis. mult mai rar oua de Schistosoma). . Este necesara folosirea unui martor de amplificare datorita frecventei inhibitorilor prezenti in sperma (5-10%). Insamantare pe: • • • • • La recomandare speciala: • Culturi celulare – Chlamydia trachomatis. • Medii pentru micobaterii petru diagnosticul unei epididimite sau prostatite cu Mycobacterium tuberculosis. S. Enterococcus ssp.Examenul bacteriologic al spermei Examen direct • In functie de orientarea clinica si epidemiologica – Examenul citologic pe produsul proaspat • depistarea de levuri sau paraziti (Trichomonas vaginalis. Streptococcus ssp. Geloza lactozata pentru bacterii Gram negative.observarea de N. gonorrhoeae. coci Gram pozitivi sau bacilli Gram negativi – notarea absentei sau prezentei polinuclearelor. in special Enterobacterii. – Coloratia Gram . levuri (Candida albicans). Ureaplasma urealyticum. Cryptosporidium. Campylobacter. Yersinia. Ancylostoma. EPEC. Staphylococcus.Coprocultura Principalele microorganisme care determina diaree Bacterii Salmonella. Shigella. virusul Norwalk Entamoeba. Bacillus. Aeromonas. Calicivirus. Coronavirus. Trichinella Isospora. Vibrio. EIEC. Adenovirus. ETEC. Giardia. Astrovirus. Balantidium Schistosoma. Strongyloides. Necator. EHEC. Clostridium Rotavirus. Trichuris. Virusuri Protozoare Helminti . Coprocultura se realizeaza pe produse lichide.. HSV. moi.. Evidentierea toxinelor produse Clostridium difficile. C. Isospora belli. Toxiinfectii alimentare cu perioada de incubare lunga (12-72 ore) datorita Salmonella spp. mucilaginoase sau hemoragice si doar la indicatii foarte precise pentru cele solide. HIV protozoare. cereus.Contexte minimale. Determina portajului cronic Determinarea etiologiei diareei la pacientii infectati cu HIV – – – – bacterii responsabile de diaree acuta banala virusuri de tip CMV. Pseudomonas aeruginosa la nou-nascuti) sau rezistente la antibiotice (enterococ rezistent la vancomicina sau enterobacterie producatoare de betalactamaza de spectru larg). Obiective • • • • • Adult sau copil peste doi ani si context bine definit: Realizarea unei coproculturi standard cu accent pe Salmonella spp. Context epidemic-clinic particular: – – – – – – – – – Notiunea de voiaj recent intr-o “tara tropicala” Bolnavi aflati sub tratament cu antibiotic Toxiinfectie alimentara colectiva • • Toxiinfectii alimentare cu perioada de incubare scurta (1-4 ore) non-febrile datorita S. enterolitica. Shigella spp. perfringens si C. Clostridium perfringeres) Cercetarea prezentei in scaun a unei bacterii nosocomiale (de ex.. Y. precum Entamoeba histolityca. coli enteropatogen stiindu-se ca la aceasta categorie predomina etiologia virala. Giardia intestinalis Cryptosporidii. botulinum Pacienti cu HIV (SIDA) Sindrom hemolitic si uremic Intoxicatie alimentara Sindrom holeric Detectarea colonizarii de bacterii mutirezistente Determinarea starii de purtator la personalul cu risc Obiective: • • • • • • determinarea microorganismelor patogene responsabile de diaree. aureus si B. Campylobacter spp. Microsporidii . Copil mai mic de 2 ani: Realizarea unei coproculturi standard cu accent pe E. C.prezenta leucocitelor (Salmonella spp.. cholerae. Campylobacter spp. Shigella spp.. difficile) • Examenul frotiurilor colorate Gram: – – aprecierea procentajului celor doua tipuri tinctoriale. Aeromonas spp. Microbiota echilibrata este formata in majoritate de bacilli Gram negativi insa sunt prezenti intotdeauna si bacilli Gram pozitivi.Examenul microscopic • Orientarea culturilor – – germeni invazivi ..) germeni enterotoxigeni – leucocite absente (V. Orice perturbare notabila a acestui elichibru trebuie semnalata. . Intoxicatie alimentara (de exemplu suspiciune de botulism) Aceasta patologie nu necesita tehnici de coprocultura ci cercetare si tipizarea toxinei din serul bolnavului si din alimentele suspectate. incubare 24-48 ore la +40C si repicare pe medii specific pentru Yersenia mediu Wauters (geloza SS imbogatita cu dezoxicolat) mediu Irgasan-cefsulodin si novobiocin incubate pana la 48 ore la 300C. Shigella. Copil sub 2 ani EPEC medii tip EMB sau Drigalski. Mac Coy). mediu specific (Karmali.punerea in evidenta a toxinei B in filtratele de scaun prin determinarea efectului citopatogen pe culture celulare (fibroblaste. MRC-5. XLD. Skirrow sau Buztler). Antibiograma este imperativ necesara pentru Salmonella. coli. mediu selectiv de izolare (geloza SS. TCBS) Aeromonas spp pe geloza sange cu adaos de ampicilina Bolnavi aflati sub tratament cu antibiotic Clostridium difficile . Hektoen) mediu de imbogatire (3-6h) pentru Salmonella (bullion Mueller-Kauffmann. cholerae.imbogatire in apa peptonata alcalina si repicare la fiecare 3 ore pe mediu gelozat specific (de ex. Sindrom hemolitic si uremic Izolarea de E. coli O157 se realizeaza pe geloza MacConkey cu sorbitol. Contexte epidemico-clinice particulare Notiunea de calatorie recenta in “tarile tropicale” si sindrom holeriform V. cholerae . Culturile sunt incubate minim 48 ore in mediu microaerofil. . cellule Vero. Citirea se face dupa 24-48 de ore.5-1 mg/l cefotaxim. Yersinia enterolitica nu se analizeaza decat la copiii ai caror scaune sunt diareice sau la adulti intr-un context de poliartrita reactionala.Cultivarea Adult sau copil peste 2 ani si context bine definit Salmonella si Shigella. metode rapide imunoenzimatice pentru detectia rapida de toxina A sau de toxina A si B cand rezultatele se citesc in maxim 3 ore. coloniile sorbitol (-) sunt agglutinate pe latex. mediu de imbogatire (mediu Rapapport). DCL. E. Selenit) Campylobacter spp. Antibiograma In toate cazurile este necesara realizarea antibiogramei pentru toate bacteriile izolate din coprocultura. Determinarea colonizarii de catre bacteria multirezistente la antibiotic Enterococcul rezistent la vancomicina este izolat pe geloza tip bila esculina cu 6mg/l de vacncomicina. Bacteriile producatoare de betalactamaze de spectru larg sunt selectionate pe mediu Drigalski cu 0. V. menigitidis > 10 elemente/mm3din care 50% limfocite – H.4g/l) Meningite comunitare: glicorahie normala (>60% fata de glicemie) LCR “purulent” Adulti si copii >5 ani : . menigitidis . % polinucleare = % limfocite imunodeprimati) – S. meningita purulenta sau o menigita – S. coli daca normoglicorahia este >50% decat glicemia si mai putin de 100 – L.4 g/l Sugari si copii <5ani . pneumoniae lichidul este tulbure (200 globule albe/mm3).aureus sau S. > 10 elemente/mm3 . epidermidis proteinorahie si glicorahie normala se poate suspecta: listerioza.4 g/l Nou-nascuti hipoglicorahie < 40% fata de glicemie =>se suspecteaza etiologie – Streptococcus agalactiae bacteriana : Listeria.aspect microscopic orienteaza spre o meningita purulenta cand – S. pneumoniae LCR limfocitar – N.mai mult de 10 elemente/mm3din care 50% polinucleare – Listeria monocytogenes .Examenul citochimic si bacteriologic al lichidului cefalorahidian LCR normal aspect macroscopic “ apa de izvor” (limpede) <5 elemente/mm3 (NB: la nou nascuti 10-30 elemente/mm3 (50% PMNN) proteinorahie normala (< 0. – N. abces cerebral – Enterobacteriaceae LCR hemoragic – Pseudomonas Contaminarea LCR cu globule rosii se poate datora unui traumatism aparut in timpul punctiei lombare sau unei hemoragii subarahnoidiene (asociata unei pleiocistoze si uneori cu hipoglicorahie).hipoglicorahie < 40% fata de glicemie – S. • • • • • . monocytogenes elemente/mm3 => se suspecteaza etiologe virala Meningite nosocomiale LCR “panache” (neurochirurgicale. influenzae proteinorahie >0.proteinorahie >0. BK insostita de hipoclorurorahie) – E. pneumoniae limfocitara la debut. insamantarea pe mediu de cultura specific M.: N. unor amibe libere (Naegleria fowler i) Tipul morfologic. agalactiae bacili G .Orientarea etiologica rapida Examenul microscopic al frotiurilor Gram Prezenta/absenta bacteriilor. coli K1 Meningita limfocitara la imunodeprimati (SIDA) Cryptococcus neoformans LCR limfocitar cu hiperproteinorahie.confirmare cu o tehnica de amplificare molecura LCR hipercelular cu frecvente polinucleare. tuberculosis . hipoglicorahie si hipoclorurahie = meningita tuberculoasa. Gram +/-) Prezenta capsulei localizarea intra-/extraleucocitara. meningitidis Meningita la nou-nascuti coci Gram +: S. .investigarea BAAR prin examen microscopic . bacili. afinitate tinctoriala (coci.crestere bacteriana absenta Tratament cu antibiotice Etiologie cu bacterii greu cultivabile (Leptospira. Borelia) • Antibiograma direct din LCR . Investigarea prezentei antigenelor solubile in LCR metoda latex aglutinarii Meningita comunitara la adult/copil coci Gram +: S.: E.: H. influenzae coci G . pneumoniae bacili G . incubare la 370C in atmosfera de 5-10% de CO2 geloza sange.Cultivarea • • Sistematica pentru toate tipurile de LCR Medii imbogatite – – – – geloza sange suplimentata cu factori de crestere. incubare la 370C in atmosfera de 5-10% de CO2 mediu pentru anaerobi. pneumoniae detectarea rezistentei la beta-lactamine cu ajutorul discului de oxacilina si determinarea CMI la penicilina G. hipoglicorahie si suspiciune de tuberculoza • mediu Lowenstein-Jensen (insamantare in 3 tuburi si imbogatire daca este posibil) sau alt mediu specific • Antibiograma H. incubare la 370C in anaerobioza bulion cu extract globular (facultativ) permite diluarea antibioticului prezent in LCR • • Incubare 18 – 48h -5 zile la 370C Circumstante particulare: – – meningita limfocitara la imunodeprimati (SIDA) » geloza Sabouraud meningita limfocitara. cefotaxim si cetriaxona . amoxicilina. influenzae investigarea beta-lactamazelor N. meningitidis investigarea beta-lactamazelor (in cazuri exceptionale) investigarea sensibilitatii scazute la penicilina G prin masurarea diametrului zonei de inhibitie obtinut in jurul discului de oxacilina si prin determinarea CMI gruparea antigenica trimiterea catre un centru de referinta S. aureus Neisseria gonorrhoeae Enterobacteriaceae Streptococcus spp. Peritonita primara (primitiva) Peritonita secundara (infectie biliara sau abces) Streptococcus pneumoniae Escherichia coli Enterobacteriaceae Streptococi Anaerobi Enterococcus spp. aureus Enterococcus sp. aureus Stafilococi coagulazo-negativi Peptostreptococcus Supuratie intestinala Peritonita post-chirurgicala Pleurezie Osteomielita la copil Osteomielita si spondilodiscita Artrita profunda Infectii ale protezelor articulare . Haemophilus influenzae Borrelia burgdorferi P. aeruginosa S. aureus Haemophilus influenzae Anaerobi S. Yersinia pseudotuberculosis Yersinia enterocolitica Salmonella spp Streptococcus “milleri” Enterobacteriaceae Enterococcus spp Anaerobi Streptococcus pnemoniae S.Examenul bacteriologic al lichidelor de punctie (lichide serice. infectate) Supuratie hepatica Enterobacteriaceae Anaerobi Streptococcus “milleri” S. aeruginosa S. aureus S. aureus Enterobacteriaceae P. antecedente de tuberculoza).geloza chocolat incubare in atmosfera de CO2 la 350C ( in functie de context se foloseste geloza BCYEα pentru Legionella. . Aspergillus (incubare la 22 -300C) mediu de cultura pentru Mycobacterium (incubare 8 saptamani) mediu de cultura pentru Nocardia (10 zile) Interpretarea culturilor comparatie intre rezulatele obtinute in cultivare aeobe si cele ale cultivarii anaerobe.creier) incubare in anaerobioza la 370C (in medie 4 zile. nici unul nefiind predominant) impune identificarea tuturor speciilor izolate. in situatia unei cantitati suficiente de lichid se realizeaza o numaratoare si formula elementelor figurative. rezultatul nefiind considerat negativ nici dupa a 10 zi de incubare mai ales in cazul lichidelor de punctie articulara. .Metode bacteriologice Examenul direct in situatia unei cantitati de lichid este mica (sau in cazul punctiilor chistilor) : se realizeaza coloratie Gram. Mediile solide sunt examinate la 24h si la 48h. Antibiosensibilitatea • Se realizeaza determinarea CMI sau CMIs pentru moleculele folosite in mod frecvent in tratament . realizandu-se o comparatie si cu simptomatologia pacientului. mediu cu Tween pentru corynebacterii) In functie de contextul clinic (imunodeprimati. se utilizeaza: mediu Sabouraud pentru levuri. dar lipsa dezvoltarii in cultura nu exclude existenta bacteriei in cantitati reduse/necultivabile in acest situs. Prezenta unei culturi mixte (>3 specii microbiene. Pentru aceste lichide un pozitivarea culturii exprima o infectie. coloratie citologica (pentru determinarea celulelor neidentificabile) coloratie Gram Cultivarea centrifugarea lichidelor interne la 1500g 30 min (expunere la oxigen !!!!(efect nefast asupra anaerobilor) si risc mare de contaminare) insamantare in bulion imbogatit (tip cord . iar pentru lichidele articulare 10 zile) si observare zilnica. Mediile lichide sunt incubate.mediu selectiv pentru bacterii gram negative. insamantare in bulion pentru anaerobi pentru izolarea aerobilor: geloza sange. Examenul bacteriologic al prelevatelor oculare 1.keratite . localizarea infectiei – la nivelul segmentului anterior – conjunctivite .endoftalmite si panoftalmite .infectii perioculare contextul epidemiologic – etiologia infectiilor oculare pot varia cu: varsta statusul imuniatar (imunodeficienta) zona geografica .uveite anterioare/iridociclite .la nivelul segmentului posterior – corioretinite si retinite . Obiective izolarea si identificarea agentului bacterian/fungic implicat in etiologia infectiei oculare stabilirea terapiei infectiei prevenirea infectiilor post-operatorii izolarea agentului etiologic. enterobacterii. Enterobacterii (Serratia. Streptococcus spp. Naegleria Endoftalmite . S.pyogenes. epidermidis. Proteus.aureus.gonorrhoeae. C. S. uneori Moraxella spp. N.aureus. Neisseria spp Context special H. Klebsiella. Enterococcus faecalis Infectii postoperatorii S.pneumoniae.aeruginosa.pneumoniae. pyogenes. Haemophilus. Acanthamoeba.influenzae Imunodeprimati sau diabetici: bacterii anaerobe si levuri Celulite profunda S.trachomatis. N.diphtheriae. P. epidermidis. S. S. S. Actinomyces. Mycobacterium Nocardia.Potentiali patogeni Bacterii Gram + Comensali Potentiali patogeni Bacterii Gram Comensali Localizare Conjunctivita Context habitual S. S. Aspergillus Profunde: S. S. aeruginosa. Acinetobacter Moraxella catarrhalis. Adult imunodeprimat: Pseudomonas.aureus. Enterobacter. S. Klebsiella. levuri Blefarite Keratite S.tuberculosis.gonorrhoeae. leprae Nocardia. Corynebacterium sp. meningititdis.pneumoniae. levuri Batrani si copii: N. S. pyogenes. S. adaugandu-se: N.aureus. Enterobacter). tuberculosis. pyogenes.pneumoniae. P. aureus.aureus.aeruginosa Infectii oculare Celulite cronice Dacrioadenite dacriocistite Canaliculite si S. Citrobacter. pyogenes. Moraxella spp. Streptococcus pneumoniae. S. C. Proteus.aureus. Propionibacterium acnes.influenzae Propionibacterium propionicus Cronice: M. P. enterococi. S. P. trachomatis Copii <5ani : H. S.aeruginosa.aeruginosa Africa si tarile in curs de dezvoltare: M.influenzae.pallidum. T. Serratia. enterobacterii S. Haemophilus aegyptius. P.aureus. levuri.. M. Bacillus cereus.pneumoniae. C. Moraxella. uneori micobacterii atipice. SCN si levuri Demodex Purtatori de lentile de contact: amibe libere. H. Aspergillus Aceeasi germeni ca in cazul keratitelor.gonorrhoeae. de catre medicul oftalmolog .cu un tampon steril Mai rar. P. bacterii Gram negative: enterobacterii (Klebsiella.la nivelul unghiului intern al ochiului . Enterobacter. Serratia. S.aeruginosa. devenind oportuniste : S. Acinetobacter La purtatorii de lentile de contact predomina bacteriile Gram negative. Bacteriile florei comensale prezinta o importanta deosebita in cazul pacientilor imunodeprimati. epidermidis.inainte de o toaleta facila riguroasa . Pentru alte prelevate se pot realiza : frotiu colorat Gram – permite descrierea florei dominante frotiu colorat Giemsa – permite descrierea asptectului citologic (prezenta polinucleare) pentru evidentierea bacteriei Chlamidia trachomatis prin imunofluorescenta preparat proaspat pentru evidenterea amibelor libere la pacientii purtatori de lentile de contact Prelevate pre-operatorii In acest caz se evidentiaza bacterii patogene in proportie de 25-30% cazuri: bacterii Gram pozitive – cele mai frecvente (75-80%): S. Streptococcus spp. 1-2 gene cu pensa sterila) orgeletului (se preleva cu un ac de seringa steril pruoiul) dacriocistitei (se preleva pruoiul de la nivel punctelor lacrimale palpebrale. Moraxella spp. Propionibacterium acnes. Haemophilus. Moraxella catarrhilis.. Proteus).Prelevare . Enterococcus faecalis. Neisseria spp. Antibiograma se realizeaza numei pentru bacteriile cu potential patogen . in cazul: blefaritelor (se preleva cruste palpebrale. prin presarea sacilor lacrimali) ulcerului corneean (se preleva cu ajutorul unui tampon dupa efectuarea unei anestezii locale) Transportul mediu pentru Chlamidia mediu Stuart pentru alte specii bacteriene Examenul direct Nu se realizeaza in cazul prelevatelor recoltate inainte de interventia chirurgicala oculara. aureus.. pneumoniae. pallidum.gonorrhoeae.aureus.trachomatis. Enterobacter. pyogenes. enterobacterii.aureus. levuri Antibiograma Se realizeaza asupra germenilor cu potential patogen .pneumoniae. tuberculosis. N. H. In functie de contextul clinic si epidemiologic se utilizeaza alte medii.aeruginosa. iar din infectiile cronice: M. S. sacul lacrimal se poate infecta prin blocarea cailor de curgere a lacrimilor. levuri Canaliculite Reprezinta infectii cronice ale orificiului lacrimal si ale canaliculelor. Bacillus cereus. Citrobacter. levuri Copii si batrani: N. P.pyogenes. C. adaugandu-se N. enterobacterii. meningititdis.aeruginosa Context epidemiologic particular (Africa si tarile in curs de dezvoltare) M. la 350C. Moraxella spp.aureus. incubare in atmosfera de CO2. S. pneumoniae.aureus. S.aureus. levuri. M. Proteus.B si C) si de conjunctivita cu incluzii (serotip D si K). Klebsiella. uneori micobacterii atipice. P. imunodeprimati sau diabetici: bacterii anaerobe si levuri Celulite cronice: S. S. gonorrhoeae.pneumoniae.pneumoniae. trachomatis este responsabila de trahoma (serotip A. cauzate de catre aceeasi germeni prezenti la keratite.influenzae.aureus.Alte prelevate geloza sange/ sange tratat termic.pneumoniae. Se izoleaza: S. culturi de celule pentru izolarea Chlamidia trachomatis bulion /geloza sange in anaerobioza mediu Sabouraud pentru levuri si Aspergillus. pyogenes. pyogenes. frecvent: S. P. Adulti imunodeprimati: Pseudomonas. S. S. datorita in majoritatea cazurilor : Propinibacterium propionicus Blefarite Se datoreaza S. S. S. Aspergillus Dacrioadenite si dacriocistite: glandele lacrimale prezinta rareori infectii profunde.epidermidis. N. la copii<5 ani: H. Nocardia.influenzae.aeruginosa. T. incubare 22-300C medii de cultura specifice pentru Mycobacterium si Nocardia (incubare 8 saptamani in atmosfera de CO2 la 350C) medii de cultura pentru amibe libere Rezultate estimate: Conjunctivite: S.tuberculosis. Alte infectii oculare Celulite profunde : S. S.diphtheriae. Serratia. S. pyogenes. Moraxella spp Keratite Se datoreaza amivelor libere in cazul purtatorilor de lentile de contact. Nocardia. Diagnosticul se realizeaza prin examen direct sau cultivare. Mycobacterium.gonorrhoeae.influenzae. H. Haemophilus aegyptius C. S. Leprae.aureus. S. Actinomyces. C.aeruginosa. influenzae. Aspergillus Endoftalmite Sunt de natura endogena sau exogena (post-chirugicale sau dupa ranire). P. H. Studiul bacteriilor anaerobe nu este necesar in acest context. calitative (simple puneri de culturi in medii lichide). Context raportatea existentei unei stai septice la colonizarea dispozitivelor intravasculare cu unul sau mai multe microorganisme.. Candida sp. EXAMENUL BACTERIOLOGIC AL UNUI DISPOZITIV INTRAVASCULAR (CATETER.alegerea antibioticului . -Diferentierea unei colonizari de contaminarea ce are loc in general la scoaterea dispozitivului. Microorganismele cel mai frecvent intalnite sunt: Staphylococcus epidermidis.. Staphylococcus aureus. Enterocaterii. metode cantitative sau semicantitative. Acinetobacter ssp..indepartarea dispozitivului . II. Excluderea posibilitatii existentei unui alt focar infectios Luarea unuei decizii: . CAMERA IMPLANTABILA) I. Enterococcus ssp. (si alti stafilococi coagulazo-negativi).Obiective -Utilizarea unei metode sensibile si specifice care sa permita punerea in evidenta a colonizarii unui dispozitiv.instaurarea sau nu a antibioterapiei pe cale generala sau locala . bacterii corineforme. Pseudomonas aeruginosa. una de la periferie.plasati probele rapid in automat .Meteode bacteriologice 1. Hemocultura pentru detectarea cresterii in sistem automat . pentru un timp > 2 ore.incubati 72 ore in atmosfera 5% CO2 . de la distanta de material si alta de-a lungul dispozitivului (dupa aruncarea primilor 20 ml de sange) .prelevati 2 hemoculturi (10 ml de sange fiecare).este mai usor de realizat decat prima metoda pentru camerele implantabile b.realizati hemoculturi in flacoane pentru automat din sange periferic si din material .exprimati rezultatele in UFC/ml .aceleasi etape fara centrifugare utilizand tuburi de 1. .insamantati sedimentul de centrifugare din fiecare tub pe 2-3 placi cu geloza sange .rezultatul este semnificativ daca UFC/ml al materialului > 5x UFC/ml din sangele periferic Metoda liza Isolator 1. a.5 .aceasta metoda este valabila pentru automatul VITAL (bioMerieux).5 ml .se utilizeaza in pediatrie .se tine cont de o pozitivare mai rapida a hemoculturii prelevate de pe material (semnificativa daca timpul de pozitivare este inferior hemoculturii periferice) . Analiza bacteriologica a dispozitivului in organism Hemoculturi diferentiate care se aplica in cazul camerelor implantabile si a cateterelor profunde. Hemocultura prin metoda centrifugare-liza (Isolator 10) . se fac prelevari la indepartarea acestor dispozitive: -indepartati camera .nu exista o metoda standardizata pentru analiza camerelor implantabile.se lucreaza pe 5 cm de la extremitatea distala pentru cateterele lungi.insamantati 10 μl bulion pe geloza sange. prezinta sensibilitate buna dar specificitate mediocra b. Metoda semicantitativa Maki .este o metoda simplificata: cateterul e colectat intr-un ml ser fiziologic fara desfacerea orificiului . incubare 48 ore la 370C .spalati partea inchisa a camerei si analizati produsul de spalare .recoltati serozitati .incubati 48 ore la 370C . se caracterizeaza prin specificitate si sensibilitate buna c. Analiza bacteriologica dupa scoaterea cateterului .analizati cateterul printr-o metoda cantitativa (Cleri sau Brun-Buisson) . vortexare 1 minut se obtine acelasi prag de pozitivitate 3. Metoba cantitativa Cleri modificata de Brun Buisson . vortexare 30 secunde .cateterul este colonizat daca UFC/ml > 15 (5 dupa unii autori) Aceasta metoda ia in calcul doar suprafata externa a cateterului. sau pe toata suprafata cateterului pentru cateterele scurte.prindeti cateterul cu o pensa sterila si se desfaceti orificiul in care se pune 1 ml de bulion steril -colectati bulionul si cateterul intr-un tub steril.rulati cateterul pe suprfata unei placi de geloza-sange cu ajutorul unei pense sterile sau a unei pipete Pasteur .cateterul este colonizat daca UFC > 1000/ml. a. Analiza bacteriologica dupa scoaterea unei camere implantationale . Metoda cantitativa Cleri .2. Aceasta metoda ia in calcul fata externa a cateterului si orificiul dispozitivului. Obiective .EXAMENUL BACTERIOLOGIC AL LICHIDULUI DE DREN I.incubare 48 ore in aerobioza 3. daca sunt puse in evidenta bacterii trebuiesc cautate argumente in favoarea unei infectii locale sau a unei stari septice: se realizeaza sistematic hemoculturi pentru evidentierea bacteriemiei. Practica este curenta dar nevalidata pe plan clinic. Context Analiza bacteriologica a unui lichid de dren se poate practica in scopul supravegerii unui situs. necesitand un dispozitiv de drenaj. se exclude posibilitatea altui focar infectios. Examen direct . Antibiograma . III.insamantare pe geloza-sange . in mod natural steril.Cultura . sau pe sediment de centrifugare 2.coloratie Gram poate fi realizata pe un frotiu direct. Metode bacteriologice 1.nu este obligatorie . II.prelevatele trebuie sa provina din sisteme de drenaj inchise diferentierea colonizarii dispozitivului de contaminarea ce are loc la situsul de insertie sau pe traseul drenului: se confrunta abundenta si natura florei cu cea de la nivelul situsului. enterobacterii. pe baza unor argumente anamnetice.EXAMENUL BACTERIOLOGIC AL PRELEVATELOR PERINATALE I. biologice si bacteriologice. 1. Anaerobies strictes. tip III si I). In uter Fatul este contaminat pe cale transplacentara in cursul unei bacteriemii materne. uneori chiar inainte. Patologii fetale sau/si neonatale intotdeauna severe (avort. hepatite) care sunt detectate la nastere nu sunt tratate aici. H. Infectii neonatale Fatul este contaminat prin lichidul amniotic care a fost el insusi infectat la strabaterea caii genitale sau la nastere. Streptococcus spp. microorganisme responsabile de patologia veneriana la femei ( Chlamydia. clinice. Patologii infectioase neonatale care sunt greu de combatut si sunt dominate de semne respiratorii. Infectii post-natale In 8 ore de la nastere. . E. De asemenea. 4.Tabloul clinic al acestor infectii tardive sunt adesea dominate de semne de meningita. Germenii infectanti sunt deseori ingerati de nou-nascut. Enterococcus spp. prematuritate. haemolyticus.Context: Evaluarea riscului infectiilor perinatale Contaminarea perinatala se poate produce in utero. Infectiile virale ale nou-nascutului (Herpes viridae VIH. la trecerea prin caile genitale ale mamei. Alti comensali din vagin pot fi implicati in infectii neonatale: Staphylococcus aureus. Criteriile microbiologice si rezultatele examelelor directe a prelevatelor practicate la nastere influenteaza decizia in privinta tratamentului.Criterii decizionale pentru instituirea unui tratament antiinfectios la nou-nascut Prognosticul infectiei nou-nascutului este direct dependent de rapiditatea administrarii tratamentului. Fiecare echipa de obstetricieni utilizeaza propriile reguli in absenta unui consens in tratamentul infectiilor. Mycoplasma. sindrom infectios congenital) Bacteriile in cauza sunt cele capabile sa infecteza mama si capabile sa colonizeze fatul pe cale transplacentara: Listeria monocytogenes 2. Bacteriile care colonizeaza caile genitale ale mamei cel mai adesea fara consecinte patologice pentru mama. influenzae (biotip 4). Neisseria gonorrhoeae. malformatii. Treponema pallidum) pot infecta nounascutii. copilul poate fi contaminat de microorganisme din mediu sau de la mama. Gardnerella vaginalis. Ureoplasma . Speciile cu “risc infectios crescut” pentru nou-nascut: Streptococcus agalactiae (grup B. 3. coli (tip capsular K1). H. la nastere sau dupa nastere. Decizia tratamentului se face la nastere. 5ml). o eliminare precoce poate fi un semn de infectie. narina si conduct auditiv) 2. Examenul bacteriologic al lichidului amniotic Acest examen este practic in perioada prenatala in caz de ruptura precoce a apei.prelevare de placenta: un esantion de placenta poate fi prelevat cu ajutorul unui scalpel steril de preferinta dintr-o zona cu aspect macroscopic anormal. streptococii. apoi prelevat endocol cu un tampon ce va fi intors de mai multe ori in endocol si scos evitand orice contact cu peretii vaginului. Prelevate 1. Tehnica de prelevare este determinanta pentru evitarea contaminarii lichidului in timpul trecerii prin vagin. Acest tip de prelevat este tratat ca un prelevat steril. anale Evidentierea S. Prelevate complementare -sunt efecuate in urmatoarele 24 de ore de la nastere a. aspirat din orificii si cutanat (1-3 situsuri cutanate si orificii (pliu. 2. Gardnerella dar si alti germeni aerobi si anaerobi comensali ai cailor genitale. 3.efectuate si transportate la temperatura ambianta intr-o ora (daca e posibil) de la nastere si examinate imediat a.sunt prelevati cativa ml cu ajutorul unei spatule sterile. . identificarea. 3.Prelevate de urgenta. Haemophylus. Mai inainte trebuie curatat corect exocolul cu AFS. Prelevate pentru evidentierea portajului matern de microorganisme “de risc” 1.stabilirea criteriilor bacteriologice pentru luarea unei decizii in stabilirea tratamentului la nou-nascut . o cantitate suficienta de lichid amniotic (0. Daca aspectul este diferit trebuie conservat esantionul la 40C.izolarea. Prelevate specifice hemoculturile. .Examenul bacteriologic al endocolului Infectia corioamniotica ascendenta incepe printr-o colonizare a endocolului. agalactiae la nivel vaginal si anal in timpul ultimului consult inaintea datei prevazute pentru . Existenta unei BTS anterioare la femei face sa creasca riscul infectiilor grave la nou-nascut. prelevate vaginale. de la nivelul colului. Obiectivele examenelor bacteriologice: . Examenul prelevatelorde endocol realizate corect (fara contaminare vaginala) poate permite identificarea bacteriei responsabile de colonizarea si producerea infectiei. punctiile LCR si prelevatele periferice (ECBU) B. cu prioritate bacterii cu risc inalt de infectie pentru nou-nascut. Enterobacteriile. Acest examen poate fi practicat in timpul ultimului consult inainte de data prevazuta pentru nastere. b.II. b. prelevare de meconiu: In mod normal meconiu este eliminat in 48 de ore. Tehnica de prelevare este determinanta pentru a evita contaminarea vaginala. Trebuie mai intai curatat corect exocolul apoi prelevat. Trebuie cautati in cultura toti germenii care pot fi responsabili de chorioamniotite bacteriene. si determinarea sensibilitatii la antibiotice a bacteriilor responsabile de infectie in cursul primelor zile de viata III. Lysteria. aspiratul gastric: cativa ml de lichid gastric sunt aspirati cu ajutorul unei sonde gastrice nr 8 montata pe o seringa de 10 ml. 2. c. coli K1: fenotip de rezistenta dobindita S.un mediu selectiv pentru bacili G.H. coli (K1). Prezenta speciilor comensale trebuie interpretata cu precautie. influenzae. Examinarea se practica ca si in cazul lichidului gastric. 4. Examenul directal acestor prelevate este mai putin informativ decat cel al lichidului gastric. agalactiae. Mediile unt incubate 48 ore la 370C. bacterii.1. L. si cicline H. in cazul unei infectii. Cultura . cu 5-10% CO2.un mediu imbogatit (geloza cu sange tratat termic) . In general. coli se face prin aglutinare pe lama. si.Examenul direct a. Tulpinile de Listeria sunt trimise la centrul de referinta. Metodele de amplificare genica sau sonde nucleare nu sunt inca validate. in cazul mediului cu sange. Prezenta unei flore abundente si variate poate fi rezultatul contaminarii datorita prelevarii tarzii sau conditiilor proaste de transport. . levuri. b. Alte metode de diagnostic rapid Evidentierea antigenelor bacteriene. Trebiue evidentiate speciile “de risc”. E. d. Meconium Meconiu este normal steril. Identificarea altor bacterii considerate ca patogene se face pana la stadiul de specie. influenzae: prezenta de beta-lactamaze Listeria : rezistenta naturala la cefalosporine. monocytogenes. Antibiograma obligatorie.un mediu solid pentru strict anaerobi din lichidul gastric. flora monomorfa. Lichdul gastric Realizati frotiuri Gram. Determinarea grupului capsular K1 de E. levuri. rezistenta dobandita la macrolide floroquinolone. bacterii. Prezenta unei specii ca flora dominanta in 2 prelevate din situsuri diferite este considerata semn de infectie.un mediu selectiv pentru streptococi si Listeria (geloza sange si acid nalidixic-colistine sau ANC) . Antibiograma Se realizeaza pentru tulpinile patogene. Se examineaza la microscop dupa coloratia Gram: polimorfonucleare. agalactiae: rezistenta la macrolide. Toate celelalte specii izolate din lichidul gastric sau din alt prelevat recoltat la nastere la copil trebuie considerat ca potential patogen. Haemophilus trebuie identificat. cotrimazol . Prelevarile cu tampon Aceste prelevate sunt frecvent contaminate de flora vaginala a mamei si/sau de flora cutanata sau din mediu. Microorganisme incriminate Examene microbiologice Bacteriile patogene investigate sistematic in toate prelevatele la mama sau la fat S. E. Se examineaza la microscop: polimorfonucleare. insuficienta hepatica acuta sau cronica 3 scor ≥6 – risc puternic de bacteriemie scor ≤2 -risc scazut .HEMOCULTURA Factor de predictie Temperatura maxima>38. perforare digestiva. stop cardiorespirator. multitraumatisme.30C puncte 3 Maladie rapid fatala 4 Maladie terminala 2 Prezenta frisonului 3 Toxicomanie pe cale venoasa 4 Abdomen chirurgical 3 Factor de comorbiditate majoraa coma sau moarte cerebrala. intermitenta. in cursul altor situatii clinice. b. Bacteroides. lizozim. in cursul carora bacteriemia este permanenta. inactiveaza complementul. Peptostreptococcus anaerobius.2% poate neutraliza efectul inhibitor al SPS.bacteriemia poate fi tranzitorie. stafilococi. Efectuati numarul de prelevari necesare Cu exceptia infectiilor sistemului vascular. stafilococi. E de preferat utilizat in concentratia 0. Un timp de incubare mai lung poate fi necesar pentru microorganisme particulare:ciuperci.05%. Dezinfectia capului flaconului de hemocultura e realizata cu alcool 70% sau cu produs iodat unde a fost lasat inainte de utilizare. Polietanol sulfonat de sodiu (SPS) Este anticoagulantul general utilizat in bulion pentru hemoculturi la o concentratie de 0. Aditia de gelatina la o concentratie de 1. inhiba fagocitoza. Diluarea sangelui Sangele bolnavului contine numeroase substante cu activitate antibacteriana:complement.Neutralizarea antibioticelor Rasini absorbante de cationi sau carbon activ au efect neutralizant fata de antibiotice. Diluarea 1/10 sangelui in bulion atenueaza efectul acestor substante. Prelevarea unei cantitati suficiente de sange 20 ml -adult. Bacillus Bacili G-aerobi anaerobi S.aureus . in particular endocarditele bacteriene.aerobi. Totusi. bacterii de grup HACEK. c. Peste aceasta perioada. 1-2 ml la copil.apoi un produs iodat. Durata de incubare a flacoanelor de hemocultura Incubare de 7 zile la 350C este suficienta.Realizarea unui prelevat de calitate a. Listeria. Alegerea conditiilor de cultivare adecvata a. Examenul macroscopic al probei= valoare orientativa Semne observate Turbiditate Hemoliza Producere de gaz coagulare Bacteria in cauza Bacili G. Favorizeaza cresterea majoritatii bacteriilor. tinctura de iod sau polividona iodata. 1-2 minute de contact sunt necesare pentru obtinerea efectului aseptic in cazul polividonei. neutralizeaza lizozimul si antibioticele familiei aminosidelor. c. Clostridium. La automate. Streptococi.Evitati contaminarea Asepsia pielii se face succesiv cu alcool 70% . • • 4. pentru ca inhiba activitatea bactericida a serului. Aerobioza-anaerobioza b. 3. 2. celule fagocitare si antibiotice . sau de Streptobacillus moniliformis. Detectarea precoce a cresterii bacteriene a.025-0. SPS poate avea efect inhibitor asupra unor specii de Neisseria.O masura de precautie consta in realizarea prelevarilor “la distanta” fata de administrarea antibioticelor. bacteriile detectate sunt in general contaminanti care au fost in prelevat in cantitate scazuta. d. incubarea e validata pentru 5 zile. Brucella sau Legionella si in plus pentru pacientii suspectati de endocardite si la care prelevatele au fost realizate atunci cand bolnavul era sub tratament cu antibiotice. 2-3 seturi de hemoculturi / 24 ore cu pauza de 30-60 minute intre 2 prelevari.025%. Solutia prezenta in tub contine saponina pentru lezarea leucocitelor si eritrocitelor. Fiecare flacon are propria celula de citire.agitarea flacoanelor aerobe in timpul primelor 24 ore de incubare accelereaza cresterea bacteriana. levuri cu crestere dificila. ciuperci filamentoase. in pediatrie.detectie automata a hemoculturilor pozitive . supernatantul este eliminat si concentratul este omogenizat la vortex.detectia flacoanelor pozitive pre-incubate . Bactec 9240 Acelasi principiu.repicarea sistematica precoce (intre 6 si 24 ore) a flaconului de anaerobioza pe gelaza chocolat incubata in aerobioza la 350C e uneori recomandata dar putin utilizata -sistemele difazice permit cresterea precoce a coloniilor pe mediul gelozat. Sensorul este separat de bulion printr-o membrana semipermeabila care nu lasa sa treaca CO2. dar e dificil de pus in practica. Producerea de CO2 antreneaza o descrestere a pH-ului si sensorul devine galben. Se practica in tuburi de 1. b4. necesita timp mult din partea manipulatorului. Sistemul Isolator este foarte performant pentru izolarea microorganismelor urmatoare:micobacterii. coloratia fluorescenta. echipat cu o dioda de excitare ce emite o lumina verde.aerarea flacoanelor aerobe cu un dispozitiv adaptat favorizeaza cresterea Pseudomonas .Ameliorarea precocitatii si sensibilitatii detectiei cresterii bacteriene . Bio Argos -se masoara spectofotometric producerea de CO2 BacT/Alert Principiul consta in incorporarea in fiecare flacon a unui detectot colorimetric sensor de CO2 de culoare verde. Aceasta molecula nu este sensibila doar la CO2. Permite cuantificarea bacteriemiei.5 este acelasi sistem. Centrifugare-liza: sistemul Isolator Acest sistem permite recoltarea a 8-10 ml de sange si concentrarea microorganismelor inainte de insamantarea pe mediul gelozat adaptat cresterii microorganismelor respective.prelucrare statistica si protectia manipulatorului Principiul de detectie estec masurarea directa sau indirecta a cantitatii de CO2 produsa in flacon. Lumina rosie emisa de filtre e transmisa de o fibra optica spre un numarator de fotoni. Isolator 1. Vital In flacoane sunt molecule fluorescente in stare nativa care emit fluorescenta in prezenta fenomenelor biologice determinate de cresterea bacteriana. polipropilenglicol pentru a evita formarea de spuma datorita saponinei si SPS ca anticoagulant. -sistemul Signal utilizeaza un flacon la care este adaptat un dispozitiv ce permite semnalizarea cresterii bacteriene b3. . cresterea este detectata datorita variatiei de pH si modificarii potentialului oxido-reducator.Important pentru speciile bacteriene cu crestere delicata. Virajul culorii este interpretat prin reflectometrie. Se insamanteaza pe diferite medii gelozate. in absenta unui dispozitiv automat .detectarea precocitatii cresterii realizand o examinare directa la microscop in bulionul de cultura cu acridin orange este o tehnica putin utilizata . fiecare citire compara variatia de culoare cu precedenta. fiecare flacon are propria sa celula de citire. Prezinta si cateva inconveniente:riscul manipularii obliga manipulatorul la lucru in hota. masurata de o fotodioda. fara etapa de centrifugare. ceea ce este util pentru punerea in evidenta a unei infectii pe cateter. Metode de detectie automatizata . bacterii exigente.5 ml. Dupa centrifugare tuburilor in rotor la unghi fix de 350 -30 minute la 3000g. sau M. aureus. S Streptococilor de grup viridans. b. nu cresc pe mediu gelozat. E. Campylobacter. mai mult decat durata normala de incubare a flacoanelor in automate.Se fac subculturi pe geloza tripticar soya cu 5% ser de bou sau pe agar Brucella incubat in atmosfera de 5%CO2. sau repicarea flacoanelor Brucella Abiotrophia S.5% din cazuri.cultura la 370C in microaerofilie in atmosfera de 5%CO2 pe mediu Skirrow. Eikenella corrodens. Actinobacillus actinomicetemcomitans. Bacterii cu crestere lenta si dificila Brucella. Cardiobacterium hominis. kansasii.recoltat sange pe tub de heparina si insamantat pe mediu Tween-Albumine sau EMJH incubat la 300C la intuneric.2. Enterococcus si SCN . Aeruginosa si Candida albicans . angiomatose. Cresc in bulion . Legionella Bartonella Mycoplasma pneumoniae Candida Aspergillus sau Coxiella burnetti.in 90% cazuri Bacillus. Corynebacterium si Propionibacterium . Cultivarea lor pe mediu acelular este lenta si delicata. aureus.cultura in bulion PPLO sau geloza A3 incubata in microaerofilie la 370C si observate 3 zile. sau printr-un test de satelitism in jurul unui striu de S. P. Ele pot necesita o incubare in flacoane mai putin de 14 zile. Legionella – Cultura pe mediul BCYE incubate la 370C cu 5%CO2. Mycoplasme – Ureaplasma.Cazuri particulare a. Grup HACEK. Leptospira. Butzler sau Karmali incubate 72 ore. si Kingella kingae sunt specii responsabile de endocardite bacteriene care se dezvolta lent. C. Aceste tulpini pot fi responsabile de bacteriemii sau endocardite. Sangele este inoculat in flacon difazic tip Castaneda. Bartonella (Rochalimaea). Se poate face PCR. Endocardite cu hemoculturi negative – Daca hemoculturile sunt negative la 3 zile de la incubare este recomandat examen serologic • • Pentru diagnosticul a infectiei cu Chlamydia psittaci. tuberculosis b.unele tulpini sunt exigente pentru CO2. Sedimentul dintr-u tub Isolator este insamantat pe geloza cu sange de iepure sau oaie incubat in atmosfera de 5% CO2 6 saptamani. pneumoniae.1. mai rar: M. observate timp de 10 zile. C trachomatis. Observarea culturii la microscop cu fond intunecat. Brucella. Prelungirea timpilor de incubare. incubat 6 saptamani la 370C.Haemophilus aphrophilus. Streptococi deficienti (Abiotrophia) – unele tulpini de streptococi de grup viridans necesita piridoxal pentru crestere. Enterobacteriile. Nevoia de piridoxal este pusa in evidenta prin crestere pe geloza cu sange completata cu 0. Micobacterii Mycobacterium avium-intracelulare (complexul Mac) –pacienti SIDA.001% piridoxal. pelioze bacilare la pacientii cu HIV.coli. Alte microorganisme: b. in timp de 2 luni saptamanal .Aceste bacterii retrase din ordinul Rickettsiales sunt responsabile de bacteriemii. . . . S.mediul cord-creier. Lamele sunt uscate si fixate cu etanol. Analiza la Laboratorul de Bacteriologie .mediul geloza BCYE suplimentat cu 10 % ser fetal bovin incubat intr-un recipient sub CO2 la 35-370 C timp de 10 zile (serul fetal bovin favorizeaza cresterea Legionella micdadei si L. Fragmentul destinat bacteriologului este dilacerat intr-un mojar cu ajutorul unui pistil sau a unui “Potter” in prezenta de 1ml bulion creier-cord. Operatorul poarta masca si lucreaza in hota. desenul. Aceste coloratii permit punerea in evidenta a majoritatii bacteriilor si a microbacteriilor. . Pentru a rezista mai mult la desicare e utilizat ca mediu in panta intr-un tub. O lama colorata cu acridin-orange poate fi secundar colorata cu o alta coloratie (Gram. Prelevatele In pre-operator nu trebiue efectuata nici o tamponare antiseptica ale valvelor cardiace. Giemsa sau acridin-orange. b. Trebuie observate diferitele tipuri de leziuni ca perforatii. Se recomanda o coloratie Gram. Giemsa).Analiza bacteriologica a valvelor cardiace a.. Pe fragementul destinat anatomopatologului este recomandat realizarea a 3 amprente pe lama.un mediu lichid usor reducator imbogatit si usor gelozat favorizeaza multiplicarea in vitro a bacteriilor care la iesirea din organism au nevoie de o atmosfera redusa in oxigen si de un suport pentru multiplicare. Este propus unul din urmatoarele medii:. constellatus.Un fragment al valvei ajunge la anatomopatolog si alta la bacteriolog. . Aportul de CO2 favorizeaza cresterea Streptococcus mutans. anginosus si S. Imbogatirea in CO2 poate fi realizata cu ajutorul unui sistem Gaspak.Ajunsa in laborator valva este depusa intr-un mojar steril. pe un camp steril sau intr-un vas Petri steril.bulion glucozat tamponat aditionat cu ficat si imbogatit 1-3% Isovitalex. . .mediul Geloza-chocolat suplimentat Isovitalex.eventual fotografierea valvei. Aceste medii lichide sunt incubate o luna la 35-370C. Tesutul destinat anatomopatologului poate fi plasat intr-un fixator (formol diluat 1/10). gelozat 1% si imbogatit 1-3% Isovitalex.mediu geloza Columbia ce contine 5 % sange cultivat sub H2 timp de 10 zile pentru cresterea unor streptococi si bacterii anaerobe. . Se incubeaza sub 5 % CO2 10 zile.Insamantarea si durata de incubare a urmatoarelor medii: .mediu Schaedler semigelozat imbogatit cu 1-3% Isovitalex.mediul Lowenstein si Middlebrook conservat 6 saptamani la 35-370 C pentru cultivarea microbacteriilor. insamantarea mediilor de cultura definite si congelarea la – 80 de grade a restului. Se face descrierea. Se poate efectua coloratie Gram.2 medii gelozate cu 5 % sange incubate una sub O2 alta sub CO2 timp de 10 zile permite o mai buna crestere a streptococilor fata de mediile gelozate chocolat. timp de 45 de zile intre 28-320C pentru a favoriza cresterea Bartonella. . Valva va fi recoltata intr-un vas steril care nu contine nici un lichid si va fi transmisa laboratorului de bacteriologie. calcifieri sau vegetatii. Incubarea poate fi realizata la 370C dar o a 2 a placa identica cu mediu cu geloza sange trebuie sa fie insamantata sub5% CO2. Zeihl-Neelsen. bosemanii) . Se utilizeaza bulion glucozat si se realizeaza o coloratie Gram. Pe foaia de insotire bacteriologul trebuie sa noteze aspectul leziunii. .2. ulceratii. tromboza inflamatorie. In alte situatii agentii patogeni nu se pun pun in evidenta decat prin coloratii speciale. eventuala existenta a aderentei tesutului fibros la nivelul protezei.vegetatie absenta= analiza tesutului patologic prelevat de la nivelul de desprindere al protezei. c. . Pentru toate aceste tipuri de prelevate ar fi utila o fotografie macroscopica. c. se descrie prezenta eventualelor vegetatii. Caracterizarea histopatologica a bacteriilor prin utilizarea coloratiilor speciale: deseori bacteriile piogene abundente sunt vizibile sub forma de colonii mici.1.3. c. acest fapt trebuie notat caci el orienteaza catre anumite tipuri de bacterii.Daca este prezenta o endocardita la nivelul protezei vegetatie prezenta= analiza bacteriologica descrisa anterior.Analiza macroscopica a prelevatelor valva nativa: se noteaza dimensiunea si compozitia prelevatului (tesut valvulat.Studiul anatomopatologic al valvelor cardiace Dupa ce analiza bacteriologica a fost efectuata tesuturile valvulare sunt fixate in formol si trimise Laboratorului de Anatomie Patologica. eventuala existenta a aderentei tesutului fibros la nivelul protezei. La 48 de la incubare se face o coloratie Gram si se insamanteaza pe diferite medii ca si pentru o valva nativa. trombusuri bioproteza de valva: se noteaza aspectul perforatiilor. coloratia Gram. coloratia Grocott si /sau PAS. prelucrat ca si o vegetatie. In cazul infiltratiei inflamatorii se fac coloratii suplimentare. Se fixeaza in formol diluat 10x. cine a prelevat proba.Analiza histologica Se face pe prelevat la nivelul leziunii constatate (vegetatie.Rezultatele studiului histopatologic Endocardita este definita de infiltratia inflamatorie la nivelul valvei. Restul fragmentelor se congeleaza la -81oC. Anumite lezuni pot contribui la diagnostic: focare de necroza valvulara. aderente). coloratia Machiavello pentru Chlanydia si Rickettsii. perforatie. la coloratia HES. Din formula inflamatorie se poate deduce notiunea evolutiva inflamatorie a leziunii: prezenta polimorfonuclearelor corespunde leziunilor active. perforatii. coloratia Giemsa pentru Bartonella . acestea sunt prelevate pentru histologie. Pe blocurile incluse in parafina se poate face in laboratoarele specializate si studii de IF sau hibridizareain-situ. macrofage. proteze mecanice: se noteaza mai ales prezenta trombilor. Trebuie precizate intensitatea infiltratului si compozitia sa in polimorfonucleare. c. acestea sunt prelevate pentru histologie. Coloratia utilizata Hematoxilina-Eosina-Safranina (HES). limfocite. tromb) sau incluzand in totalitate prelevatul daca este de dimensiune mica. Totusi nu exista o stricta corelatie anatomo-bacteriologica: prezenta catorva polimorfonucleare nu este intotdeauna sinonima cu persistenta bacteriilor si absenta polimorfonuclearelor nu elimina persistenta bacteriilor intracelulare in macrofage. absenta polimorfonuclearelor cu prezenta macrofagelor si a fibrozei corespunde leziunilor cicatrizate. Anumite bacterii nu sunt detectate (bacteriile intracelulare). infectii la distanta. asocieri de bacili si coci G. Strict anaerobii sunt asociati cu alte bacterii. C difficile). toxi-infectii: C tetani. b.Infectii mixte: se dezvolta in vecinatatea mucoaselor. intoxicatii (Clostridum botulinum) 2. C perfringens. pericardica.si G+ 1. putand da complicatii. pleurezii purulente. a. articulara) abces pulmonar: in masura in care prelevatul a fost realizat corect.IZOLAREA SI IDENTIFICAREA BACTERIILOR ANAEROBE Prelevate cu risc hemocultura – – – – – – lichid de punctie (pleurala. Infectii cu Clostridium secretoare de toxine. peritonite. abcese ale sferei genitale) microbiota abundenta si polimorfa. fara contaminare buco-dentara osteite peritonite abcese craniene abcese abdominale si ginecologice Semne evocatoare – – – miros urat al probei prezenta de gaz in leziune supuratie (abces submaxilar sau cervical. . Anaerobi din microbiota normala Piele Propionibacterium acnes +++ Peptostrptococcus ssp.Microbiota Microbiota vaginala Lactobacillus +++ Prevotella bivia Prevotella pigmentees Prevotella disiens Peptostrptococcus ssp. Clostridium spp Bifidobacterium spp Eubacterium spp . Microbiota intestinala Bacterioides grup fragilis +++ Bilophila wadworthia Peptostrptococcus ssp. bucala Prevotella pigmentes Porphyromonas ssp Prevotella grup oral Fusobacterium nucleatum Peptostrptococcus ssp. Eubacterium spp Actinomyces spp. Supuratii abdominale Puroi ginecologic Pneumonie ab ingestis Abcese pulmonare Pleurezii purulrnte + + 0 Cap si gat (+) (+) 0 Tesuturi moi Bacterioides fragilis Bacterioides grup fragilis Prevotella bivia +++ ++ / (+) (+) +++ (+) / / + + Prevotella oralis Porphyromonas spp Fusobacterium nucleatum Fusobacterium necrophorum Peptostreptococcus spp Actinomyces spp Clostridium perfringens / / / / + / ++ + + + / ++ ++ / +++ (+) ++ / ++ + + +++ (+) +++ / ++ ++ / ++ + ++ ++ ++ ++ 0 + ++ / / ++ (+) + . .coloratia Gram . Porphyromonas gingivalis. colistin. bulion anaerob repicat dupa 48-72 de ore pe geloza selectiva. metronidazol. F. Identificare definitiva cromatografie in faza gazoasa. vancomicina) si inhibitori (bila. clindamicina . amoxicilina+acid clavulanic. metronidazol Amoxiclina. geloza cu galbenus de ou si neomicina . gelatinaza. Columbia cu sange. . ofloxacin (pentru Propionibacterium) Ampicilina. Prevotella. vancomicina. C difficile. cefotaxim.testul oxidazei si catalazei . cefoxitin.Diagnosticul de laborator Medii de cultura pentru bacili G. Bilophila wadsworthia. Propionibacterium acnes. Fusobacterium nucleatum. biologie moleculara Sensibilitatea la antibiotice Bacterioides grup fragilis multirezistente. verde briliant) . Bacterioides grup fragililis Alti bacili Gram. Fusobacterium) Coci Gram+ si bacili Gram+ (Propionibacterium. Incubare in conditii de anaerobioza Identificarea prezumtiva-determinarea genului bacterian al majoritatii anaerobilor (suficient!!!!). Prevotella melanimogenica. cicloserina. Bacterioides ureolyticus. metronidazol amoxicilina+acid clavulanic. amoxicilina+acid clavulanic. secretoare de β-lactamaze.5 mg/l) si neomicina (75mg/l) ( Bacterioides grup fragilis. pentru bacteriile G+ si Porphyromonas. Actinomyces meyeei.studiul fermentatiei zaharurilor: producere de indol. Fusobacterium. Prevotella bivia. altele sunt rezistente la metronidazol.: mediu Schaedler cu sange si cu vancomicina (7.(Prevotella. cu ajutorul minigaleriilor -studiul caracteristicilor enzimatice cu ajutorul galeriilor de identificare rapida Bacteriile cel mai frecvent izolate prin aceste metode simple sunt: Bacterioides fragilis. metronidazol. vancomicina. si cefoxitina pentru C difficile.studiul mobilitatii intre lama si lamela in contrast de faza .cresterea in prezenta de antibiotice (kanamicina. Actinomyces) Clostridium nesporulati Amoxiclina.geloza Columbia cu sange si feniletilalcool (4. clindamicina. imipenem. Penicilina. Necrophorum.2g/100ml) pentru Clostridium: TSN. Clostridium perfringens.