IstoricCurtea de Conturi Europeană este cea mai tânără instituţie a Uniunii Europene. A fost creată, la cererea Parlamentului, la 22 iulie 1975, prin Tratatul de revizuire a dispoziţtiilor bugetare. Tratatul a intrat în vigoare la 1 iunie 1977, iar la 25 octombrie 1977 Curtea de Conturi s-a reunit la Luxemburg în şedinţa constitutivă.Sediul actual al Curţii de Conturi Europene este în Luxemburg. Anterior, exista o Comisie de Control cu atribuţii în C.E.E. si EURATOM şi un Comisar de conturi în C.E.C.O.. Necesitatea creării acestei instituţii a fost determinată de creşterea importantă a volumului finanţelor comunitare, de diversitatea surselor şi a cheltuielilor acestora, de complexitatea operaţiunilor pe care gestiunea lor le impunea, precum şi a gestionării creditelor bugetare. Misiunea Curţii de Conturi Europene este de a asigura auditul independent asupra modului de formare şi de utilizare a fondurilor Uniunii Europene şi de a evalua, astfel, modul în care instituţiile europene îşi îndeplinesc aceste atribuţii. Tratatul de la Maastricht, din 7 februarie 1992, a ridicat Curtea de Conturi Europeană la rangul de instituţie a Comunităţilor Europene, consolidând astfel independenţa şi autoritatea acesteia. De la acea dată, Curtea are misiunea de a publica în fiecare an o Declaraţie de asigurare (DAS) cu privire la corectitudinea conturilor comunitare şi la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor care stau la baza acestora. Tratatul de la Amsterdam, din 2 octombrie 1997, a ridicat Curtea de Conturi la rangul de instituţie a Uniunii Europene şi a extins astfel, din punct de vedere formal sfera auditului Curţii la cel de-al doilea şi al treilea pilon ai Uniunii (politica externă şi de securitate comună, justiţia şi afacerile interne). Acest lucru a consolidat rolul Curţii în ceea ce priveşte detectarea neregularităţilor şi lupta împotriva fraudei. Tratatul a confirmat dreptul Curţii de a intenta acţiuni la Curtea de Justiţie pentru a-şi proteja prerogativele în raport cu celelalte instituţii ale UE. Prin Tratatul de la Nisa , din 26 februarie 2001, s-a decis ca fiecare stat membru să fie reprezentat de câte un membru la Curtea de Conturi. Conform prevederilor Tratatului, Curtea poate adopta anumite categorii de rapoarte sau opinii în reuniunile din camere şi nu în colegiu. Acest tratat a instituit practica ce constă în publicarea unor evaluări specifice în cadrul Declaraţiei de asigurare, pentru fiecare din principalele domenii de activitate ale Uniunii Europene. Tratatul insistă şi pe importanţa cooperării dintre Curte şi Instituţiile Supreme de Audit din statele membre. Prin Tratat, Curtea de Conturi Europeană este auditorul extern al finanţelor Uniunii Europene. Articolele 246 - 248 ale Tratatului CE stabilesc mandatul Curţii de Conturi care poate fi rezumat astfel: Curtea de Conturi Europeană examinează conturile tuturor veniturilor şi cheltuielilor Uniunii Europene şi ale oricărui organism creat de aceasta, în măsura în care nu există alte dispoziţii speciale; verifică legalitatea şi regularitatea tuturor veniturilor şi cheltuielilor UE şi dacă gestiunea financiară este sănătoasă, adică dacă fondurile au fost utilizate în mod economic, eficient şi eficace; întocmeşte un raport anual care conţine observaţii cu privire la execuţia bugetului Uniunii Europene pentru fiecare exerciţiu financiar şi o Declaraţie de asigurare (DAS) asupra fiabilităţii conturilor Uniunii oferă asistenţă autorităţii care acordă descărcarea de gestiune (Parlamentul European) în activitatea sa de control asupra execuţiei bugetului Uniunii Europene. funcţia de audit extern independent este esenţială pentru a asigura responsabilitatea cu privire la modul de utilizare a fondurilor publice. formulează opinii oficiale cu privire la proiectele de reglementări comunitare cu caracter financiar. este consultată în legătură cu orice propunere referitoare la măsurile de combatere a fraudei. raportează cazurile de neregularitate sau suspiciune de fraudă detectate în cadrul activităţii de audit. Instituţie de audit independentă În orice societate democratică modernă. prin publicarea rapoartelor de audit şi a opiniilor. Curtea are un rol crucial pentru cetăţenii Uniunii. Prin contribuţia sa la îmbunătăţirea tuturor aspectelor referitoare la gestiunea financiară a fondurilor Uniunii. Curtea de Conturi Europeană este instituţia de audit extern a Uniunii Europene. sub forma unor rapoarte speciale. poate prezenta în orice moment al anului observaţii referitoare la probleme specifice. activităţile Curţii permit organelor legislative şi instituţiilor responsabile de gestionarea programelor şi finanţelor UE să îmbunătăţească gestiunea financiară.Europene pentru exerciţiul financiar auditat. Cu toate acestea. Curtea de Conturi nu are putere juridică. precum şi asupra legalităţii şi regularităţii operaţiunilor financiare înregistrate în aceste conturi. . rapoartele şi opiniile sale nu au aşadar un caracter obligatoriu din punct de verdere juridic. Organizare şi structură Membrii Curţii de Conturi Potrivit prevederilor stipulate în Tratatul CE.Membrii sunt numiţi de Consiliul Uniunii Europene. Cheltuielile Uniunii Europene fac subiectul unor controale multiple la mai multe nivele. din cadrul unor instituţii de audit extern. Ei sunt aleşi pentru un mandat de şase ani care poate fi reînnoit. după o consultare prealabilă a Parlamentului European. Comisia exercită şi o funcţie de audit intern care contribuie la garantarea faptului că sunt stabilite sisteme de control adecvate şi că acestea funcţionează într-un mod cât mai eficace. reprezentate de agricultură şi operaţiuni structurale. Curtea de Conturi trebuie să aibă câte un reprezentant din fiecare stat membru. gestiunea şi controlul fondurilor Uniunii Europene sunt efectuate în cooperare cu statele membre. 188 B. În ceea ce priveşte majoritatea cheltuielilor UE. pe baza propunerilor făcute de fiecare stat membru. sau care deţin o calificare specială pentru această funcţie. Rolul Curţii în calitate de auditor extern este de a evalua gestiunea financiară a bugetului în ansamblu. Conform Tratatului. Curtea de Conturi se compune din 27 membrii care potrivit art. atât în cadrul Comisiei cât şi din partea administraţiilor din statele membre şi din cele beneficiare. sunt alesi dintre personalitatile care fac sau nu fac parte din tarile lor respective din . membrii Curţii de Conturi sunt aleşi dintre personalităţi care fac parte sau au făcut parte în ţările lor. În plus.Controlul financiar asupra fondurilor UE Comisia Europeană este responsabilă de execuţia bugetului Uniunii Europene şi de asigurarea faptulului că fondurile UE sunt utilizate în mod raţional şi în conformitate cu regulile şi reglementările în vigoare. In plus. ei sunt asistaţi de personal specializat în audit. Deşi aceasta conditie este exprimata optional. el prezidează reuniunile Curţii şi urmăreşte aplicarea deciziilor Curţii precum şi buna administrare a instituţiei şi a activităţilor acesteia. dupa cum in al doilea caz este profitabil ca acela care poseda o calificare speciala sa faca ori sa fi facut parte din institutiile de control extern. Membrii îşi exercită funcţiile în deplină independenţă. la acel moment. Preşedintele Curţii de Conturi Membrii Curţii de Conturi aleg din rândul lor preşedintele Curţii de Conturi. in primul caz calificarea persoanelor in cauza trebuie sa fie remarcabila. Dacă însă alegerea preşedintelui coincide cu începerea unor noi mandate de judecători atunci alegerea va trebui sa aibă loc imediat sau cel mai târziu 15 zile dupa ce noua Curte şi-a inceput mandatul. Fiecare membru este responsabil pentru executarea unui anumit număr de misiuni de audit stabilite în programul de lucru anual al Curţii. Membrii Curţii de Conturi se reunesc în colegiu. mandatul său putând fi reînnoit. pentru un mandat de trei ani care poate fi reînnoit. în interesul general al Uniunii Europene.institutiile de control extern sau poseda o calificare speciala pentru aceasta functie. ei trebuie sa ofere garantiile de independenta. . avand in vedere ca este folosit termenul personalitati pentru ambele situatii. Curtea de Conturi Europeană este condusă de un Preşedinte ales de către membrii colegiului şi dintre aceştia. Preşedintele are rolul de primus inter pares (cel dintâi dintre egali). Alegerea preşedintelui se face cu puţin timp înainte de sfârşitul mandatului preşedintelui în funcţie. În misiunile lor. care reprezintă principalul organ decizional al instituţiei. audit intern şi extern.Preşedintele este cel care reprezintă Curtea în toate relaţiile externe. Politica de recrutare a Curţii urmăreşte principiile generale şi condiţiile de angajare din instituţiile europene. Secretarul general Secretarul general este membrul cu cele mai înalte funcţii din instituţie şi este numit de Curtea de Conturi. Uneori. Resursele umane Curtea de Conturi dispune de un personal format din aproximativ 760 angajaţi incluzând auditori. Concursurile generale în vederea obţinerii unui post la Curtea de Conturi sunt organizate prin intermediul Oficiului European de Selectare a Personalului (OESP/EPSO). drept şi economie). adică de formarea profesională precum şi de un departament de traduceri care este format dintr-un număr de unităţi egal cu numărul de limbi oficiale ale Uniunii Europene. El este responsabil de gestionarea resurselor umane şi de administraţia Curţii. în special în relaţia cu autoritatea care acordă descărcarea de gestiune. Preşedintele este responsabil şi de departamentul de relaţii externe şi de serviciul juridic al Curţii. traducători şi personal administrativ. Curtea de Conturi recrutează membri din toate statele membre pentru a asigura o diversitate lingvistică şi profesională în cadrul personalului său. Personalul Curţii este format atât din funcţionari permanenţi cât şi din angajaţi pe o perioadă limitată. Pregătirea şi experienţa profesională a auditorilor. dobândită atât în sectorul public cât şi în cel privat. cu celelalte instituţii ale UE şi cu instituţiile supreme de audit din statele membre şi din ţările beneficiare. este foarte variată (contabilitate. Secretarul general este responsabil şi de secretariatul general al Curţii. Curtea . are drept misiune rezolvarea problemelor administrative care necesită o decizie oficială din partea Curţii. Un Comitet administrativ.Curtea îşi stabileşte propriul regulament de ordine interioară care este supus spre aprobare Consiliului UE. Fiecare grup este condus de un "decan" ales prin vot de către şi dintre membrii Curţii. pentru un mandat de doi ani care poate fi reînnoit. în colaborare cu ceilalţi membri ai grupului. dacă două treimi dintre membrii unui grup de audit sau a comitetului administrativ sunt de acord cu decizia respectivă. precum şi asigurarea calităţii şi dezvoltării metodologiei de audit a Curţii. Fiecare membru este repartizat de către Curte într-un grup de audit. Curtea desemnează şi un auditor intern. Începând din anul 2004. Bugetul Curţii . Şedinţele Curţii de Conturi nu sunt publice. Organizarea internă Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în colegiu iar Membrii săi adoptă rapoartele de audit şi opiniile prin vot majoritar. se ocupă de buna funcţionare a acestuia şi a diviziilor care îi sunt subordonate. Asigurare şi Dezvoltare) are drept misiune coordonarea Declaraţiei de asigurare. alcătuit din membri care reprezintă fiecare grup de audit. Grupul de audit CEAD (Coordonare. care răspunde în faţa unui comitet de audit format din trei membri ai Curţii şi un expert extern. Evaluare.oferă stagii unui număr limitat de persoane care deţin diplome universitare pe o durată de la trei la cinci luni. unele documente pot fi adoptate fără a fi dezbătute de către Curte. Curtea de Conturi este organizată în grupuri de audit care sunt formate din mai multe divizii specializate în anumite domenii bugetare. Decanul. Situaţiile financiare însoţite de un raport de audit sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. La iniţiativa proprie a Curţii de Conturi. ceea ce reprezintă aproximativ 0. Sfera auditului Competenţele auditului Conform dispoziţiilor stipulate în Tratat.Curtea de Conturi este finanţată de la bugetul general al Uniunii Europene adoptat de către Parlamentul European. Rezultatele acestui audit sunt comunicate Parlamentului European şi Consiliului. Misiunile de audit pot fi de diferite tipuri: .1 % din totalul cheltuielilor Uniunii Europene şi 1. precum şi pe site-ul web al Curţii de Conturi. bugetul Curţii se ridica la circa 113 milioane euro.8 % din totalul cheltuielilor administrative ale instituţiilor şi organismelor UE. execuţia bugetului Curţii este supusă dezbaterii în Parlamentul European care decide descărcarea de gestiune bugetară ce urmează a fi acordată instituţiei pentru fiecare exerciţiu financiar. În 2004. după consultarea prealabilă a Consiliului. Temele de audit sunt foarte variate: de la analiza situaţiilor financiare până la examinarea detaliată a unor anumite domenii bugetare sau de gestiune. situaţiile financiare ale instituţiei fac obiectul unui audit efectuat de o firmă de audit privată. Curtea are misiunea de a controla execuţia bugetului general al Uniunii Europene şi al Fondurilor Europene pentru Dezvoltare precum şi conturile tuturor organismelor şi agenţiilor Uniunii Europene. Ca şi în cazul celorlate instituţii ale Uniunii Europene. şi. Posibilele misiuni de audit sunt clasificate în funcţie de priorităţi după rezultatele analizei riscurilor. Curtea de Conturi este cea care ia deciziile în materie de audituri selectate. ci doar o selecţie a temelor cu caracter bugetar sau legate de gestiune. ţinând cont de deficienţele şi de problemele existente precum şi de importanţa financiară şi de rezultatele auditurilor precedente. mai exact deciziile ce privesc temele acestora. pe de altă parte. pe de o parte. ale Fondurilor Europene pentru Dezvoltare şi ale tuturor celorlalte organisme şi agenţii create de Uniune. misiuni de audit recurente pe care Curtea trebuie să le efectueze în fiecare an conform dispoziţiilor prevăzute în Tratat. Acestea includ auditarea situaţiilor financiare ale Uniunii Europene. în cadrul cărora Curtea alege anumite domenii bugetare sau de gestiune care prezintă un interes specific. misiuni de audit selectate. pentru a le supune unui audit aprofundat. Curtea realizează în mod sistematic o analiză a riscurilor din întreg domeniul auditului. Ca şi celelalte instituţii de audit al finanţelor publice. Pentru a putea face o selecţie a misiunilor de audit. modalităţile de abordare şi data la care trebuie să fie prezentate observaţiile şi concluziile referitoare la aceste activităţi. Curtea de Conturi nu examinează fiecare domeniu bugetar într-un mod detaliat. Mai sunt şi alţi factori luaţi în . după necesitatea de a acoperi în mod echilibrat toate domeniile bugetare. Curtea de Conturi Europeană organizează şi efectuează activităţile de audit în deplină independenţă faţă de celelalte instituţii ale Uniunii Europene şi faţă de statele membre. Curtea de Conturi are drept de acces la toate informaţiile care îi sunt necesare în vederea îndeplinirii misiunii sale. dar şi prin determinarea modului în care fondurile Uniunii Europene pot fi mai bine gestionate. adaptate la contextul Uniunii Europene. nu numai prin sublinierea deficienţelor care afectează gestiunea. precum şi în Statele Membre sau în ţările beneficiare. . până la beneficiarii direcţi ai fondurilor Uniunii Europene. la toate nivelele administraţiei.considerare pentru selecţia finală a misiunilor de audit. ale Consiliului sau chiar ale publicului larg. mai exact după normele de audit INTOSAI şi după standardele internaţionale de audit ale Federaţiei internaţionale a experţilorcontabili. reducerea riscurilor apariţiei erorilor şi neregularităţilor. cum ar fi anumite interese ale Parlamentului European. Conform prevederilor din Tratat. Acestea au fost adaptate după standardele internaţionale general acceptate. Curtea de Conturi Europeană realizează auditurile în conformitate cu propriile sale politici şi standarde de audit. Creşterea performanţei gestiunii financiare Curtea de Conturi acordă o atenţie deosebită creşterii performanţei gestiunii financiare prin intermediul activităţilor sale de audit. Curtea de Conturi formulează propuneri cu privire la modul de a garanta eficient: sporirea gradului de conformitate cu legislaţia în vigoare. În acest scop. Controlul Curţii de Conturi poate avea loc chiar în interiorul instituţiilor europene. la sediile organismelor sau persoanelor juridice care administrează fonduri europene. aceste probleme sunt comunicate în cel mai scurt timp posibil Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). Neregularităţile şi frauda Curtea de Conturi Europeană raportează toate cazurile de neregularitate sau de suspiciune de fraudă. o mai bună organizare a activităţilor Uniunii Europene şi a sistemelor sale de control intern. Curtea suspectează existenţa unui caz de fraudă. OLAF are apoi datoria de a efectua o anchetă detaliată şi de a dispune urmărirea în statele membre şi în cele beneficiare precum şi de a asigura urmărirea modului de recuperare a fondurilor Uniunii Europene. dacă un cetăţean semnalează un caz de fraudă. Dacă în cadrul activităţilor de audit. detectării şi investigării erorilor şi neregularităţilor revine responsabililor cu gestionarea şi executarea programelor UE. sporirea transparenţei activităţilor Uniunii Europene. mai exact. prin îmbunătăţirea metodelor şi procedurilor contabile sporirea eficienţei şi eficacităţii în realizarea obiectivelor politice ale UE. de corupţie sau orice altă activitate ilegală sau. Responsabilitatea prevenirii. Comisiei Europene şi statelor membre. Curtea analizează în ce măsură Comisia şi statele membre îşi îndeplinesc obligaţiile în acest domeniu şi indică posibile modalităţi de îmbunătăţire a acestor aspecte. . Acestea includ în general un bilanţ contabil. Şi alte instituţii ale Uniunii Europene pot solicita opinia oficială a Curţii de Conturi cu privire la anumite aspecte. Abordarea auditului Ca şi celelalte instituţii de audit al finanţelor publice. Curtea de Conturi are datoria de a controla situaţiile financiare cu privire la veniturile şi cheltuielile bugetului general al Uniunii Europene. Obiectivul constă în a determina dacă situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă şi reală a rezultatelor exerciţiului financiar şi a stării financiare la sfârşitul anului fiscal.Opiniile Tratatul stipulează de asemenea obligativitatea Curţii de a formula o opinie oficială cu privire la orice propunere de introducere sau de modificare a unei reglementări cu caracter financiar. . o situaţie a variaţiilor de capital propriu şi note explicative. activele şi pasivele au fost corect înregistrate şi prezentate în situaţiile financiare. un cont al rezultatului economic. al Fondurilor Europene pentru Dezvoltare precum şi ale tuturor organismelor şi agenţiilor UE. Curtea de Conturi Europeană efectuează două tipuri de audit: auditul financiar şi auditul performanţei. o situaţie a fluxului de numerar. Se realizează o evaluare a gradului de acurateţe cu care au fost aplicate principiile contabile şi a principalelor estimări făcute de conducerea entităţii auditate. inclusiv în domeniul luptei împotriva fraudei. dacă operaţiunile. Auditul financiar Conform prevederilor din Tratat şi din Regulamentul financiar. că sumele au fost calculate în mod corect şi că beneficiarii ajutorului comunitar şi-au îndeplinit obligaţiile. Acest tip de audit mai este denumit şi "auditul bunei gestiuni financiare" sau "auditul valorii pentru bani". fondurile UE trebuie să fie gestionate pe baza a trei principii: economicitate Pentru atingerea unui anumit rezultat sau obiectiv. .în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor Uniunii Europene. Obiectivul constă în garantarea faptului că operaţiunile au fost efectuate în conformitate cu regulile şi reglementările în vigoare. Auditul acoperă toate aspectele.În Tratat şi în Regulamentul financiar se prevede datoria Curţii de a verifica legalitatea şi regularitatea operaţiunilor prin care Uniunea Europeană finanţează şi execută bugetul propriu. a fost utilizat un minimum de resurse. până la operaţiuni individuale ce corespund unei sume colectate de UE sau alocate unui anumit beneficiar direct. prin diferite nivele administrative. că ele sunt reale. eficienţă şi eficacitate . Declaraţia de asigurare (DAS) Auditul performanţei Obiectivul constă în evaluarea măsurii în care Comisia şi statele membre au aplicat în mod corect principiile performanţei gestiunii financiare economicitate. Conform Regulamentului financiar. de la colectarea unui fond sau achitarea unei cheltuieli de către Comisie. şi dacă rezultatul a fost atins cu minimum de resurse necesare. verificarea deciziilor luate în acest scop. Curtea practică două tipuri de abordări în materie de audit al performanţei. în caz contrar. Obiectivele generale ale auditului: Obiectivele generale ale auditului: Audit financiar . În speţă.fiabilitatea conturilor . eficacitate Obiectivele politicii UE au fost atinse. în funcţie de obiectul supus auditului şi de riscurile care pot apărea. Auditul trebuie să stabilească dacă abordarea pe care a adoptat-o conducerea entităţii era în măsură să asigure performanţa şi. eficienţă S-a atins performanţa prin utilizarea fondurilor alocate. Acest lucru implică. Cea de-a doua abordare constă într-o evaluare menită să stabilească dacă un anumit program sau proiect a atins obiectivul propus şi a dus la atingerea performanţei. în ce fel ar putea fi îmbunătăţită situaţia. La fel ca şi celelalte instituţii de audit al finanţelor publice. pe de o parte. mai exact. pe de altă parte. Prima abordare constă în evaluarea administrării cheltuielilor şi. în caz contrar. precum şi a sistemelor utilizate pentru a asigura performanţa şi. Concluziile auditului trebuie să stabilească dacă s-a atins performanţa în cadrul programului şi. evaluarea strategiei adoptate de conducerea entităţii auditate. trebuie să se analizeze dacă obiectivele unei anumite cheltuieli alocate au fost atinse şi prin ce mijloace. cum ar putea fi ea îmbunătăţită. a măsurilor luate pentru a garanta utilizarea optimă a resurselor. Prezentarea şi publicarea Activele şi pasivele sunt prezentate. Exhaustivitatea Toate operaţiunile din perioada verificată au fost înregistrate.legalitatea şi regularitatea operaţiunilor financiare Legalitate şi regularitate Toate operaţiunile sunt efectuate în conformitate cu legile şi reglementările în vigoare şi sunt acoperite de suficient credit bugetar. Realitatea operaţiunilor .Exhaustivitatea Toate activele şi pasivele (inclusiv elementele din afara bilanţului) dintr-o anumită perioadă au fost înregistrate. Valoarea Activele sau pasivele sunt înregistrate la adevărata lor valoare. Audit financiar . xistenţa şi proprietatea Activele sau pasivele există la data bilanţului şi aparţin entităţii. clasificate şi descrise în conformitate cu cadrul de raportare financiară în vigoare. Operaţiunea este justificată de un eveniment care are legătură cu entitatea verificată în perioada respectivă. Comensurarea Suma cu care este înregistrată tranzacţia este stabilită în mod corect şi este introdusă în registrele contabile. Eficienţă Resursele utilizate în vederea realizării obiectivelor activităţii oferă un raport optim între intrări şi ieşiri. adecvate din punct de vedere cantitativ şi calitativ şi la un preţ cât mai scăzut. Prezentarea şi publicarea Operaţiunea este prezentată. Auditul performanţei Economicitate Resursele sunt disponibile la timp. Eficacitate Măsura în care au fost îndeplinite obiectivele declarate ale unei activităţi şi raportul dintre impactul dorit şi impactul efectiv realizat. clasificată şi descrisă în conformitate cu cadrul de raportare financiară în vigoare. . Programul multianual permite Curţii să definească şi să actualizeze modalitatea de abordare a auditului. ce urmăreşte să îndeplinească şi/sau întrebările la care se vor obţine răspunsuri prin intermediul acestui audit. Pentru fiecare audit întreprins. Auditorii efectuează o evaluare exactă a riscurilor şi stabilesc surse potenţiale pentru obţinerea probelor de audit. auditorii colectează şi analizează date furnizate de către Comisia Europeană precum şi de către administraţiile statelor membre şi ţărilor beneficiare. În cazul auditurilor selectate. testarea. precum şi natura şi amploarea testelor ce urmează a fi efectuate pentru atingerea acestora. mai exact dacă auditul va avea efectul dorit şi dacă va fi rentabil. În această fază. care defineşte sfera auditului. Programul anual prezintă misiunile specifice care urmează a fi efectuate în cursul exerciţiului financiar respectiv. Obiectivele auditului stabilesc cu precizie care este scopul auditului. Aceste informaţii permit auditorilor să stabilească obiectivele generale şi detaliate ale auditului.Procedura de audit Fiecare audit cuprinde trei faze importante: planificarea. şi raportarea. Planificarea Curtea îşi planifică activităţile anual şi multianual. activităţile încep cu un studiu preliminar menit să determine dacă întreprinderea unui audit aprofundat este justificată în cazul activităţii respective. abordarea auditului. cu scopul de a forma o imagine de ansamblu a principalelor sisteme de gestiune şi control intern. precum şi obiectivele auditului şi modalitatea . Raportul privind studiul preliminar se încheie prin aprecierea efectului aşteptat al unui audit aprofundat precum şi costurile generale pe care le implică acesta. auditorii stabilesc un plan de audit. Acest plan va fi completat de un program de audit care prezintă detaliat testele de audit necesare. Pentru anumite tipuri de audit. acest lucru presupune în general analizarea şi testarea sistemelor şi operaţiunilor la toate nivelele administrative auditate. Testarea Testele sunt utilizate pentru a obţine probe de audit suficiente. care să permită auditorilor elaborarea concluziilor cu privire la obiectivele auditului. relevante şi de încredere. Curtea apelează la experţi externi care deţin cunoştinţe specifice într-un anumit domeniu. În funcţie de tipul de audit. Tehnicile de eşantionare statistică se dovedesc destul de des eficace în obţinerea unei imagini reprezentative a unei populaţii de operaţiuni. Auditorii colectează probe în conformitate cu planul de audit. sau agenda executării auditului. . Planurile şi programele de audit sunt prezentate spre aprobare grupului de audit responsabil. atât în interiorul instituţiilor Uniunii Europene cât şi la faţa locului în statele membre şi în ţările beneficiare.cea mai eficientă şi economică de a le atinge. Acest plan conţine date cu privire la resursele umane şi alte resurse necesare realizării auditului precum şi informaţii practice cum ar fi ţările ce urmează a fi vizitate şi metodele care vor fi utilizate pentru obţinerea probelor de audit. Testele sunt efectuate de către echipe de audit formate din doi sau trei auditori. auditorul va trebui să obţină probe care să ateste faptul că şeptelul există într-adevăr. cât şi la realitatea şi eligibilitatea cheltuielilor pentru care beneficiarul a solicitat rambursarea. în mod deosebit. ar fi indicat să se obţină probe atât cu privire la existenţa fizică a proiectului. auditorul dispune de mijloace diferite printre care examinarea documentelor justificative importante. obiectivul fiind obţinerea probelor cu privire la eficacitatea lor. controalele fizice sau interviul.) şi că a fost în proprietatea agricultorului în perioada eligibilităţii. precum şi prin testarea acestor elemente. Natura probelor necesare depinde de operaţiunea în cauză. că acesta corespunde standardelor specifice de eligibilitate (vârstă. De exemplu. în cazul unui audit cu privire la alocaţia pentru viţel. economic şi dacă sistemele de control intern sunt de încredere. care este acordată agricultorilor. de obiectivul auditului şi. etc.Pentru a obţine probele de audit. Sistemele de control intern sunt sistemele concepute de responsabilii entităţii auditate cu scopul de a garanta: . Durata acestor teste poate să fie totuşi redusă. Fiind vorba de ajutor comunitar în sprijinul proiectelor de infrastructură regională. Abordarea auditului pe sisteme Un audit presupune în general efectuarea unor teste directe pe un eşantion de operaţiuni pentru a obţine probele de audit necesare. de condiţiile în care s-a obţinut ajutorul comunitar. dacă acest lucru este posibil. Abordarea pe sisteme începe printr-o analiză aprofundată a modului de concepere şi funcţionare a sistemelor de control intern ale entităţii auditate. prevenirea şi detectarea fraudelor şi a erorilor. Comisiei Europene în cazul unei gestiuni directe a cheltuielilor. poate fi redus. Abordarea pe sisteme este utilizată atât pentru auditurile financiare. echipa de audit întocmeşte o scrisoare oficială în care oferă detalii cu privire la constatările făcute. realizarea obiectivelor entităţii într-un mod economic. protecţia activelor şi a informaţiei. numărul de teste directe pe operaţiuni. în timp util. Acest raport de constatări preliminare este semnat de membrul Curţii responsabil de auditul respectiv şi este adresat entităţilor auditate. . permite identificarea deficienţelor din sistem şi formularea unor recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei. cât şi pentru auditurile performanţei. în cazul dublei gestionări a cheltuielilor. celorlalte instituţii UE. prin urmare. adică: autorităţile din statele membre responsabile de gestionarea fondurilor UE. După finalizarea activităţii. eficient şi eficace. dacă auditul se referă la cheltuielile proprii. a unor informaţii cu caracter financiar şi administrativ de încredere. Ea prezintă avantajul că oferă observaţii detaliate asupra sistemelor de control intern şi. necesare realizării obiectivelor auditului. calitatea înregistrărilor documentelor contabile şi transmiterea. respectarea reglementărilor externe (legislaţia) şi a politicilor interne de gestiune. Dacă din teste rezultă că sistemele sunt bine concepute şi funcţionează într-un mod eficace. Publicarea rapoartelor de audit reprezintă un element important în asigurarea transparenţei procesului de supraveghere a gestionării şi utilizării fondurilor comunitare. Când auditorii au obţinut suficiente probe de audit. . concluzii cu privire la obiectivele auditului. recomandări în vederea remedierii deficienţelor. datele sunt analizate şi servesc drept punct de plecare pentru concluziile formulate asupra obiectivelor auditului. relevante şi de încredere.Obiectivul acestui raport de constatări preliminare este de a permite entităţilor auditate să confirme exactitatea datelor constatate de către Curte şi să ofere toate informaţiile suplimentare sau explicaţiile ce ar putea fi utile. auditorii stabilesc un Raport preliminar de audit ("Observaţiile preliminare ale Curţii") care conţine: observaţii şi constatări ale auditului. Acest raport preliminar de audit este examinat de grupul de audit responsabil. înainte de a fi supus spre adoptare Curţii. După finalizarea activităţilor de audit programate şi după analizarea probelor de audit. către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune şi către cetăţenii UE. Raportarea Rapoartele de audit au ca scop comunicarea rezultatelor activităţilor Curţii către entitatea auditată. Răspunsul oferit de entitatea auditată este publicat în acelaşi timp cu raportul de audit. prin care entitatea auditată poate să verifice faptele expuse în raport şi să ofere un răspuns oficial cu privire la observaţiile făcute de Curte. Curtea îşi poate menţine observaţiile iniţiale. pentru fiecare exerciţiu financiar. Rapoarte anuale specifice cu privire la fiecare organism şi agenţie a Uniunii Europene. Acest răspuns ţine cont şi de reacţiile statelor membre. Rezultatele activităţii Curţii de Conturi Publicaţiile Rapoartele de audit şi opiniile Curţii de Conturi sunt publicate atât pe site-ul web al Curţii www. sau le poate modifica prin corectarea eventualelor erori sau neînţelegeri. Curtea adoptă în mod oficial raportul de audit definitiv. La sfârşitul procedurii de discuţii bilaterale.în cadrul unei proceduri de discuţii bilaterale.Comisia Europeană sau altă instituţie a Uniunii Europene .europa. declaraţia de asigurare a Curţii precum şi alte observaţii cu privire la execuţia bugetului general al Uniunii Europene şi al Fondurilor Europene pentru Dezvoltare. În funcţie de răspunsul oferit.eu cât şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. în toate limbile oficiale ale UE Rapoartele şi opiniile Curţii de Conturi Raportul anual conţine.eca. Rapoarte speciale care conţin rezultatele auditurilor financiare şi auditurilor performanţei .Raportul preliminar este trimis entităţii auditate . către Parlamentele naţionale şi către preşedinţii Instituţiilor Supreme de Audit din statele membre. Rapoartele speciale şi opiniile pot fi publicate în orice moment al anului. Opinii ale Curţii cu privire la reglementări noi sau modificări ale reglementărilor cu caracter financiar. efectuate de Curtea de Conturi în domeniile bugetare. Preşedintele Curţii prezintă raportul şi Consiliului ECOFIN format din miniştrii economiei şi finanţelor din statele membre. Raportul anual mai este trimis şi către comitetul bugetar al Consiliului. . Comisia are posibilitatea de a-şi expune punctul de vedere. rapoartele de audit şi comunicatele de presă ce le însoţesc. Raportul anual este publicat în luna noiembrie a anului ce urmează după exerciţiul financiar auditat. Prezentarea în faţa Parlamentului European şi a Consiliului Preşedintele Curţii de Conturi prezintă raportul anual în faţa Parlamentului European reunit în plen. Aceste prezentări publice sunt urmărite cu interes sporit de către presa internaţională. după ce l-a prezentat în faţa comisiei de control bugetar.aprofundate. În momentul publicării. sau ale auditurilor efectuate pe probleme specifice de gestiune. Rapoartele de audit şi opiniile Curţii sunt transmise în mod oficial preşedinţilor instituţiilor europene şi comisiei de control bugetar a Parlamentului European. sunt transmise atât presei internaţionale cât şi altor părţi interesate. În cursul dezbaterii ulterioare. Aceasta închide ciclul de operaţiuni referitoare la responsabilitatea cu privire la utilizarea fondurilor comunitare. sunt de regulă prezentate comisiei de control bugetar a Parlamentului European de către membrul Curţii care este responsabil de acest aspect.Rapoartele speciale. la propunerea comisiei sale de control bugetar şi la recomandarea Consiliului. că . şi alte comisii sau comitete specializate din cadrul Parlamentului European şi Consiliului analizează sau iau în considerare rapoartele Curţii de Conturi. pentru execuţia bugetului din exerciţiul financiar respectiv. odată cu aprobarea bugetului de către Parlament şi Consiliu. Acordarea descărcării de gestiune indică faptul că atât Comisia cât şi celelalte instituţii ale UE au administrat în mod corespunzător fondurile Uniunii Europene. Consiliul formulează recomandări cu privire la măsurile corectoare ce trebuie luate de către Comisie sau altă instituţie UE.Parlamentul European examinează conturile anuale aferente operaţiunilor bugetului general elaborate de Comisia Europeană. În plus. Parlamentul European adoptă deciziile luând în considerare observaţiile de audit ale Curţii. că toate cheltuielile au fost conforme cu legile şi reglementările în vigoare. decide dacă acordă sau nu descărcare de gestiune Comisiei şi celorlalte instituţii. Pe baza concluziilor de audit ale acesteia. Procedura anuală de descărcare de gestiune Rapoartele Curţii de Conturi Europene pentru un anumit exerciţiu financiar servesc drept punct de plecare în procedura anuală de descărcare de gestiune. precum şi rapoartele anuale specifice. Autoritatea care acordă descărcarea de gestiune . început cu câţiva ani în urmă. Parlamentul. Curtea efectuează o activitate prin care urmăreşte impactul pe care l-au avut observaţiile făcute anterior. Refuzul de a acorda descărcarea de gestiune reprezintă una din cele mai mari sancţiuni pe care Parlamentul ar putea să le aplice Comisiei sau altor instituţii europene. Monitorizarea impactului observaţiilor de audit La câţiva ani după încheierea unui audit. . În fiecare an. Rezultatele acestei activităţi figurează în raportul anual al Curţii. Scopul constă în a se stabili ce măsuri corectoare au fost luate ca urmare a recomandărilor făcute de Curte şi de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune. ceea ce permite şi autorităţii care acordă descărcarea de gestiune să se informeze asupra acestor aspecte. Cooperarea cu Instituţiile Supreme de Audit naţionale Tratatul stipulează obligaţia Curţii de Conturi Europene de a coopera cu Instituţiile Supreme de Audit naţionale. Parlamentul mai poate să amâne decizia cu privire la descărcarea de gestiune până când Comisia sau altă instituţie europeană adoptă măsurile corectoare în vederea remedierii principalelor deficienţe constatate. în spiritul încrederii reciproce şi respectând independenţa fiecăreia.gestiunea financiară a fost eficace şi că utilizarea creditelor a servit obiectivelor politice pe care le-a fixat UE. Comisia are obligaţia de a informa autoritatea care acordă descărcarea de gestiune asupra măsurilor luate ca urmare a deciziilor anterioare privind descărcarea de gestiune. În practică. în interiorul statelor membre. se întâlnesc în fiecare an într-o reuniune a Comitetului de Contact.Tot în tratat se prevede ca toate controalele în Statele Membre să fie efectuate în colaborare cu Instituţiile Supreme de Audit naţionale. . Programul de lucru anual al Curţii este comunicat Instituţiilor Supreme de Audit. acestea din urmă oferă auditorilor Curţii un sprijin practic şi logistic la nivel local. preşedinţii instituţiilor supreme de audit din Statele Membre şi Curtea de Conturi Europeană. Obiectivul acestei cooperări constă în elaborarea unor abordări şi metode de audit. precum şi cunoştinţe specifice în domeniul auditat. Din anul 1996. Aceste reuniuni reprezintă o ocazie de a examina probleme de interes general şi de a facilita schimburile de informaţii şi colaborarea practică. Din anul 1978. sau cu alte organisme naţionale abilitate. precum şi Comisiei Europene. Parlamentului European şi Consiliului. de către auditorii Curţii de Conturi. în armonizarea acestora pentru a asigura o gestiune şi un control eficient şi eficace a fondurilor Uniunii Europene. Curtea de Conturi Europeană organizează în mod regulat reuniuni cu caracter oficial la care iau parte Preşedinţii Instituţiilor Supreme de Audit din ţările candidate pentru aderarea la UE. Ofiţerii de legătură ai ISA europene şi ai Curţii de Conturi Europene se reunesc de două ori pe an pentru a pregăti şedinţele comitetului de contact ale Preşedinţilor şi pentru a menţine active relaţiile profesionale în toată Europa. Instituţiile Supreme de Audit şi Comisia sunt informate asupra controalelor efectuate la faţa locului. respectându-se independenţa fiecărei instituţii şi mandatul constituţional conferit în ţara respectivă. Ofiţerii de legătură se organizează în grupuri de lucru responsabile de examinarea problemelor generale şi specifice de interes comun. cât şi la nivelul Parlamentelor naţionale. Analiza politică a modului de administrare a Uniunii Europene are loc atât la nivelul Parlamentului European şi a Consiliului. echivalentul său la nivel mondial.Curtea de Conturi Europeană participă la activităţile organizate de EUROSAI. multe politici trebuie să fie implementate într-un mod eficace. şi de INTOSAI. administrarea. Curtea de Conturi Europeană joacă un rol crucial în calitate de auditor extern al Uniunii Europene: . pentru mai mult de 80% din cheltuielile UE. mijloacele de informare în masă acordă o atenţie deosebită modului de utilizare a fondurilor comunitare şi un interes sporit cazurilor de fraudă şi de utilizare abuzivă a acestor fonduri. Prin urmare. dar şi a administraţiilor de la diferite nivele din statele membre şi din ţările beneficiare. procesul decizional este astfel mai transparent. organizarea şi controlul fondurilor sunt din ce în ce mai des asigurate la nivel naţional şi regional. În practică. O gestiune eficace în beneficiul cetăţeanului Pentru ca Uniunea Europeană să aibă într-adevăr credibilitate în ochii cetăţeanului. Mai mult decât atât. organizaţie formată din instituţiile supreme de audit europene. iar gestiunea bugetului trebuie să fie eficientă. În acest context. mai rapid şi mai aproape de cetăţean. gestionarea programelor comunitare reprezintă responsabilitatea Comisiei Europene. astfel încât să poată asigura cetăţenii Uniunii Europene de utilizarea optimă a resurselor financiare. Curtea contribuie la promovarea transparenţei şi la sporirea responsabilităţii cu privire la modul de gestionare a fondurilor comunitare. Curtea de Conturi doreşte să contribuie la îmbunătăţirea gestiunii financiare a fondurilor Uniunii Europene la toate nivelele. . prin rapoartele pe care le publică. activităţile de audit ale Curţii permit garantarea faptului că fondurile comunitare sunt colectate şi utilizate în conformitate cu regulile şi reglementările în vigoare. iar acestea contribuie la creşterea performanţei gestiunii financiare. Prin activitatea sa. rapoartele de audit ale Curţii reprezintă punctul de plecare pentru o analiză democratică a utilizării fondurilor comunitare de către Parlamentul European şi de către Consiliu. observaţiile şi recomandările Curţii îi ajută pe cei responsabili de gestionarea fondurilor comunitare să îmbunătăţească mereu rezultatele.