Cramele Recas

June 11, 2018 | Author: Dumitrina Tintaru Dumy | Category: N/A


Comments



Description

STUDIU DE CAZCRAMELE RECAŞ “Din respect pentru vin” PREZENTAREA FIRMEI • "Cramele Recaş“ s-a dezvoltat din "Vintners Transilvanian SRL", înfiinţată în 1998 şi din "Recatim SA", înfiinţată în 1948; • La ora actuală, Cramele Recaş, societate româno-britanică cu capital 100% privat, dispune de unul din cele mai moderne complexe de vinificaţie din ţară, dotat cu utilaje de ultimă generaţie şi cu un spaţiu de producţie şi depozitare de circa 10 milioane de litri de vin; • “Cramele Recaş” deţin 970 de ha. de vie: 200 ha. pentru struguri de masă, 450 ha. pentru vinuri albe şi 320 ha. pentru vinuri roşii. • Misiunea organizaţiei este de a oferi pe piaţă vinuri de cea mai bună calitate, după reţete (ştiute numai de ei) care să satisfacă până şi cele mai exigente gusturi. PREZENTAREA FIRMEI • Compania produce diferite sortimente de vinuri: – Vinuri albe: Schwaben Wine, Castel Rock, V-ledend of Transylvania, Sole, Solo Quinta, Miniaturi, Castel Huniade, Cocoșul dintre vii, Bag in Box - Recaș; – Vinuri roșii: Schwaben Wine, Castel Rock, V-ledend of Transylvania, La Putere, Solo Quinta, Miniaturi, Te Iubesc Mult, Castel Huniade, Cocoșul dintre vii, Bag in Box - Recaș; – Vinuri rose: Schwaben Wine, Castel Rock, V-ledend of Transylvania, Sole, Te Iubesc Mult, Castel Huniade, Bag in Box - Recaș; – Vinuri vrac: Fetească Regală, Riesling, Riesling VIP, Burgund, Merlot, Cabernet, Cabernet VIP, Traminer. • În competiția ”Premiile de excelenţă Vinul.ro”, ediția 2012, Cramele Recaș a fost un câștigător detașat, obținând 3 medalii de aur și 5 medalii de argint. Consumatorii sunt reprezentaţi de persoanele majore. cât şi rural. indiferent de sex. în special din segmentul de vârstă cuprins între 21 şi 45 de ani. dar care pot deveni în timp consumatori. • • • . atât din mediul urban.ANALIZA MICROMEDIULUI • ANALIZA CLIENŢILOR Vinurile Cramelor Recaş se adresează unei pieţe ţintă reprezentată de consumatori. persoanele care au probleme de sănătate nu consumă foarte des produsul). care apreciază tradiţia. cu venituri medii şi ridicate. simplitatea şi calitatea. Nonconsumatorii absoluţi sunt persoanele care nu consumă şi nici nu vor consuma vreodată acest produs. Nonconsumatorii relativi sunt cei care nu consumă încă vin. cu excepţia minorilor. (De exemplu. ANALIZA MICROMEDIULUI . . subsoluri. Masi. este o firmă din Timişoara. parcări subterane. M-LUCIANO S. Australia: Hardys. Africa de Sud: Distell. • Firma comercializează şi vinuri furnizate de parteneri din străinătate: – – – – – – Italia: Piccini. Codorniu. Spania: Gonzalez Byass. bazine antiincendiu. bazine retentive apă. Chile: Cono Sur.ANALIZA MICROMEDIULUI ANALIZA FURNIZORILOR • S. Famille Quiot. beciuri.L. Planeta. Chamarre.C. specializată pe hidroizolaţii speciale pentru pivniţe. terase. Franţa: Maison Louis Latour. hidroizolaţii. staţii de epurare.R. dar și cu alții aflați pe poziții inferioare firmei. Brau Union. – Potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Nielsen Romania. – Cei mai mari producători de vinuri din România. . cumulat. Murfatlar şi Jidvei. dintre care amintim: Alexandrion. Cotnari. Global Spirit. Angelli Spumante & Aperitive. • Concurenţa indirectă este reprezentată de producătorii de băuturi alcoolice produse sub diferite mărci. Jack Daniel’s. Cotnari. cei patru jucători deţin.ANALIZA MICROMEDIULUI ANALIZA CONCURENŢILOR • Concurenţa directă: Cramele Recaş concurează cu cei mai importanți producători de pe piaţa naţională: Murfatlar. după vânzările realizate în retail sunt: Vincon. o cotă de piaţă de circa 40%. Jidvei și Vincon. cel mai bun canal de distribuţie pentru vinuri este reprezentat de sectorul de retail care deţine 70% din volumul total al vânzărilor. Maryland şi New York. în timp ce segmentul HoReCa deţine doar 30%. Delaware. Georgia. . etc. Deutsch&Sons Ltd. Profi. • Vinul produs de Cramele Recaș este distribuit de W. Site-uri de cumpărături on-line: www.ro. J.) şi Supermarketuri (Billa. Magazine Cash&Carry (Metro şi Selgros).cumparaturi. www.ANALIZA MICROMEDIULUI ANALIZA DISTRIBUITORILOR • La nivel naţional. Carolina de Nord. Auchan. Florida. • Vinurile Cramele Recaş sunt comercializate în: – – – – Hipermarketuri (Kaufland.magazineonline.). în şapte state din Statele Unite ale Americii: Carolina de Sud. etc.ro Parteneri comerciali situaţi în toate judeţele ţării. dar şi prin promovarea unor evenimente şi lansarea unor noi produse. Gabriel Iova (31%). Cei mai importanţi acţionari de la Cramele Recaş sunt Philip și Elvira Cox (29%). Cramele Recaş sunt implicate activ în viaţa comunităţii prin organizarea şi susţinerea unor evenimente cum ar fi.ANALIZA MICROMEDIULUI • • ANALIZA PUBLICULUI Activitatea firmei urmăreşte creşterea gradului de satisfacţie al consumatorilor în vederea maximizării profitului acţionarilor. • • . Firma întreţine bune relaţii şi cu mass-media: comunicatele de presă scrisă şi audiovizuală oferă o imagine asupra performanţelor prin diferite premii şi medalii obţinute. de exemplu. Festivalul Vinului de la Timişoara. Ioan și Maria Georgiu (31%). – apariţia unor noi producători locali. . – marii producători locali îşi regândesc strategiile de piaţă şi îşi repoziționează portofoliile. – diversificarea şi rafinarea pretenţiilor consumatorilor. – piaţa a scăzut. cât şi din punct de vedere al valorii vânzărilor. în 2012. utilizate în ultimii ani pentru replantarea a câteva zeci de mii de hectare de viţă de vie. – lansarea unor noi game de vinuri în ultimii ani. atât prin investiţiile realizate în crame.ANALIZA PIEŢEI • Contextul general al pieţei vinului în România: – industrie în plină transformare. – creşterea calităţii produselor oferite pe piaţa vinurilor. podgorii şi aducerea de vinificatori foarte experimentaţi. în special de către noii intraţi pe piaţă. cât şi ca urmare a accesării de fonduri UE pentru reconversie. cu 5-10% atât din punct de vedere al volumului tranzacţiilor. ANALIZA PIEŢEI • Analiza comportamentului consumatorului de vinuri din România: – vinul se află pe locul 2 în topul celor mai consumate băuturi alcoolice de către români (după bere). în timp ce în Banat şi în Transilvania vinul este mai puţin consumat. – referitor la tipurile de vin consumate în ultimele 10 ocazii de consum. urmaţi de cei care au consumat vin alb (37%) şi. de cele mai multe ori. la mai mare distanţă. – din punct de vedere al frecvenţei medii de consum. vinul este consumat. vinul roşu şi cel roze. femeile preferă. intensitatea de consum a vinului este mai mare în Moldova şi în Bucureşti. fie o dată pe săptămână. – din punct de vedere al segmentării pieţei după criterii geografice. – din punct de vedere al sexului. în timp ce bărbaţii consumă mai mult vin alb. în principal. cei mai mulţi consumatori au băut vin roşu (51%). de cei care au consumat vin roze (11%). . fie de 2-3 ori pe săptămână. – 25% dintre români consumă vin în mod constant. categorie inexistentă în urmă cu câţiva ani. oferindu-i un sentiment de siguranţă. – vinul roşu este ales de consumatori în situaţiile în care sărbătoreşte un eveniment special şi vrea să dezvolte o legătură mai profundă cu cei alături de care îl consumă. . cu consumul ocazional. – vinul alb este preferat de către consumatori atunci când vrea să se simtă bine alături de cei dragi. În acest caz. cele demi-seci (31%). când vrea să pornească o conversaţie şi să se bucure de un mediu relaxant şi fără niciun fel de presiune.ANALIZA PIEŢEI – cele mai populare tipuri de vinuri sunt cele demi-dulci (preferate de 34% dintre consumatori). consumatorul alege mărcile care îi transmit cele mai intense emoţii. şi-a creat propria nişă de piaţă. care inspiră veselie şi simplitate. Vinul roşu este perceput ca fiind un vin cu caracter puternic şi este asociat. În aceste situaţii sunt preferate mărcile apropiate de el. mai ales în zona premium. mai degrabă. vinurile seci (24%) şi cele dulci (11%). – vinul roze. ANALIZA PIEŢEI . .682 tone de vin. • În primul trimestru al anului 2013. România a exportat 2. importurile de vin au fost de aproape patru ori mai mari decât exporturile. însă ele nu reprezintă decât 5-10% din totalul pieţei. mai mult cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.067 tone.ANALIZA PIEŢEI • Cei mai importanţi jucători de piaţa vinurilor din România: – – – – – – – Vincon Cotnari 40% din vânzări Murfatlar Jidvei Cramele Recaș (jud. reprezentând 10. Timiş) Cramele Halewood Importurile ocupă un spaţiu generos pe rafturile hipermarketurilor. ANALIZA PIEŢEI . în topul listei se află: Pinot Noir. Cabernet Sauvignon.ANALIZA PIEŢEI Preferinţe ale consumatorului român de vinuri • În funcţie de soiuri: – cele mai vândute soiuri albe sunt: Feteasca Regală. motiv pentru care este utilizat pentru vânzarea la volume mari. . Muscat Ottonel. – dintre cele roşii. – creşte cererea pentru vinul în ambalaje “bag-in-box”. • În funcţie de tipul de ambalaj: – sticla are o pondere ridicată. care menţine proprietăţile vinului pentru o perioadă mai lungă de timp. Grasa de Cotnari. – PET-ul începe să dispară încet-încet. Feteasca Neagră şi Merlot. Rielsing şi Sauvignon Blanc. 75 litri. • În funcţie de segmentul de preţ: – segmentul de vinuri premium este în creştere.ANALIZA PIEŢEI Preferinţe ale consumatorului român de vinuri • În funcţie de volumul ambalajului: – trendul este către vinurile îmbuteliate preponderent în sticla de 0. – vinurile de pe segmentul medium sunt în scădere. . – segmentul economic s-a stabilizat. fapt datorat creşterii calităţii vinurilor produse în România. în Franţa se consumă 58 l. chiar dacă a ieşit din topul primilor zece producători mondiali de vin. în medie.25 de litri. conform statisticilor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV). comparativ cu o lună normală. / locuitor. cu 30-40%. / locuitor. la aproximativ 22 . din cauza reducerii puterii de cumpărare. / locuitor. În SUA se consumă doar 13 l.ANALIZA PIEŢEI • Intensitatea de consum În ţările dezvoltate. România rămâne în top zece consumatori mondiali de vin. iar în Italia 53 de l. consumul mediu pe locuitor se ridică la peste 50 de l. / locuitor. din punct de vedere al consumului fiscalizat. consumul pe locuitor a scăzut de la 27 de litri anual. • • • . De exemplu. Consumul de vin are caracter sezonier: vânzările cresc în perioada de Paşti. În România. ANALIZA PIEŢEI . Replantarea viilor și înlocuirea echipamentelor agricole uzate. Dispune de un proces de îmbuteliere modern și ecologic. Cei mai de seamă experți în producția de vinuri. Materia primă provine din podgoriile proprii.ro”. Deținerea unei instalații de tratare a apei reziduale. . Are asigurată capacitatea de stocare în cramele proprii. Costurile scăzute de realizare a produselor. Gamă sortimentală de vinuri foarte bogată.ANALIZA SWOT • • • • • • • • • • Puncte FORTE (I) Lider la nivel național în exportul de vin. A câștigat competiția ”Premiile de excelență Vinul. .ANALIZA SWOT • • • • • • • • Puncte FORTE (II) Calitatea bună a vinurilor produse. Societatea este deţinută. Este şi importator de vinuri premium şi lux. Dispun de crame de vin pentru vânzarea vinului vrac. Construcţia unei mini-crame. Clienții de pe piaţa externă sunt. Existența unui centru de agroturism. firme de mari dimensiuni. în proporţie de 29% de investitori britanici. în principal. Reorganizarea în trei societăți distincte a condus la o mai bună gestionare a activităţilor firmei. deoarece Cramele Recaş au pus accent pe comercializarea vinurilor proprii în Europa şi SUA. . • Sistem logistic slab dezvoltat în partea de Nord a ţării. • Număr redus de puncte de vânzare în Nordul ţării. deoarece nu există un punct de vânzări propriu în Baia Mare.ANALIZA SWOT Puncte SLABE • Slabă promovare în România. Exploatarea la maximum a distribuţiei în SUA având în vedere dimensiunea teritoriului şi diversitatea gusturilor. în special pe segmentul HoReCa. Lansarea unor game noi. ţări cu care producătorul este deja în discuţii. Estonia. Franţa. Cehia. Lituania. • • • . Posibilitatea accesării unor fonduri europene pentru reconversie. Extinderea pieţei de desfacere în Polonia. Grecia şi Italia.ANALIZA SWOT • • OPORTUNITĂŢI Creşterea cererii la export pentru vinul Fetească Regală de Recaș. elemente ce oferă oportunitatea de comercializare a numeroase dintre vinurile producătorului român. care să fie utilizate replantarea viilor. Creşterea intensităţii concurenţiale prin pătrunderea pe piaţă a unor noi jucători (în special firme locale. atât ca volum cât şi ca valoare. • • • . Creşterea semnificativă a ofertei de vinuri ieftine (sub 3 lei / litru). de mici dimensiuni). la aproximativ 22 . Reducerea intensităţii medii de consum (consumul pe locuitor a scăzut de la 27 de litri anual.ANALIZA SWOT • AMENINŢĂRI Criza economică şi financiară care a afectat România a determinat o reducere a puterii de cumpărare a consumatorilor. din cauza reducerii puterii de cumpărare. ceea ce a condus şi la o scădere a pieţei vinului.25 de litri). – Creşterea volumului vânzărilor prin lansarea unui nou produs. – Creşterea vizibilităţii produselor în magazine prin perfecţionarea modelului de merchandising. • Creşterea cifrei de afaceri cu 20% în anul 2013: – Îmbunătăţirea nivelului calitativ al vinurilor produse. – Organizarea şi desfăşurarea unui studiu de piaţă. . – Identificarea (cu ajutorul datelor furnizate de studiul de piaţă) a unui preţ care să asigure maximizarea volumului vânzărilor (preţul de referinţă).OBIECTIVELE PLANULUI DE MARKETING • Creşterea ratei de notorietate a mărcii Cramele Recaş la 25% în rândul populaţiei urbane din România într-o perioadă de 12 luni: – Participarea intensivă la târgurile şi expozițiile de profil organizate în România. – Valorificarea rezultatelor obţinute din studiul de piaţă în vederea identificării celor mai potrivite modalităţi şi mijloace / medii / suporţi pentru promovare. Centralizarea rezultatelor obţinute. Aprovizionarea cu ambalajul necesar. Eliminarea produselor care nu mai satisfac cerinţele consumatorilor. Lansarea şi derularea campaniei. Stabilirea cantităţii necesare pentru derularea campaniei. Modificarea produselor existente. Realizarea producţiei pentru oferta promoţională. • Pregătirea campaniei de Paşte „4 litri+1 litru gratis”: .PLANUL OPERAŢIONAL ACTIVITĂȚI LA NIVELUL POLITICII DE PRODUS (I) • Analiza gamei sortimentale existente pentru a stabili punctele slabe ale acestora: – – – – – – – – Analiza gamei de vinuri. Luarea deciziei privind lansarea / nelansarea noului produs. Aprovizionarea cu materiale consumabile şi materialele auxiliare. .PLANUL OPERAŢIONAL ACTIVITĂȚI LA NIVELUL POLITICII DE PRODUS (II) • Pregătirea lansării noului produs (vinul roşu „Louis Jadot”): – – – – – – – – – – Analiza pieţei pentru stabilirea gradului de acceptabilitate al unui nou produs. Lansarea pe piaţă a produsului. Realizarea propriu-zisă a produsului. Derularea unei campanii de comunicare internă cu privire la decizia adoptată. Transferarea materiei prime de la Recaş Prod la Cramele Recaş. Elaborarea şi testarea reţetei noului produs. Formularea unei politici de marcă pentru noul produs. Centralizarea şi analiza rezultatelor obţinute. culoare. Luarea deciziei de a produce în continuare vinul lansat. .PLANUL OPERAŢIONAL ACTIVITĂȚI LA NIVELUL POLITICII DE PRODUS (III) • Crearea ambalajului pentru produsul lansat: – Stabilirea modului de ambalare şi a caracteristicilor ambalajului (material. – Realizarea ambalajului. Colectarea datelor. dimensiune. model). Elaborarea planului de eşantionare. • Analiza pieţei cu privire la atitudinea consumatorilor faţă de noul produs lansat (vinul roşu „Louis Jadot”): – – – – – Elaborarea instrumentului de colectare a datelor (chestionar). formă. analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute. Centralizarea. PLANUL OPERAŢIONAL ACTIVITĂȚI LA NIVELUL POLITICII DE PREŢ (I) • Elaborarea unei politici de preţ la nivelul gamei sortimentale: – Analiza costului unitar (cost de producţie. – Formularea unei politici de preţ care să asigure maximizarea cifrei de afaceri. – Interpretarea rezultatelor obţinute în urma studiului de piaţă cu privire la percepţia clienţilor faţă de preţul de comercializare a produselor. . – Analiza preţurilor practicate de concurenţi. cost de distribuţie. – Determinarea reducerilor de preţ care pot fi practicate pentru diverse tipuri de clienţi. cost de promovare) al produselor. – Stabilirea condiţiilor şi termenilor vânzării. • Stabilirea preţului pentru campania de Paşte „4 litri+1 litru gratis”: . Analiza raportului preţ-calitate în cazul produselor concurente. Stabilirea intervalului preţului de referinţă din perspectiva clienţilor. Centralizarea şi analiza rezultatelor. Compararea preţurilor concurenţilor în raport cu preţul determinat. Analiza preţurilor ofertelor promoţionale ale concurenţilor. Selectarea metodei de determinare a preţului şi aplicarea acesteia.PLANUL OPERAŢIONAL ACTIVITĂȚI LA NIVELUL POLITICII DE PREŢ (II) • Stabilirea preţului noului produs lansat pe piaţă: – – – – – – – – – Analiza preţurilor practicate pe piaţa vinurilor. Alegerea metodei de determinare a preţului pachetului oferit de firmă. Stabilirea preţului final. Analiza gradului de concentrare a reţelei de distribuţie (coeficientul Gini).PLANUL OPERAŢIONAL ACTIVITĂȚI LA NIVELUL POLITICII DE DISTRIBUŢIE (I) • Analiza canalelor de distribuţie existente: – – – – – – – – – Identificarea unor posibilităţi de creştere a vânzărilor în diferite canale. Analiza modalităţilor de transport utilizate. • Crearea unor relaţii cu noi distribuitori: . Analiza rentabilităţii canalelor de distribuţie utilizate în prezent. Semnarea contractelor cu noii distribuitori. Analiza localizării punctelor de vânzare cu potenţial de desfacere ridicat. Formularea şi implementarea procedurilor pentru transportul produselor. Stabilirea costurilor pentru efectuarea distribuţiei. Alegerea unor noi canale de distribuţie. . Amenajarea spaţiului.PLANUL OPERAŢIONAL ACTIVITĂȚI LA NIVELUL POLITICII DE DISTRIBUŢIE (II) • Deschiderea unui nou spaţiu comercial în Baia Mare: – – – – – – – – – – Identificarea localizării optime a punctului de vânzare. Dotarea spaţiului cu mobilier. Recrutare şi formare personal. Deschiderea spaţiului comercial. Aranjarea mărfurilor şi stabilirea modului de expunere. Livrarea vinului de la crame la spaţiul comercial. Închirierea sau achiziţia spaţiului. Stabilirea modelului de gestiune a stocurilor pentru noul magazin. Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de funcţionare necesare. Crearea catalogului de produse on-line (descriere. Cumpărarea unui domeniu. bloguri. Analiza legislaţiei privind comerţul on-line (Ordonanţa nr. – Îmbunătăţirea imaginii site-ului.PLANUL OPERAŢIONAL ACTIVITĂȚI LA NIVELUL POLITICII DE DISTRIBUŢIE (III) • Lansarea unui magazin de vânzări on-line a vinurilor Recaş: – – – – – – – – Stabilirea poziţionării pe piaţă. 130 / 2000). . preţuri). lider de piaţă este ePayment). Elaborarea structurii site-ului. Îmbunătăţirea serviciilor de distribuţie aferente comenzilor on-line. asigurarea host-ului şi crearea unui Home page. fotografii. Stabilirea sistemului de plată (în Romania. bannere pe alte site-uri. social networking). newslettere) şi comunicare cu presa (comunicate. Susţinerea lansării magazinului on-line prin comunicare comercială (bannere pe site. PLANUL OPERAŢIONAL ACTIVITĂȚI LA NIVELUL POLITICII DE PROMOVARE (I) • Campanie de promovare prin spot publicitar TV: – – – – – – Stabilirea obiectivelor şi a bugetului campaniei. – Distribuire pliante. Selecţia suporţilor media. – Proiectare şi realizare pliante. Crearea spotului publicitar. . • Promovarea magazinului din Baia Mare prin pliante: – Contactare firmă pentru realizarea design-ului pliantelor. Alegerea temei (axei publicitare). Evaluarea efectelor campaniei. Difuzare spot publicitar. social media). – Organizarea de diferite evenimente în aer liber. – Elaborarea unui program de vizitare a culturilor de viţă de vie. Evaluarea participării la festival şi a impactului său. . • Promovarea agroturismului: – Amenajarea unei bucătării dotată cu echipamente de ultimă generaţie. – Amenajarea unor spaţii destinate servirii mesei vizitatorilor.PLANUL OPERAŢIONAL ACTIVITĂȚI LA NIVELUL POLITICII DE PROMOVARE (II) • Participarea la Festivalul Vinului din Timişoara: – – – – Pregătirea evenimentului. cât şi în aer liber. Promovarea evenimentului (Media Partners. Organizarea efectivă (participarea la festival). exclusiv pe perioada verii. pagina web. atât în hrubă. BUGETUL PLANULUI DE MARKETING SURSE DE FINANŢARE Explicaţii Sume CHELTUIELI Explicaţii Sume Cheltuieli cu analiza gamei sortimentale existente pentru a stabili punctele slabe ale acestora Cheltuieli cu pregătirea campaniei de Paşte „4 litri+1 litru gratis” Cheltuieli cu pregătirea lansării noului produs (vinul roşu „Louis Jadot”) Cheltuieli cu crearea ambalajului pentru produsul lansat Cheltuieli cu analiza pieţei cu privire la atitudinea consumatorilor faţă de noul produs lansat (vinul roşu „Louis Jadot”) Cheltuieli cu elaborarea unei politici de preţ la nivelul gamei sortimentale Cheltuieli cu stabilirea preţului noului produs lansat pe piaţă Cheltuieli cu stabilirea preţului pentru campania de Paşte „4 litri+1 litru gratis” Cheltuieli cu analiza canalelor de distribuţie existente Cheltuieli privind crearea unor relaţii cu noi distribuitori Cheltuieli cu deschiderea unui nou spaţiu comercial în Baia Mare Cheltuieli cu lansarea unui magazin de vânzări on-line a vinurilor Recaş Cheltuieli cu campanie de promovare prin spot publicitar TV Cheltuieli privind promovarea magazinului din Baia Mare prin pliante Cheltuieli cu participarea la Festivalul Vinului din Timişoara Cheltuieli cu promovarea agroturismului TOTAL Autofinanțare Subvenţii Credite bancare Finanţare nerambursabilă TOTAL . Durata difuzări / difuzării zi 3 2 1 30 zile 30 zile 30 zile Costuri totale (lei) 1.00 316.440. (lei) 533.000 285.33 400.000 lei .) 30 30 30 Tarif / sec.000 720.66 Nr.000 PRO TV ANTENA 1 KANAL D TOTAL = 2.445.BUGETUL PLANULUI DE MARKETING Post TV Durată spot (sec.
Copyright © 2020 DOKUMEN.SITE Inc.