Astm Bronsic Licenta

March 18, 2018 | Author: Albert Georgeta | Category: N/A


Comments



Description

MINISTERUL EDUCAŢIEI,CERCETĂRII,TINERETULUI ŞISPORTULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “SFANTUL VASILE CEL MARE” DOMENIUL “SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ” CALIFICAREA PROFESIONALĂ - ASISTENT MEDICAL GENERALIST PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE ÎNDRUMĂTOR As. DoroşAnişoara Daniela Dr. ZărnescuValerica ABSOLVENT Marincea Claudia GALAŢI 2013 ÎNGRIJIREA COPIILOR CU ASTM BRONŞIC CUPRINS MOTTO ...................................................................................................................... 1 ARGUMENT .............................................................................................................. 2 CAP I.ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR .......................... 3 CAP II.ASTMUL BRONŞIC LA COPII ..................................................................... 11 II.1 INTRODUCERE ......................................................................................... 11 II.2 DEFINIŢIE .......................................................................................................... 12 II.3 ETIOLOGIE ................................................................................................ 13 II.4 FIZIOPATOLOGIE ..................................................................................... 14 II.5 TABLOU CLINIC ........................................................................................ 15 II.6 FORME CLINICO-FUNCŢIONALE ............................................................ 17 II.7 DIAGNOSTIC ............................................................................................. 18 II.8 COMPLICAŢII .................................................................................................... 21 II.9 TRATAMENT ............................................................................................. 22 CAP III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA COPIILOR CU ASTM BRONŞIC ................................................................................................................. 30 PREZENTARE CAZURI .......................................................................................... 33 CAZUL I ................................................................................................................... 33 CAZUL II .................................................................................................................. 52 CAZUL III ................................................................................................................. 70 ANEXE ..................................................................................................................... 89 BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................... 103 produs al combustiei celulare. care constă în a capta oxigenul indispensabil vieţii celulare şi a arunca gazul carbonic. 1 .MOTTO: “Nevoia de a respira este o necesitate a fiinţei vii.Căile respiratorii perbeabile şi alveola pulmonară permit satisfacerea acestei nevoi”. ARGUMENT: “Îngrijirea bolnavului este o muncă de mare răspundere care necesită cunoştinţe profesionale profunde şi calităţi morale deosebite. cu debut la orice vârstă şi indiferent de condiţia socială” 2 . întâlnită mai ales la copii dar şi la adulţi. Mi-am ales astmul bronşic ca temă a lucrării de diplomă pentru faptul că este o afecţiune extrem de frecventă. produs al metabolismului celular.CAPITOLUL I:NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR Respiraţia este funcţia prin care se asigură continuu şi adecvat.dintre aerul atmosferic şi organism. Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase. Aparatul respirator este format din: 1. atât aportul de oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează. cât şi circulaţia în sens invers a dioxidului de carbon. căile respiratorii superioare: -nas -cavitate nazală -cavitatea bucală 3 .constituie aparatul respirator. căile respiratorii inferioare: -laringe -trahee -bronhii -plămâni Nasul-formaţiune mediocefalică cu caracteristici specifice fiecărui individ. Funcţia fonatorie a laringelui:laringele este organul vorbirii. Cavitatea nazală este captuşită cu o mucoasă foarte vascularizată şi împărţită în 2 regiuni: mucoasaolfactivă ce se află în partea superioară şi mucoasarespiratorie. Cavitatea nazală -este împărţită în 2 cavităţi numite fose nazale de un perete median (septulnazal).Producerea sunetelor este determinată de apropierea corzilor vocale. Faringele este delimitat în partea superioară de cavitatea bucală prin baza limbii. Aerul insipirat prin nas ajunge în plămâni. Ieşirea postero-ventrală din faringe se realizează pe de o parte prin laringe continuat cu trahea. permiţând astfel regenerarea mucoasei nazale. Mucusul vâscos şi perii aflaţi în nas au rol de filtrare a impurităţilor din aer. iar pe de altă parte prin esofag. amigdale. Laringele-este un organ cu dublă funcţie:respiratorie şi fonatorie. Faringe . delimitat anterior de epiglotă şi posterior de cartilajele aritenoide. care 4 . Laringele are o formă de trunchi de piramidă triunghiulară cu baza în sus. aflată în partea inferioară. Pe pereţii laterali ai laringelui se află 2 perechi de pliuri cu directive antero-posterioare:2 superioare-vestibulare şi 2 inferioarecorzile vocale care delimitează orificiul glotic. care reprezintă locul de încrucişare a căii respiratorii (laringele) cu cea digestivă (esofag). arcul palatin. iar de cavitatea nazală de coanele nazale. Vârful laringelui se continuă în jos cu traheea. La om prin inspiraţie sunt folosite nările alternativ (la un interval de 20 -30 de minute). Fosele nazale comunică cu exteriorul prin 2 orificii (narine).-faringe 2. graţie corzilor vocale. iar cu faringele prin 2 orificii largi (meaturinarofaringiene). Aspectul interior al laringelui. Baza comunică cu faringele printr-un orificiu. cu dublu rol – respirator şi olfactiv.organ musculos căptuşit cu o mucoasă. sunetele emise sunt mai înalte. Cu cât corzile vocale sunt mai apropiate una de cealaltă. la limita dintre gât şi torace. Rolul ei principal este acela de a preveni intrarea hranei pe trahee în timpul deglutiţiei şi de a asigura transferul spre esofag. care corespunde laringelui. iar în timpul deglutiţiei coboară spre o poziţie orizontală. Traheea. cât şi de sinusurile paranazale care au loc de cutie de rezonanţă. dinţii şi valul palatin. protejând în acest fel calea respiratorie. deoarece 5 . care este deschiderea dintre corzile vocale.rezultă vorbirea. Restul porţiunii laringeale. În timpul respiraţiei este orientată în sus. elevaţia osului hioid trage laringele către o poziţie superioară.care leagă laringele de bronhii şi prin care circulă aerul necesar respira ției din cavitatea bucală sau nazală în bronhii. mai participă: limba. Sunetele sunt produse prin vibraţia corzilor vocale la ieşirea aerului din plămâni.nazală. una linguală. are 2 suprafeţe. şi a doua laringeană. În plus. dar la copii traheea este mult mai îngustă. Practic. Epiglota-este un cartilagiu de dimensiuni mici situat la intrarea în laringe.Din combinarea sunetelor articulate. Acest perete posterior se află în contact direct cu esofagul. iar la exterior este acoperită cu o mucoasă. este acoperit de straturi epiteliale şi de celule ciliate. are o importan ță fiziologică mare. Ele vor fi întărite atât de cavităţile: toracică. bucală.5 cm).În structura sa se găseşte ţesut cartilaginos elastic.care corespunde limbii. ea este compusă din cartilaj elastic. Diametrul traheii la adult este destul de mare (2.20 de inele incomplete de cartilaj hialin.astfel îngreunează gloata. Faptul că traheea este incompletă posterior. Suprafața posterioară a traheii nu are suport cartilaginos.12 cm. în interiorul căruia se găsesc un număr de 15 . cartilajele traheale. Epiglota se găseşte la intrarea în glotă. unde se împarte în cele două bronhii. Are o lungime de 10 . care corespunde tractului respirator. Traheea este alcătuită dintr-un țesut fibroelastic rezistent.buzele. Traheea este un organ sub forma unui tub care continuă laringele până la vertebra toracică T4. ci este alcătuită numai din țesut fibros şi fibre musculare traheale. Este important de menţionat că porţiunea linguală şi cea apicală din regiunea faringeană sunt acoperite de un strat epitelial nekeratinizat.este un tub elastic fibros şi cartilaginos. iar partea superioară a sa funcţionează ca parte din structura faringelui.Din punct de vedere structural.La producerea sunetelor articulate. Traheea se întinde de la cartilajul cricoid imediat sub laringe. aflat imediat în spatele traheii. plămânii sunt principalele organe implicate în respiraţie.permite destinderea esofagului în timpul trecerii bolului alimentar prin acesta către stomac. de o parte şi de alta a inimii. nervii şi bronhia principală. fiind acoperită de recesul costo-mediastinal. Culoarea plămânilor este variabilă cu vârsta şi în funcţie de anumiţi factori (fumat.Marginea posterioară este rotunjită şi vine în raport cu coloana vertebrală şi extremitatea posterioară a coastelor. Faţa externă este brazdată de şanţuri adânci numite scizuri. localizat în cavitatea toracică. toate fiind cuprinse în ţesut conjunctiv. cel drept fiind puţin mai greu decât cel stâng. anterior de hil se găseşte tot impresiunea cardiacă însă de dimensiuni mai reduse decât la plămânul stâng şi impresiunile venei cave superioară şi venei cave inferioare. lobuli. locul în care pătrund/de unde ies vasele. Plămânul drept are două scizuri care îl împart în trei lobi. Aceştia au forma unei jumătăţi de con şi sunt acoperiţi cu pleură viscerală. plămânii au raport cu ficatul în dreapta şi fundul gastric şi splina în stânga.Plămânii cântăresc aproximativ 700 g fiecare. La plămânul stâng se descrie anterior de hil. Anatomie/Structura plămânilor . Plămânii permit intrarea aerului în interiorul corpului în vederea asigurării schimburilor de gaze cu sistemul circulator.Plămânii sunt alcătuiţi din arbore bronşic. Vârful pulmonar depăseşte în sus prima coastă. ramificaţiile vaselor pulmonare şi bronşice. Plămânii-plămânul este un organ pereche. Faţa internăprezintă hilul pulmonar. care compartimenteazăplămânii în lobi.000 cmc de aer.a. Prin intermediul acesteia.Marginea anterioară a plămânilor este ascuţită şi este localizată posterior de stern. Baza pulmonară are aspect concav şi vine în contact cu diafragma. Tot la acest nivel se descrie impresiunea marii vene azygos.):la copil gri-roz. poluare s. pe când plămânul stang are doar o scizură care îl imparte în doi lobi. impresiunea cardiacă şi impresiunea lasată de aorta descendentă. la adult cenuşiu. venind în raport cu organele de la nivelul bazei gâtului. 6 . Capacitatea totală a plămânilor este de aproximativ 5. Consistenţa acestora este elastică iar faţa lor externă este convexă şi vine în contact cu coastele pe când faţa internă este plană şi vine în contact cu organele din mediastin. nervi şi limfatice. În ceea ce priveşte plămânul drept. Bariera alveolo-capilară este formată din surfactant. fiind responsabilă de menţinerea corectă a respiraţiei şi. Muşchiul este extrem de important şi în acţiuni ca tuşit. apă. permiţând pătrunderea aerului la nivelul plămânilor. Bronhiile segmentare se divid în bronhiole lobulare. de starea de sănătate şi de echilibru fizic. La nivelul acestei bariere se realizează schimburile de gaze dintre alveole şi sânge. prin generarea unei presiuni intra-abdominale pozitive. 7 . cu perete subţire. pentru ca aceasta se va contracta abrupt. membrana bazală a peretelui alveolar şi a peretelui capilar şi peretele capilar. muşchiul se relaxează şi revine la forma sa iniţială de dom. Bronhiile lobare se divid ulterior în bronhii segmentare. mental şi emoţional. Dupa inimă. acest muşchi se tonifică şi coboară. Alveolele pulmonare au aspectul unor săculeţi. potrivit pentru schimburile gazoase. care formează. Contracţia diafragmei are următoarele funcţii: - scăderea presiunii intrapleurale (pleura este membrana care îmbracăplămânii şi pereţii toracelui). pe cale naturală. împreună cu pereţii alveolari. implicit. Orice iritare a diafragmei va duce la declanşarea sughiţului. pneumocitele de tip I. bronhie lobară mijlocie şi bronhie lobară inferioară pentru plămânul drept şi bronhie lobară superioară şi inferioară pentru plămânul stâng. vomat. urinat şi în expulzarea fătului în timpul naşterii. bariera alveolocapilară. Acestea asigură aeraţiasegmentelor bronhopulmonare. care la rândul lor se ramifică în bronhiole respiratorii de la nivelul cărora pornesc ductele alveolare care se termină prin săculeţi alveolari. care separă cavitatea toracică de cavitatea abdominală. În timpul inhalării de aer. plâns. diafragma este cel mai important muşchi din organismul uman. .expansiunea cutiei toracice. Dupa expir. strănutat.În jurul alveolelor este prezentă o bogată reţea de capilare perialveolare.Bronhia principală pătrunde în plămân prin hilul pulmonar şi se împarte intrapulmonar în bronhie lobară superioară. Diafragma este principalul muşchi al respiraţiei. Structura sub formă de dom a diafragmei se extinde de-a lungul conturului general al coastelor inferioare şi se ataşează de stern. Pleurele sunt douămembrane seroase care formează doi saci închişi.lichid. în care există presiune negativă cu rol important în mecanica respiraţiei.care menţine umedă suprafaţa lor. La nivelul acestei reţele capilare dioxidul de carbon este cedat alveolelor şi din alveole pătrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare.de unde va trece în ventriculul stâng care îl va împinge prin aortă în tot organismul.Arterele bronşice provin prin aorta toracală. Astfel iau naştere două foiţe pleurale: a. Ajunsă în plămân artera urmăreşte ramificaţiile arborelui bronşic. Între cele două foiţe se află cavitatea pleurală spaţiuvirtual.aer.puroi sau limfă.. în fiecare sac pleural.Aceste vene părăsesc plămânul prin hilul pulmonar şi duc sângele cu oxigen în atriul stâng. Cele două foiţe se continuă una cu cealaltă la nivelul pediculului pulmonar. Cavitatea pleurală devine reală în momentul în care între cele două foiţe se acumulează sânge. b. Între cele două foiţe se delimitează cavitatea pleurală. În cursul dezvoltării embrionare.iar venele bronşice se deschid în sistemul azyges. Cavitatea pleurală poate deveni reală când în cazuri de boală conţine aer (pneumotorax).pleura parietalăcare căptuşeşte pereţii toracelui. se învaginează plămânul corespunzător.pleura viscerală(pulmonară) intim aplicată pe suprafaţa exterioară a plămânului. Vascularizaţia pulmonară -plămânul are o dublă vascularizaţie: funcţională şi nutritivă. Vascularizaţia funcţională – realizează schimburile gazoase şi este reprezentată de trunchiul pulmonar şi venele pulmonare care alcătuiesc mica circulaţie.Trunchiul pulmonar începe cu ventriculul drept. se împarte în artera pulmonară stângă şi dreaptă care pătrund în plămâni prin hilul pulmonar. Vascularizaţia nutritivă face parte din marea circulaţie şi este reprezentată de arterele şi venele bronşice.Pleura este o membrană seroasă formată din două foiţe dintre care una înveleşte plămânii la exterior. pătrunde în fisuri.expansiunea cavităţii toracice prin folosirea abdomenului ca punct de sprijin. pătrunzând în lobul pulmonar şi se capilarizează în jurul alveolelor pulmonare. Între cele două foiţe se găseşte foarte puţin lichid seros. 8 . complet separaţi unul de celălalt. iar cealaltă căptuseşte pereţii cutiei toracice. sânge (hemotorax) sau puroi (piotorax). uşurând alunecarea plămânului în timpul mişcărilor respiratorii. se măreştevolumul cutiei toracice. Inspiraţia-este un proces activ.prin care aerul atmosferic cu oxigen pătrunde în plămâni. 9 . Ventilaţia pulmonară este procesul prin care se realizează circulaţia alternativă a aerului între mediu ambiant şi alveolele pulmonare. MECANICA RESPIRAŢIEI Schimburile gazoase la nivelul plămânului se realizează datorită succesiunii ritmice a 2 procese: 1. -prin contracţia muşchilor inspiratori(diafragma şi muşchii intercostali). inspiraţia este considerată un proces activ. antrenând astfel pătrunderea aerului bogat în oxigen către alveole şi eliminarea dioxidului de carbon către exterior.realizat din metabolismul celular. în paralel cu eliminarea în atmosferă a dioxidului de carbon. funcţie prin care se realizează raportul de oxigen din aerul ambiant până la nivelul celular. Deoarece contracţia musculară necesită energie.FIZIOLOGIA RESPIRAŢIEI Respiraţia reprezintă una din funcţiile esenţiale ale organismelor vii în general. printr-o expiraţie forţată. deoarece aceştia aderă. Volumul expirator de rezervă (VER) este volumul de aer eliminat din plămâni.este un process pasiv. Capacitatea vitală (Cv) reprezintă suma volumelor:curent. prin pleură. Prin mărirea volumuluiplămânilor. ASTMUL BRONŞIC LA COPIL 10 . 2. Frecvenţa respiratorie este de 18 respiraţii/min la femeie şi 16 respiraţii/min la bărbat. creşterea presiunii aerului din plămâni.dupa o inspiraţie normală. Volumlul inspirator de rezervă (VIR) este volumul de aer introdus în plămâni printr-o inspiraţie forţată.si are valoare de cca 1500 cm³. -prin relaxarea muşchilor inspiratori(diafragma şi muşchii intercostali). Volumul residual(VR) este volumul de aer care nu se elimină niciodată din plămâni şi are aceeaşi valoare. Capacitatea pulmonară totală (CPT) reprezintă suma dintre volumul residual şi capacitataea vitala(CPT=Cv+VR) şi are o valoare de 5000 cm³. Poate creşte în condiţii fiziologice şi patologice. CAPITOLUL II. Debitul respirator (ventilator) reprezintă cantitatea de aer vehiculată prin plămâni într-un minut. inspirator de rezervă şi expirator de rezervă (Cv=Vc+VIR+VER) şi are o valoare de 3500 cm³. ce constă în eliminarea aerului cu dioxid de carbon din plămâni. Când presiunea aerului din plămâni creşte peste cea atmosferică.presiunea aerului din plămâni scade sub cea atmosferică şi astfel aerul atmosferic intră în plămâni.aerul cu dioxid de carbon din plămâni este eliminat în atmosferă. adică produsul dintre volumul curent şi frecvenţa respiratorie (Dv=Vc x frecvenţa respiratorie).-mărirea volumului cutiei toracice determină marirea volumului plămânilor. după o expiraţie normală şi are o valoare de cca 1500 cm³. se micşorează volumul cutiei toracice. de cutia toracică.comparativ cu faza de inspiraţie. -micşorarea volumului cutiei toracice determină micşorarea volumului plămânilor şi ca urmare. În timpul efortului fizic. Volume şi capacităţi respiratorii: Volumul current(VC) este volumul de aer inspirat şi expirat în timpul unei respiraţii normale(curente) şi are o valoare medie de 500 cm³. Expiraţia-în condiţii fiziologice normale. valoarea sa creşte. Experienţele clinice şi urmărirea în dimanică. Astmul este o afecţiune cronică a conductelor aeriene. o mai bună cunoaştere şi înţelegere a mecanismelor fiziopatogenice responsabile de declanşarea şi evoluţia bolii sunt necesare pentru optimizarea asistenţei astmului. Prevalenţa astmului se situează la copii între 10-15% şi aproximativ 60% dintre bolnavii astmatici sunt diagnosticaţi în copilărie. NHLBI/WHO 1995) prezintă recomandările de bază pentru diagnosticul şi tratamentul astmului şi reprezintă un instrument util de lucru pentru clinician. având un impact socioeconomic deosebit.II. datele cele mai recente demonstrează o creştere alarmantă a incidenţei şi prevalenţei astmului. prin studii longitudinale.1. În acest sens. ca o consecinţă a acestor aspecte se remarcă o creştere importantă a costurilor de îngrijire şi tratament pentru copii astmatici. cu implicaţii asupra întregii familii a copilului astmatic şi a mediului în care acesta evoluează. ghidul internaţional pentru prevenirea şi tratamentul astmului (GINA – Global initiative for asthma – Strategia globală de management şi prevenţie a astmului. frecvent întâlnită la toate vârstele şi considerată ca una dintre cele mai comune boli cronice ale copilului. uneori. a evoluţiei astmului la copii au demonstrat în ultimii ani faptul că intervenţiile terapeutice în stadiile precoce ale bolii sunt mult mai eficiente. Introducere. acesta însă trebuie să individualizeze planul terapeutic în acord cu particularităţile. Prin caracterul cronic şi. În ciuda ameliorării cunoaşterii în domeniul fiziopatologiei şi a metodelor de investigaţie şi tratement. de afectare a activităţii zilnice. neprevăzut al evoluţiei. 11 . nevoile şi circumstanţele fiecărui caz. De asemenea. astmul constituie o cauză reală de absenteism şcolar la copii. dar şi a severităţii formelor clinice şi chiar a mortalităţii prin astm. Din punct de vedere al biologiei celulare. creşterea IgE. datorită aspectului clinic necaracteristic şi a imposibilităţii de a aplica mijloacele de investigaţie care să obiectiveze alterările existente. Astfel. prezintă hiperreactivitate bronşică. teste cutanate pozitive. în special mastocite. de cei care au avut wheezing indus de infecţii ale tractului respirator inferior în primii 3 ani de viaţă (early wheezers). 12 . La copilul mic. Astmul este definit ca o alterare cronică a căilor aeriene în care joacă rol multe elemente celulare. apăsare toracică şi tuse. Astmul se caracterizează prin prezenţa simptomelor recurente şi a hiperreactivităţii bronşice (definiţie epidemiologică). funcţie pulmonară alterată. dar se regăseşte şi la vârsta de 6 ani (persistent wheezers). dar la care acest simptom este semnalat la 6 ani (late wheezers) precum şi de copii la care wheezingul apare în primii 3 ani.II.2. funcţie pulmonară redusă. Evoluţia ulterioară a acestora sugerează posibilitatea de definire a astmului la copii: la aproximativ 60% din copiii la care wheezingul a apărut în primii 3 ani de viaţă. De fapt. Copii la care wheezingul a apărut după 6 ani prezintă o creştere a variabilităţii PEF. se preferă utilizarea termenului de wheezing recurent. dar funcţia respiratorie este afectată şi alterările funcţionale persistă şi după 11 ani. 40% au wheezing şi la 11 ani. Definiţie. risc crescut de mortalitate. În astm se produce îngustarea conductelor aeriene. dificultate în respiraţie. de cei care nu au prezentat wheezing în primii 3 ani. în special noaptea şi dimineaţa devreme (definiţie clinică). eozinofile. neutrofile şi celule epiteliale (definiţie fiziopatologică). astmul este definit ca o reacţie alegică a conductelor aeriene condusă de celulele Th 2 mastocite şi mediatorii eliberaţi prin activarea celulelor implicate. exprimată clinic prin simptomele astmatice şi funcţional prin prezenţa sindromului obstructiv (definiţie fiziologică). dar fără modificări ale funcţiei pulmonare (diagnostic de astm posibil). La indivizii susceptibili. circumstanţele apariţiei şi evoluţia acestui simptom determină schimbări în dezvoltarea plămânului şi în sistemul imun al copilului. această inflamaţie determină episoade recurente de wheezing. astmul înseamnă: simptome persistente. acesta nu se mai întâlneşte la 6 ani. care predispun la cronicizarea simptomelor. limfocite T. pot fi diferenţiaţi copiii care nu au prezentat nici un episod de wheezing în primii 6 ani de viaţă (66%). Dintre copiii cu wheezing persistent. din această grupă se selectează cu certitudine copiii astmatici. Data debutului. Astmulalergic: se mai numeste si extrinsecsauatopic. urticaria. Pacienţii prezintă eozinofilie şi IgE totale crescute. În antecedentele personale sau familiale se semnalează existenţa unui teren atopic: conjunctivita. rinita sezonieră. teste cutanate pozitive pentru alergenii comuni. hiperplazia glandelor mucoase cu hipersecreţie de mucus.alergic. El are la bazǎ o reactiealergicǎ a bolnavului la un antigenprezent in mediulambient (exogen). Dar. Astmulnealergic: nu are la bazǎ o etiologie bine definitǎ si nici un mecanismpatogeniccunoscut. Totuşi. declanşat de alegeni specifici identificabili. 13 . imaturitatea sistemului imun pulmonar. la copii se întâlneşte mai frecvent astmul extrinsec. Factorii de risc în astmul pediatric sunt:  factorii genetici – presupun inducerea hiperreactivităţii bronşice (transmiterea genelor de pe cromozomul 5q cu rol în fenotipul alergic). . Clasificare Dupǎcriteriuletiologic se deosebescdouǎtipuri de astmbronsic: . Factorii favorizanţi:  particularităţile morfofuncţionale care favorizează obstrucţia: imaturitatea fibrelor musculare netede (la sugar şi la copil mic). se observă o oarecare suprapunere a acestor forme astfel încât nu se poate face o distincţie clară între ele. alte alergii. cel puţin pentru unii pacienţi. Se obişnuieşte în practica curentă încercarea de a se diferenţia două forme de astm: extrinsec şi intrinsec.nealergic. în transmiterea genetică sunt importanţi tipul alimentaţiei şi fumatul la gravide. Etiologie.II. acesta este însoţit deseori de eczemă şi/sau rinită.3. eczema. predominanţa sistemului colinergic. polen. triptaze. mastocite activate. agenţi chimici. TNFα şi IL-4 sunt implicate în prezenţa crescută a moleculelor de adeziune (eselectin şi ICAM-1) în endoteliul microvascular. refluxul gastroesofagian. substanţe biologic active derivate din acidul arahidonic (prostaglandine. stres. inflamaţia conductelor aeriene este mecanismul fiziopatogenic predominant al astmului.4. TNFα. leucotriene). poluare atmosferică. efort). acarieni. este prezent în 20-30% din cazurile de astm la copiii mici. antecedentele perinatale şi postnatale: ventilaţie asistată. interleukine. aspiraţia lichidului   amniotic. formării dopurilor de mucus. gradul de poluare al mediului ambiant. manifestate prin obstrucţii fixe ale conductelor aeriene. relevată de prezenţa mastocitelor. medicamente. infecţii virale şi bacteriene. ca. După cum reiese din definiţia astmului. displazia bronhopulmonară. râs. alergeni alimentari. Fiziopatologie. condiţiile socioeconomice deficitare. aceşti mediatori iniţiază şi întreţin răspunsul inflamator cronic al conductelor aeriene la stimuli imunologici (antigene) sau neimunologici (infecţii virale. stimuli fizici. ca şi nivelul de mediatori eliberaţi din celulele activate. caracteristice astmului (hiperreactivitatea bronşică exprimată clinic prin bronhospasm. de exemplu: histamina. fumatul pasiv. aer rece. II. Agenţii declanşatori (triggeri) mai frecvent identificaţi sunt:      domestici: praf de casă. inflamaţia induce declanşarea alterărilor conexe. biopsia de mucoasă bronşică. a eozinofilelor. substanţe biologice. chimici. GM-CSF. infiltrării edematoase a conductelor aeriene. limfocite.  poate juca rol de factor declanşator. mucegai. plâns. prezenţa acestora explică persistenţa sindromului obstructiv şi lipsa reversibilităţii la acţiunea bronhodilatatoarelor. Bronhoscopia fibroptică. fulgi. În astmul moderat creşte numărul de eozinofile. remodelarea peretelui bronşic reprezintă expresia unei evoluţii nefavorabile a astmului persistent care conduce la alterări structurale fibrotice. ceaţă. a celulelor T. limitarea fluxului de aer datorată bronhoconstricţiei acute. păr. fum. efort. lavajul bronhoalveolar au demonstrat că şi în astmul uşor sau chiar asimptomatic există tendinţa de dezvoltare a inflamaţiei active în conductele aeriene. care sunt responsabile de recrutarea 14 . îngroşarea. apariţia vaselor de neoformaţie. transpiraţii. durata crizei este de 1-3 ore cu maximum de intensitate de 10-20 minute. copilul este palid. consecinţa unei exacerbări. IL8). uneori cianotic. care amplifică şi perpetuează inflamaţia. . hipersecreţie de mucus. „colagenizarea”. sete de aer. II. agitaţie. iritativă. constă în apariţia episodică paroxistică a simptomelor astmatice.criza debutează brusc. . Cronicizarea inflamaţiei conduce la alterări ireversibile la nivelul mucoasei şi submucoasei bronşice. crizele apar frecvent noaptea sau dimineaţa devreme. transpirat. Mediatorii inflamatori determină: bronhoconstricţie. fibrozarea membranei bazale a epiteliului respirator.accese recurente de dispnee expiratorie întrerupte de perioade intercritice cu puţine simptome sau chiar asimptomatic. Tablou clinic . hipertrofia şi hiperplazia musculaturii netede.bolnavul prezintă accese de tuse uscată. banală. expresia funcţională a acestor alterări o constituie apariţia sindromului obstructiv cu reversibilitate limitată. Criza de astm. senzaţie de sufocare. extravazare plasmatică hiperreactivitatea căilor aeriene. activarea reflexelor colinergice.5. edem. cianoza feţei. în cursul nopţii fiind declanşată de contactul cu alergenul sau o infecţie bacteriană. În astmul sever cresc prezenţa de interleukine (IL-2.selectivă de eozinofile. tahipneic. dispnee expiratorie intensă. numărul de eozinofile activate în sângele periferic şi nivelul proteinelor eozinofilcationice (ECP). descuamări epiteliale. poate ceda spontan sau sub 15 . IL-5. care apar prin degranularea eozinofilelor şi determină alterări importante ale epiteliului bronşic prin mecanism citotoxic. a nervilor senzitivi. de aceea necesită o terapie energică. în serviciu de specialitate. virotică)  Reacţii alergice imediate  Abuzul de simpaticomimetice. cianoza marcată perioronazală şi a extremităţilor. bronhodilatatoare  Medicamente sedative. Poate să dureze chiar peste 24 de ore. Prognosticul este sever. pot apărea semne de insuficienţă cardiacă dreaptă. Cauze declanşatoare  Infecţia bronşică difuză (bacteriană. opiacee.xx şi 1xxi). Forme clinicofuncţionale (trepte de severitate) (tabelele 1. prin deprimarea centrului respirator  Suprimarea brutală a corticoterapiei  Utilizarea necorespunzătoare a oxigenului.xx . murmur vezicular diminuat (hiperinflaţie severă).  Cianoza  Transpiraţiile profunde chinuiesc bolnavul. Tablou clinic  Bolnavul stă în poziţie şezândă. a.Grade de severitate în astm Treapta Simptome Simptome 16 PEF. care este "lac de apă"  Absenţa tusei şi expectoraţiei  Diminuarea extremă a murmurului vezicular. VEMS . lipsesc sibilantele şi tusea. oboseală musculară. cu expiraţie prelungită şi tiraj. Tabloul clinic se caracteriazează prin tahipnee/bradipnee (mai rar). raluri bronşice mari şi mici (la auscultaţie).6.tratament. b. prelungite de astm. Starea de rău astmatic Este stadiul clinic cel mai sever al astmului bronşic. imediată.  Polipnee. tranchilizante. cu toracele împins înainte. rezistente la terapia astmatică uzuală. cu faţa anxioasă şi semne de insuficienţă respiratorie accentuată. II. Se manifestă printr-un sindrom asfixic (crize prelungite). Tabelul 1. Starea de rău astmatic se defineşte prin crize severe. valoarea şi variabilitatea parametrilor funcţionali (VEMS. Diagnosticul de astm la sugar şi la copilul mic se bazează în special pe criterii clinice.. persistent 4. PEF). asimptomatic. afectarea activităţii. folosirea zilnică a beta- moderat agoniştilor. Astm pot afecta activitatea şi somnul zilnic. exacerbări frecvente nocturne < 2/lună >80% prezis < 2/lună variabilitate>20% >80% prezis > 1/săpt. efecte adverse ale medicaţiei antiastmatice.. balans sfârşitul expirului normală subcostal pe tot expirul normală toracoabdominal inspir/expir cianoză tegumentelor Auscultaţie expir prelungit expir prelungit murmur vezicular Pulsoximetrie PaCO2 >95% 35-40 mmHG 90-95% 35-40 mmHG diminuat/absent <90% >40 mmHG semne Număr respiraţii Tiraj Wheezing Coloraţia criteriile de definire a formelor clinicofuncţionale în astm sunt:      frecvenţa şi severitatea simptomelor. 17 . variabilitate20-30% <80%. Astm uşor exacerbări rare > 1/săpt.1. Astm < 1/săpt. limitarea activităţii persistent fizice.Forme clinice de astm la sugar şi copilul mic Simptomel Formă uşoară Formă medie Formă severă cu 30% >normal cu 30-50% >normal cu 50% >normal intercostal intercostal. Astm sever exacerbări frecvente continuu. intermitent 2. nevoia de bronhodilatatoare.xxi . Particularităţile morfofuncţionale ale sugarului şi copilului mic favorizează apariţia şi evoluţia obstrucţiei bronşice în condiţiile prezenţei unor factori de risc cu impact crescut la aceste vârste. gradul de afectare a activităţii zilnice. >60% prezis variabilitate>30% frecvente <60% prezis variabilitate>30% Tabelul 1. dar <1/zi. exacerbările persistent 3. 7. hipersonoritate. mai ales în cazurile de astm intermitent. evaluarea corectă şi obiectivă a rezultatelor. expir prelungit. Datele anamnestice heredocolaterale pot aduce informaţii asupra existenţei astmului la genitori. se datorează expunerii prelungite la triggeri. monitorizează evoluţia astmului şi răspunsul la tratament. aprecierii eronate a severităţii bolii şi. uşor sau atipic. tuse. raluri sibilante difuz. aceste episoade recurente sunt datorate unora sau mai multor triggeri şi pot dispărea după administrarea unui β 2-adrenergic. deci o bună cooperare din partea copilului. permite ajustarea conduitei terapeutice în funcţie de evoluţia cazului. alte investigaţii paraclinice. deoarece pentru a obţine rezultate valide. copilul poate prezenta wheezing. în consecinţă. Exacerbarea este o agravare progresivă a astmului în ore sau zile. Acest examen se poate efectua la copii numai după vârsta de 5-6 ani. este necesară o corectă înţelegere a manevrelor de respiraţie solicitate. La sugar şi copilul mic explorarea funcţională 18 . Examenul funcţional pulmonar: deoarece pacientul astmatic şi în special copilul nu îşi poate aprecia corect manifestările clinice. Examenul clinic poate fi normal (ceea ce nu exclude astmul). anamneza personală evidenţiază în antecedente: tuse predominant nocturnă. Indicatori de diagnostic în astm: apariţia episoadelor de wheezing. dispnee. oferă un suport clar pentru alcătuirea schemei terapeutice şi aprecierea prognosticului. cât şi celui care îl îngrijeşte date mai clare şi mai exacte despre amploarea fenemenelor legate de boală. tuse recurentă sau cronică. a tratamentului insuficient sau administrării defectuase a tratamentului de fond. Explorarea funcţiei pulmonare obiectivează prezenţa şi severitatea simptomelor. examen clinic.Diagnostic. presiune toracică în special noaptea sau dimineaţa devreme provocând trezirea din somn a copilului. prin metode care să ofere atât bonavului. dispnee care însoţeşte wheezingul în special în expir. examenul funcţiei pulmonare. wheezing. Exacerbarea are diferite grade de severitate evaluate de intensitatea simptomelor şi de gravitatea alterării funcţiei pulmonare. este absolut necesară obiectivarea observaţiilor clinice. bilateral. iar medicul de multe ori are o percepţie incompletă asupra severităţii bolii.II. dispnee expiratorie. Diagnosticul pozitiv al astmului se sprijină pe: date anamnestice. interpretabile. Valorile acestor parametri sunt influenţate de gradul de limitare a fluxului de aer.  debitul mediu expirator maxim (FEF25-75). debitul expirator maxim la   25% din CV (MEF25). dar nu sunt capabili să efectueze la comandă o inspiraţie completă până la CPT şi nici să expire complet până la volumul rezidual. 19 . În formele severe (VEMS <50% din volumul prezis) este indispensabilă măsurarea presiunii parţiale a O 2 (PaO2) şi CO2 (PaCO2) în sângele arterial pentru aprecierea gradului de alterare a schimburilor gazoase. debitul expirator maxim la 50% din CV (MEF 50). care cooperează într-o oarecare măsură. În practica medicală curentă se utilizează doar testele funcţionale mai accesibile (care nu cer o aparatură sofisticată) şi care pot oferi – în anumite limite – informaţiile funcţionale absolut necesare scopului propus. evaluarea stării funcţionale pulmonare la copilul astmatic se bazează în principal pe doi parametri funcţionali:   VEMS – volumul expirator maxim pe secundă. Prin urmare. rezistenţa la flux în conductele aeriene (Raw). condiţie care impune o terapie mult mai energică. ele recunosc acelaşi mecanism predominant de producere – inflamaţia căilor aeriene. PEF – debitul expirator maxim instantaneu de vârf. pneumotahografie. se măsoară pe curba flux-volum parţială la copii de 3-6 ani. în relaţie directă cu îngustarea calibrului bronşic. pletismografie.pulmonară nu se practică de rutină deoarece necesită aparatură complicată (baby body pletismograf). prin diferite metode: spirografie. debitele expiratorii maxime şi forţate: volumul expirator maxim pe secundă (VEMS). debitul maxim la capacitatea reziduală funcţională (V’max CRF). Una dintre caracteristicile esenţiale ale astmului este variabilitatea zilnică a semnelor clinice şi funcţionale care se corelează cu hiperreactivitate bronşică – cea de-a doua trăsătură principală a astmului. Investigaţia funcţiei pulmonare se poate efectua cu ajutorul unei baterii complexe de teste funcţionale pulmonare. debitele expiratorii maxime instantanee: debitul expirator maxim instantaneu de vârf (PEF). Se măsoare astfel:   volumele pulmonare: capacitatea pulmonară totală (CPT). iar Raw cu peste 40%. Testul de efort este utilizat pentru evidenţierea hiperreactivităţii bronşice nespecifice care se poate manifesta prin bronhoconstricţia determinată de un efort muscular. Alte investigaţii paraclinice:  teste cutanate pentru evaluarea statusului alergic. cu ajutorul unui peak-flowmetru. Obstrucţia căilor aeriene este obiectivată prin măsurarea VEMS. insuficient controlat. obstrucţia bronşică indusă de efort poate atinge nivelul maxim la 5-10 minute de la încetarea efortului şi durează aproximativ 15 minute. sunt utile pentru identificarea posibililor alergeni. Raw. testul este semnificativ când VEMS variază cu mai mult de 15%. în perioada simptomatică: sindrom obstructiv sau mixt. sindrom obstructiv uşor (VEMS >70% din volumul  prezis). sindrom obstructiv distal (VEMS >80% din prezis. 20 . Astmul indus de efort este definit de apariţia unor crize de dispnee de intensitate variabilă însoţite de wheezing.Aprecierea variabilităţii se face prin măsurarea valorilor PEF dimineaţa şi seara. care vor prezenta alterări proporţionale cu intensitatea efortului. moderat (VEMS între 70 şi 50% din volumul prezis) sau sever (VEMS <50% din volumul prezis). Tipul de efort practicat poate fi: alergare. imediat sau la câteva minute după un exerciţiu fizic. MEF50 scăzut). Tablourile funcţionale mai frecvent întâlnite în astmul copilului sunt:  în perioada intercritică: funcţie ventilatorie normală. a atopiei. simptome care cedează după aproximativ 30 minute. MEF 50 cu mai mult de 25%. PEF seara O variabilitate a PEF mai mare de 20% semnalează un astm moderat sau sever. adică urmărirea variaţiilor calibrului bronşic după administrarea de substanţe bronhoconstrictoare (în scop diagnostic) sau bronhodilatatoare. Durata efortului este de aproximativ 6 minute. mers pe bicicletă sau pe covor rulant. Evaluarea hiperreactivităţii bronşice se face prin testarea farmacodinamică a bronhomotricităţii. MEF 50. Formula de calcul este: Variaţia PEF= PEF seara−PEF dimineaţa ×100. înot. măsurând parametrii funcţionali cei mai sugestivi pentru aprecierea răspunsului bronhomotor. pneumonie. reflux gastroesofagian.dupa o infectie virala). Este ştiut faptul că un control adecvat al astmului opreşte 21 . bronşită. tusea psihogenă. vasculite.9. radioscopie – relevă un aspect normal sau hiperinflaţie pulmonară. Diagnostic diferenţial: episoade recurente cu wheezing şi tuse apar în:  boli infecţioase: bronşiolită (VSR).eozinofilie si antecedente alergice. Pe de altă parte nu se cunosc efectele tratamentului de lungă durată sau ale astmului necontrolat asupra creşterii şi dezvoltării copilului. sarcoidoza.  bronşiectazii. radiografie. boli congenitale: laringotraheomalacie. Complicatiile cele mai frecvente sunt:  starea de rau astmatic sau astmul grav acut  aspergiloza bronhopulmonara alergica  pneumotoraxul spontan  bronsite acute si cronice  pneumonii  bronsiectazii  emfizemul pulmonar(cea mai importanta dintre complicatii care duce cu timpul la isuficienta renala cardiaca) II. tuberculoză. alte afecţiuni: tromboembolismul pulmonar. II. alveolita alergică  sindromul Churg-Strauss.alergic sau profesional. bronşiolită obliterantă. fibroză chistică. deoarece nu se poate aprecia corect gradul de severitate al formei de astm. cardiopatii congenitale cu şunt stânga-dreapta. schema de tratament nu este întotdeauna adaptată la particularităţile cazului (individualizată) sau nu se poate aplica la pacient din diferite motive. bronhoscopie – nu se practică de rutină. este utilă pentru diagnosticul diferenţial.Astmul bronsic este o afectiune cu tendinta spre cronicizare si cu o evolutie imprevizibila indelungata.Diagnosticul se bazeaza pe crizele de dispnee paroxistica expiratorie.    teste sanguine – eozinofilie crescută. tumori. fistulă traheoesofagiană.sa devina un astm cronic sau stare de rau astmatic. hipersenzitivitate: aspergiloza alergică bronhopulmonară.Complicatii.8. dozarea imunoglobulinelor – IgE.Vindecarea este rara(posibila in astmul infantil). displazia bronhopulmonară. Decizia de tratament în astmul copilului este uneori dificilă.Boala poate sa ramana ca un astm cu accese intermitente. Tratament. periarterita nodoasă.   imunodeficienţă. corpi străini intrabronşici. educaţia pacientului şi a părinţilor pentru a controla corect astmul.evoluţia spre obstrucţia ireversibilă. absenţa exacerbărilor. de lungă durată. şi droguri care împiedică declanşarea crizei. Pentru obţinerea controlului în astm sunt necesare: identificarea şi evitarea agenţilor „trigger”. monitorizarea evoluţiei astmului pentru obţinerea şi menţinerea unui control eficient. Terapia bronhodilatatoare şi antiinflamatorie. monitorizarea răspunsului la tratament. scopul terapiei în astmul pediatric este obţinerea şi menţinerea controlului. Principii în tratamentul astmului pediatric: 1.xxii şi 1 xxiii). 22 . De aceea. selectarea medicaţiei potrivite cu forma clinicofuncţională. deci medicaţie „pe termen lung” (controllers. medicaţia care controlează astmul conţine droguri care determină remisiunea rapidă a crizei. long-term preventive) – agenţii antiinflamatori (tabelele 1. deci medicaţie cu acţiune rapidă (quick-relief relievers) – agenţii bronhodilatatori cu acţiune de scurtă durată. Medicaţia pe termen lung (long-term preventive medications) Nume Nume generic Mecanism de Corticoizi Inhalatori acţiune Agenţi adrenocorticoizi. tuse Sodium antiinflamatori după inhalare Se instalează după Nu (necunoscute) 2-3 luni de tratament + cromoglical Nedocromil Agenţi - antiinflamatori Se instalează după Bronhodilata-tor Inhalator: 3-4 zile de tratament Inhalator Nu se β2-agonişti cu Inhalator acţiune de -salmeterol efecte secundare minime ++ folosesc în lungă durată -formoterol Tablete: Tablete criză β2-adrenergice Tablete stimulare c. cefalee pirozis -salbutamol greţuri. beclometazon antiinflamatori glucocorticoizi Efecte adverse Efect de lungă durată Acţiune -Corticoizi inhalatori: Inhalator rapidă Inhalator candidoză orală la doze >1 mg +++ - ă (prevenită prin administrare pe Tablete Tablete budesonid spacer) ++ + + (ore) flunisolid -Corticoizi per os:osteoporoză fluticasonă HTA. vărsături tremurături musculare hipokaliemie Teofilina retard Bronhodilatator cu + 23 ++ .v.. tahicardie +- simpatomimetice -terbutalină anxietate.Tabelul 1.Medicaţia astmatică.xxii . diabet. obezitate supresia triamcinolon + - Cromone: Agenţi adrenopituitară Efecte secundare minime. este pe deplin stabilită. 5-lipoxigenază hiperbilirubinemie sunt necesare studii viitoare şi experienţă clinică Tabelul 1.Medicaţia pe termen scurt cu acţiune rapidă (quick – relief medications) 24 - . terapia astmului nu Inhibitor de hepatită reversi-bilă.eliberare efecte continuă antiinflamatorii -aminofilin incerte -metilxantine -xantine Ketotifen Antileucotriene -montelukast Agent antialergic Antagonist al Sedare. creştere în greutate Date limitate: fără efecte + la copii Poziţia -zafiriukast receptorilor de adverse. este posibilă antileucotrienelor în -zileuton leucotriene creşterea enzimelor hepatice.xxiii . Nume Nume generic Mecanism de Efecte adverse Efect de lungă Acţiune rapidă β2-agnoşti cu acţiune Salbutamol acţiune Bronhodilatator Inhalator:efecte minime durată Inhalator Inhalator Fenoterol Tablete. vărsături. halucinaţii Nu este Nu este recomandat recomandat în de scurtă durată adrenergice β2-agonişti simpatomimetice Anticolinergice Terbutalină Ipratropium bromid Oxitroprim bromid adrenalină tratamentul crizei 25 . sirop:stimulare c. tahicardie. febră. +/- + scurtă Epinefrină/ Bronhodilatator aritmie Convulsii.v. sirop Bronhodilatator iritabilitate Uscăciunea gurii +/- ++ ++ Teofilină cu acţiune Bronhodilatator Greaţă. Tablete. sirop Tablete. +/- +++ Metaproterenol tremurături membre cefalee. efecte adverse minime. evitarea agenţilor declanşatori. Administrarea inhalatorie a drogurilor are unele avantaje: concentraţie mare direct în căile aeriene. Treapta superioară de tratament se foloseşte dacă nu s-a obţinut controlul. în special corticosteroizi inhalatori care stăpânesc şi chiar reduc inflamaţia. se trece la o treaptă inferioară dacă astmul este controlat – „step down” (se reduce  tratamentul şi se menţine la nivelul medicaţiei minime). nebulizare.2. o cură scurtă (7-10 zile) de corticoizi oral poate fi utilă în orice treaptă de tratament pentru a obţine un control prompt al astmului. Administrarea graduală (în trepte) a medicaţiei: tratamentul se administrează în  concordanţă cu severitatea formei clinicofuncţionale: se abordează treptele superioare (tratament intens) dacă astmul este sever sau evoluţia  nu este favorabilă – „step up”. pacientul trebuie să evite agenţii declanşatori la fiecare treaptă de tratament. dacă se menţine controlul asupra astmului cel 26 . Formele de astm persistent sunt controlate eficient prin tratament de lungă durată cu agenţi antiinflamatori. reduce absorbţia sistemică şi efectele adverse ale corticoizilor inhalatori. Medicaţia inhalatorie se poate administra sub formă de: aerosoli inhalatori măsuraţi presurizaţi (MDI). se începe tratamentul la treapta cea mai apropiată de severitatea iniţială a condiţiilor clinicofuncţionale. pudră uscată inhalatorie. doză inhalatorie măsurată activată prin respiraţie (breathactuated MDI). la copiii între 2-5 ani – MDI cu spacer sau nebulizare. La treapta inferioară de tratament se trece prin diminuarea graduală a medicaţiei. pudră uscată sau nebulizare. complianţa la tratament. Este foarte important să se demonstreze pacientului/părinţilor tehnica de utilizare a dispozitivelor de inhalare. tehnica de administrare. Scopul este obţinerea cât mai rapidă a controlului. Spacer-ul (camera de mixtură) se adaugă dispozitivului de administrare al medicaţiei inhalatorii deoarece prezintă o serie de avantaje absolut indispensabile pentru creşterea eficienţei drogului administrat: ameliorează utilizarea drogului inhalat. 3. eficacitate terapeutică crescută. breathactuated inhaler. la copiii mai mari de 5 ani – MDI cu spacer. înainte de trecerea la o treaptă superioară se evaluează medicaţia pacientului. Selecţia dispozitivului adecvat fiecărui pacient se face în funcţie de vârstă: la copiii sub 2 ani – MDI cu spacer şi mască facială sau nebulizare. printr-un tratament adecvat. Astm uşor pentru astmul de efort Cromone: nedocromil. Corticoizi inhalatori:200-400 µg inhalator. în doze mari β2-agonişti cu acţiune scurtă. pacientul nu răspunde optim la terapie sau rămâne la treapta 3 sau 4 de severitate o perioadă prea lungă de timp (tabelul 1. cromoglicat nevoie” β2-agonist cu acţiune de scurtă intermitent 2. astfel încât. exprimată prin semne clinice şi funcţionale.Tratamentul în astmul pediatric în funcţie de treptele de severitate Trepte de Tratament pe termen lung Tratament de scurtă durată „la severitate 1. Tratamentul este revăzut la fiecare 3-6 luni atunci când astmul este controlat.xxiv). Obiectivele urmărite în tratamentul exacerbărilor sunt:   înlăturarea rapidă a obstrucţiei căilor aeriene.XXV). evaluate în funcţie de intensitatea simptomelor şi de gravitatea stării funcţionale. Tabelul 1. să se poată obţine remisiunea cât mai rapidă a simptomelor şi revenirea la starea de fond (tabelul 1. normalizarea PaO2 şi a funcţiei pulmonare. „la nevoie” β2-agonist cu acţiune scurtă. 27 . de 3-4 ori/zi Teofilină cu acţiune retard Corticoizi inhalatori.xxiv . moderat Cromone inhalator sau oral β2-agonist cu acţiune lungă Ipratropium bromid. „la nevoie”. Astm sever persistent Teofilină retard Tratamentul în exacerbările astmului la copii: exacerbarea reprezintă alterarea treptată a stării de fond a copilului astmatic. Exacerbarea trebuie sesizată în cel mai scurt timp. Astm pentru simptomele nocturne Corticoizi inhalatori:400-600 µg β2-agonist cu acţiune scurtă. Criza de astm este consecinţa unei exacerbări.puţin trei luni. inhalator. Astm Cromone: nedocromil. Exacerbarea are diferite grade de severitate. cromoglicat durată. maxim de β2-agonist cu acţiune de lungă durată 4 ori/zi 3. Steroizi oral (doze mici) inhalator şi/sau oral β2-agonişti cu acţiune lungă Ipratropium bromid persistent persistent 4. Este necesar consultul specialistului dacă intervin condiţii clinice care complică astmul. 1-2 zile şi apoi se urmează terapia de bază. şi corticoizi sistemici dacă criza este severă. Se repetă evaluarea după o oră. Tratamentul crizei astmatice la domiciliu: se evaluează severitatea simptomelor (tuse.v. se creşte doza de coticoizi inhalatori. a funcţiei pulmonare (scăderea brutală a valorii PEF): se iniţiază tratamentul cu β2-agonişti inhalatori cu acţiune de scurtă durată. tulburarea somnului) şi. până se atinge valoarea SaO 2>95%. se continuă terapia iniţiată încă 1-3 ore. dacă răspunsul este incomplet (simptomele diminuează în intensitate.   evitarea factorilor declanşatori. VEMS sau PEF). sau i.  dacă se produce şi se menţine ameliorarea simptomelor după β 2-agonişti. stabilirea planului terapeutic. Tratamentul crizei astmatice în spital: se evaluează severitatea crizei după criterii clinice şi funcţionale (PaO2. numai când condiţia clinică a pacientului permite. educaţia pacientului/părinţilor. dacă simptomele persistă şi chiar se agravează se creşte doza de corticoizi inhalatori. dar reapar după 2-3 ore) se continuă administrarea de β 2-agonişti. se menţin β 2-agnoştii cu acţiune scurtă. dispnee. Se repetă evaluarea răspunsului la tratament: 28 . dar este preferabilă internarea. folosirea musculaturii accesorii. SaO2 şi. se introduc corticoizi sistemici i. wheezing.  se pot adăuga corticoizi oral. eventual. Nu se recomandă: sedative. se administrează oxigen.m.   dacă episodul este moderat ca severitate. antibioterapie. se continuă  administrarea lor la 4-6 ore. 2-3 doze în prima oră. dar este posibilă internarea în servicii de specialitate. apoi se evaluează răspunsul la tratament. şi β2-agonişti i. se adaugă corticoizi oral şi β2-agonişti cu acţiune de lungă durată. dacă episodul este sever şi nu se constată nici o ameliorare. aceasta se justifică numai în pneumonii sau alte infecţii bacteriene.v. se pot introduce anticolinergice inhalator. se începe tratamentul cu β 2-agonişti cu acţiune scurtă (obligatoriu cu spacer) şi oxigen. medicaţie mucolitică. eventual. retracţia suprasternală. poate fi luată în considerare numai dacă nu este posibilă evitarea alergenilor sau administrarea medicaţiei convenţionale care controlează astmul. pulsul. eventual. dacă răspunsul este incomplet. şi se monitorizează  PaO2.de evoluţie cronică sau ce pot apare in pusee acute şi reprezintă urgenţe ale apartului respirator) 29 . Imunoterapia specifică direcţionată spre tratamentul alergiilor la praful de casă. polen. nu este recomandată dacă valoarea VEMS este mai mică de 70% din cauza riscului instalării unui bronhospasm sever. agravarea bolii. PEF >70%. părul de animale. care face parte din îngrijirea complexă a copilului astmatic.v. se menţin internarea şi terapia cu β 2-agonişti şi anticolinergice inhalator. prin măsuri imediate.dar şi îngrijiri speciale în funcţie de varietatea cazurilor şi caracterul bolii(boli cu caracter infecţios. eventual aminofilin i. a necesităţii aplicării unui tratament corect.  corticosteroizii inhalatori. se poate trece la intubaţie şi ventilaţie mecanică.v. SaO2. CAPITOLUL III: ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA COPIILOR CU ASTM BRONŞIC ÎNGRIJIRI GENERALE Bolnavii cu afecţiuni pulmonare necesită o îngrijire unitară. pentru a preveni. a sesizării precoce. la care se adaugă administrarea i. obiective (prin măsurarea valorilor PEF la domiciliu) a unei posibile evoluţii nesatisfăcătoare. pe lângă tratamentul energic menţionat anterior. Un loc aparte. foarte important. în ocupă educaţia pacientului şi a părinţilor. continuă β 2-agonişti inhalatori şi. dacă răspunsul este considerat satisfăcător (examen fizic normal. pacientul se externează. Imunoterapia specifică are deci indicaţii foarte restrânse. se practică numai de către personal calificat şi în servicii de specialitate. a corticoizilor şi a bronhodilatatoarelor. corticoizi sistemici. copilul se internează în serviciul de terapie intensivă unde. dacă răspunsul este slab şi simptomele persistă sau chiar se agravează (PaO 2<60% mmHg. SaO2>95%). poate fi eventual aplicată în astmul uşor asociat cu rinita alergică. PaCO2>45 mmHg). aceştia trebuie să dispună de informaţii cât mai clare şi mai complexe asupra manifestărilor bolii. tv.li se va asigura un climat propice(radio.iar în faza a doua se se recomandă bolnavilor să tuşească şi să expectoreze de mai multe ori pe zi  Pentru uşurarea eliminării expectoraţiei se vor administra fluidizante ale secreţiei bronşice Alte îngrijiri 30 .care pun în pericol viaţa bolnavului.temperatura salonului va fi mai ridicată şi umidificată.  Aerisirea va fi continuă.respiraţia şi diureza.în cazul bolnavilor cu afecţiuni bronşice inflamatorii.bine aerisite. sau împrospătată de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor.dacă temperatura aerului o permite.şi se notează în fişa de temperatură  Se măsoară temperatura şi se urmăreşte evoluţia febrei(se combate prin tratament prescris de medic)  In pusee febrile se aplică comprese reci sau împachetări reci  Dispneea şi cianoza necesită oxigenoterapie  Tusea chinuitoare şi dureroasă în faza recipientă se combate cu preparate de codeină.  Atenţie la psihicul bolnavului.bolile cronice tulbură echilibrul psihic al bolnavului.Îngrijirile unitare necesare se referă la următoarele: Asigurarea condiţiilor de mediu în spital:  Saloane luminoase. mai ales în cazul crizelor cu tablouri dramatice.fără curenţi de aer suficient încălziţi (18-20 ºC).  Repartizarea bolnavilor în saloane se va realiza pe afecţiuni  Psihoterapia este un mijloc terapeutic foarte important.cărţi) Alimentaţia  Va fi adaptată perioadei de evoluţie a bolii  Se evită supraalimentaţia şi regimul bogat în grăsimi  Se interzic tutunul şi alcoolul.  Se folosesc aspiratoare de praf sau ştergere umedă. Supravegherea funcţiilor vitale şi combaterea simptomelor majore de boală  Se măsoară zilnic pulsul.bolnavilor cronici cu o perioadă lungă de spitalizare. a saltelelor)  Ajutarea pacientului să îşi satisfacă nevoile fundamentale  Suport psihic pentru pacienţi  Administrarea tratamentului medicamentos prescris şi observarea unor efecte secundare cum ar fi: tahicardia.ceea ce face ca pielea să fie foarte fragilă. greaţă. La majoritatea afecţiunilor pulmonare poziţia cea mai convenabilă pentru bolnavi este cea semişezândă. Acest lucru nu trebuie forţat şi dacă starea bolnavului nu contrazice. poziţia va fi lăsată la alegerea lui.trebuie făcută cât mai comdă  Toaleta bolnavului se va face în funcţie de starea lui.  Hidratarea corespunzătoare pentru fluidificarea secreţiilor  Educarea pacientului. în cursul acceselor de astm bronşic. vărsături.  Poziţia luată de bolnav în pat sau la marginea patului.  Măsurarea funcţiilor vitale care la starea de rău astmatic se monotorizează din 15 în 15 minute dar şi electroliţii Na si K la 8 h. ferindu-l în mod special de curenţi de aer reci  Trebuie avut în vedere că mulţi bolnavi pulmonari transpiră abundent.se lezează uşor şi pot face escare  Lenjeria bolnavilor transpiraţi trebuie schimbată ori de cate ori este nevoie  Prevenirea complicaţiilor  Ameliorarea toleranţei la efort. Intervenţii     Aplicarea măsurilor de urgenţă privind combaterea crizei de astm bronşic Internarea pacientului cu stare de rău astmatic Menţinerea pacientului în poziţia care faciliteză respiraţia Identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea manifestărilor clinice(scuturarea păturilor. 31 . DATE DE IDENTIFICARE NUME: D. SEX: M. PRENUME: N. VÂRSTA: 12 ani. RELIGIE:crestin ortodox NATIONALITATE:romana OCUPAŢIA: elev DOMICILIUL-galati 32 .PREZENTAREA CAZURILOR STUDIATE CAZUL 1. CULEGEREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR I. puls-90 batai/minut. TEMPERATURA: 37ºC.DATE ANTROPOMETRICE GRUP SANGUIN: A2. Bolnav cunoscut cu astm bronşic de 1 anavând internări multiple în secţia pediatrie a Spitalului de Pneumoftiziologie Galaţi. alimentat natural 2 luni. cu greutatea de 2300 g. Prezintă crize rare nocturne. MOTIVELE INTERNĂRII ● dispnee expiratorie. apoi artificial cu lapte praf. RH: pozitiv. anxietate. GREUTATE: 41 kg. cianoză perinazală.respiratia-14 batai/minut. astenie fizică. DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Astm bronşic în criză ISTORICUL BOLII. a efectuat toate vaccinările conform vârstei. tuse cu expectoraţie seroasă.2. obstrucţie nazală. tuse cu expectoraţie seromucoasă. ÎNĂLŢIME: 155 cm. se internează pentru apariţia unei crize datorită contactului bolnavului cu alergenul (praful din casă). acuză o respiraţie greoaie. wheezing CAPUL 33 .tensiunea arteriala-110/65mm HG OCHI-VERZI PAR-NEGRU ANAMNEZA a) Antecedente heredo colaterale – tata – BPOC Antecedente patologice: amigdalectomie la 10 ani b) Antecedente personale – copil născut la 9 luni. este afebril. Criza debutează cu dispnee expiratorie. anxietate. tuse cu expectoraţie seroasă. . constituţie astenică. îşi face igiena cavităţii bucale TRUNCHI ● tegumente palide fără semne particulare.puls: 90 pulsaţii/minut. APARAT DIGESTIV ● tranzit interstinal prezent. zgomote cardiace ritmice. accelerate. ţesut celular adipos slab prezentat MEMBRE ● tegumente palide.cord în limite normale.valoarea tensiunii arteriale 110/65 mm HG. normoton. APARAT RENAL ● loje renale nepalpabile SISTEM OSTEO – ARTICULAR ● aparat integru. . tegumente şi mucoase palide şi umede. cu mişcări respiratorii simetrice ● respiraţie liniştită cu pauze egale între inspiraţii ● amplitudini profunde ● respiraţia = 14 respiraţii/minut APARAT CARDIOVASCULAR . cianoză perinazală. fără semne particulare APARAT RESPIRATOR ● torace normal conformat.● facies palid. apetit redus. ficat şi splină în limite normale. fose nazale libere. mobil ● articulaţii mobile nedureroase la mişcări active şi pasive 34 . ochi încercănaţi. 14-16 g -hematocrit puncţie venoasă pe .02.8 g .68 % .6500 .11. inteligibil ATITUDINEA FAMILIEI: manifestă interes faţă de pacient.durata somnului pe 24 ore: pacientul doarme circa 6 ore/noapte COMUNICARE VERBALĂ: limbaj corect. 12 ANI 03.nu este preocupat de propria sa persoană .44 % .N.Hematologie -hemoglobină .2013 ANALIZA CERUTĂ MOD DE VALORI OBŢINUTE VALORI NORMALE RECOLTARE 1. EXPLORĂRI PARACLINICE A) REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR ALE PACIENTULUI D.4000-8000/mm3 -eozinofile -8% .2-3 % -neutrofile .somnul este diminuat cantitativ şi calitativ .2 ml sânge prin .0-1 % 35 .45 % -leucocite herapină sau EDTA .SISTEM GANGLIONAR ● ganglioni nepalpabili SISTEM NERVOS ● orientare tempero-spaţială bună ● reflexe osteo-tendinoase prezente bilateral ELEMENTE DE IGIENĂ . se recoltează Densitate-1020 .4-8% 5-10mm/h 108 mg/dl 70-110 mg/dl citrat de sodiu 3. -epitelii.TGO 8. glucoză. urină organelor genitale pigmenţi biliari. glucoză. Albumine.4 ml . recoltează 100-150 urobilinogen absent urobilinogen absent ml urină din jetul Sediment urinar: Sediment urinar: mijlociu într-un -rare leucocite. Pacientul eozinofilie în sânge este rugat să (8%) şi în spută ca expectoreze într-o şi în secreţia nazală cutie Petri sterilă 36 . Examen .absent – germeni absent .6 ml sânge/0.20-40% -6% 60 mm/h .se evidenţiază fiziologic. se epitelii -hematii .foarte rare recipient perfect hematii atipice.absent etichetează PH-7 . rare -leucocite .6-1.Glucoza puncţie venoasă 4.Ig E 430 UI/ml 5-17 UI <200 UI/ml 9.8 % prin puncţie Biochimie venoasă 5-8 ml sânge prin 3.Uree fără substanţe 20-40 mg/dl 5. externe.-limfocite -monocite 2. se corpi cetonici. Examen sumar coagulante .absent – germeni bacteorologic sputa dimineaţa pe patogeni patogeni 5-8 ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe nemâncate după gargara cu ser . corpi cetonici.TGP 4-13 UI 7. pigmenţi biliari.cilindri granuloşi – 10.18 % .rare curat.3 mg/dl 6.Creatinină coagulante 0.se face toaleta Albumine.VSH 1. dentiţie bună. rinichi.dispness . splină – normal ecografic Spirograma – CV-80 %.puls 60-80 b/min tahicardie cu bronşice.2 scaune/zi . 37 .sistem osteo- mişca şi de a crea o articular integru.micţiuni 2-3/zi. elimina aspect clar 4. şi a mânca gingii 107.hiperalergie. pancreas. IT-76% ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE PRIMA ZI: TOATE NEVOILE Nevoia Manifestari d Manifestari de Sursa de dificultate 1. Nevoia de a se . edemul mucoasei bună circulaţie . aderonte 3.situaţie de criză - - - - 2.1. Nevoia de a bea . repira şi a crea o resp/min respiratorie.2%.B) EXAMENE PARACLINICE Rx – leziuni ale bronhiilor EKG – ritm sinusal 64 c/s Ecografie abdominală – ficat. VEMS-68. Nevoia de a dinţilor . obstrucţia capacităţii de 90 mm HG căilor respiratorii expansiune inapetenţă pulmonară . Nevoia de a eindependenta . scăderea .TA – 115-140/ 75- polipnee.respiraţie 16-18 dependenta . .carenţe de igienă .proces infecţios socio-cultural şi 7.anxietate pericolele integrităţii prin . Nevoia de a fi . Nevoia de a climatului . Nevoia de a se organismului .bună postură 5. Nevoia de a mobil .9 ºC febră .are insuficienţe de expiratorie. Nevoia de a moderat .9ºC menţine musculoasă termperatura corpului în limite normale 8.integritate fizică şi precupat în vederea psihică 38 . Nevoia de a evita .haine alese - - îmbracă şi dezbrăca adecvat statutului .tegumentele şi . Nevoia de a fi .tegumente umede curat şi a-şi proteja mucoasa integre şi şi reci tegumentele şi curate mucoasa 9.funcţionarea - - comunica adecvată a - - - - .posibilitatea de a acţiona conform acţiona conform propriilor convingeri propriilor credinţe şi şi valori şi a practica valori religia 12.menţinerea .situaţie de criză organelor de simţ .debit verbal 11. Nevoia de a de autoapărare .somn odihnitor. dispnee dormi şi a se odihni timp pentru .37.limbaj clar .tuse.treziri frecvente . refacerea somn anxietate 6.2-36.36.afectare fizică şi mecanisme naturale psihică 10. stare depresivă relaxări fizice şi 14.cunostinţe învăţa cum să-şi comportament cu insuficiente păstreze sănătatea scop de menţinere a referitoare la boală sănătăţii 39 . Nevoia de a psihice .atitudini şi .activitate ce permite satisfacerea utilităţii şi simţului 13.neparticiparea la recrea destindere pentru activităţile recreative .vârsta .realizării .activităţi de .oboseală obţinerea unei preferate . Nevoia de a se creator . PLAN DE ÎNGRIJIRE PACIENTUL D.N. 12 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC PRIMA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE 03.02.2013-05.02.2013 NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING CU ROL PROPRIU EVALUARE CU ROL DELEGAT 1. Nevoia Perturbarea Pacientul să -internez de urgenţă pacientul La indicatia medicului Dispneea se de a respiraţiei prezinte -învaţ pacientul să tuşească, să administrez: menţine respira şi manifestată prin diminuarea expectoreze şi să colecteze *metilprednisolol Pacientul a avea o tuse uscată dispneei sputa în recipientele speciale (solumedrol) cooperează cu bună urmată de pentru examen bacteriologic *Hemisuccinat de echipa medicală. circulaţie expectoraţie -aşez pacientul în salon, în pat, hidrocortizon datorită dispneei în poziţie semişezând *Dexametazon fosfat Pacientul (respiraţie (ortopnee) şi încerc liniştirea lui *Teofilina respectă dificilă) -măsor şi notez în Pregătesc materialele tratamentul FO:puls,temperatura,respiratia,t necesare recoltării de ensiunea arteriala. sânge pentru analize administrez pacientului O2 pe de laborator. sonda nazală indicat de medic. Tusea s-a redus în intensitate Pregătesc pacientul pentru examene radiologice 40 2. Nevoia Dificultate de a Pacientul să -aerisesc salonul în care se află Administrez la Starea de de a dormi dormi şi a se prezinte pacientul indicaţia medicului 1 oboseală a şi a se odihni datorită somn şi -creez un climat de încredere tb de Diazepam pacientului se odihni evenimentelor odihnă -pacientul să aibe un somn seara la culcare po menţine ameninţătoare corespunzăt liniştit (crizele de astm oare, să -pacientul este lăsat să se Pacientul se ce apar) aibă un odihnească şi nu este trezit calmează treptat manifestate prin tonus fizic şi alterarea psihic bun Pacientul este somnului, mulţumit. oboseală, 3. Nevoia agitaţie Subfebrilitate de a menţine Pacientul să -aerisesc încăperea în care se Administrez la În urma îngrijirilor (37,9ºC) datorită îşi menţină află pacientul indicaţia medicului acordate, bolii, manifestat temperatura -asigur pacientului antitermice pacientul avea temperatur prin agitaţie şi corpului în îmbrăcămintea lejeră temperatura a corpului tegumente ce limite -servesc pacientul cu cantităţi axială 36,5 ºC, în limite prezintă o fiziologice mici de lichide, călduţe, la valoare ce s-a fiziologice uşoară intervale regulate de timp menţinut pe transpiraţie -schimb lenjeria de pat şi de perioada 4. Nevoia Dezinteres faţă Pacientul să corp ori de câte ori este nevoie -ajut pacientul să îşi facă baie spitalizării În urma îngrijirilor de a fi de măsurile de prezinte totală sau îi efectuez toaleta pe acordate, curat şi igienă tegumentele regiuni pacientul înţelege 41 îngrijit şi a- manifestate prin şi -ajut pacientul să se îmbrace şi importanţa şi păstra alterarea mucoasele să îşi taie unghiile, să îşi facă igienei corporale tegumente tegumentelor şi curate toaleta cavităţii bucale şi începe să îşi le şi mucoaselor -informez pacientul în legătură însuşească mucoasele cu importanţa menţinerii curate deprinderi curate a tegumentelor şi mucoaselor igienice 5. Nevoia Neplăcerea de a Pacientul să pentru prevenirea îmbolnăvirilor -explorez ce activităţi recreative Pacientul de a se efectua activităţi prezinte o îi produc plăcere pacientului încearcă să recrea recreative stare de -planific activităţi recreative comunice cu datorită bolii, bună împreună cu pacientul specifice echipa de oboselii, dispoziţie vârstei lui îngrijire manifestate prin -câstig încrederea pacientului şi tristeţe, îl ajut să depăşească plictiseală momentele dificile PLAN DE ÎNGRIJIRE 42 PACIENTUL D. dificilă.N. 12 ANI. de câte ori este nevoie: Pulsul. Tensiunea arteriala. administrării bună respiratorii ferestrelor. 43 Pacientul .2013 NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT EVALUARE 1. (superprednol) prezintă: Temperatura şi le notez în FO *Teofilin. DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC A DOUA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE 04. timp în care învelesc *Hemisuccinat de tratamentului şi circulaţie manifestată pacientul cu o pătură hidrocortizon oxigenoterapiei prin respiraţie -măsor zilnic. R – 15 resp/min *Ventolin solutie P – 85 bat/min inhalantă. o TA – 110/65 inhalaţie de 3-4 ori mmHg pe zi cu ajutorul 2. dimineaţa şi seara şi ori *Dexametazon grea. fosfat Pacientul Wheezing Respiratia. prin deschiderea (solumedrol) . Nevoia Dispnee Pacientul să -aerisesc salonul în care se află Administrez la Dispneea s-a de a cauzată de respire liber pacientul indicaţia medicului: diminuat în respira şi obstrucţia pe nas -împrospătez aerul în salon de mai *Metilprednisolon urma a avea o căilor multe ori pe zi.02. Nevoia Dificultate de Pacientul să -facilitez condiţii de microclimat Spacerului Administrez la de a dormi a dormi aibă un adecvate indicaţia medicului 1 doarme 6-7 h şi a se cauzată de somn liniştit -asigur linişte în salon şi sfătuiesc tb Fenobarbital pe noapte. îngrijiri bine şi să îşi -asigur permanent lenjerie curată de şi păstra datorită păstreze tegumente alterării stării tegumentele -umăresc permanent starea le şi generale intacte pat şi de corp pacientului tegumentelor şi mucoaselor mucoasele manifestată pacientului curate prin tuse. prezent repetate exerciţii respiratorii înainte de culcare -sfătuiesc pacientul să bea o băutură caldă înainte de culcare(ceai. 6h pe ceilalţi pacienţi să respecte cu seara la culcare po prezintă tonus manifestată noapte stricteţe orele de somn muscular prin treziri -invăţ pacientul tehnici de relaxare. pacientul în satisfacerea acestei Wheezing nevoi -protejez patul cu paravan şi conving pacientul cu tact şi blândeţe să 44 Pacientul este igienice .odihni tuse. Nevoia Incapacitate Pacientul să să corespundă vârstei pacientului -asigur menţinerea tegumentelor într- de a fi de a-şi prezinte o o perfectă stare de igienă prin capabil să îşi curat şi acorda stare de efectuarea toaletei zilnice pe regiuni acorde îngrijiri îngrijit şi a. -pregătesc materialele necesare dispnee de pentru toaleta pe regiuni şi ajut tip expirator. lapte) -apreciez somnul pacientului din punct de vedere calitativ şi cantitativ -elaborez un program de odihnă care 3. să îi creeze o stare de manifestate bună dispoziţie. să îşi recapete prin încrederea în forţele proprii neparticipare -învăt pacientul tehnici de relaxare a la activităţi -aleg mijloace de recreere in functie recreative de varsta PLAN DE ÎNGRIJIRE PACIENTUL D. DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC A TREIA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE 45 Pacientul se . 12 ANI.accepte toaleta -identific împreună cu pacientul cauzele şi motivaţia pentru aspectul 4. Nevoia Dificultăţi în a Pacientul să fizic şi îngrijirile igienice -explorez gustul şi interesul de a se efectua poată pacientului pentru activităţi recreative simte mai bine recrea activităţi participa la -planific activităţi recreative împreună şi participă activ recreative activităţi cu pacientul şi asigur condiţiile la activităţi datorită stării recreative necesare recreative generale -aleg activităţi care să nu îl alterate obosească.N. 02. este 46 . linişteşte accese de Observarea -liniştesc pacientul psihic în *Ventolin sol dispnee şi vederea îmbunătăţirii stării inhalantă. TA.05. şi a se neliniştii de un somn -calmez tusea şi dispneea prin pacientul prezintă odihni manifestată prin odihnitor administrarea tratamentului un somn insomnie calitativ şi prescris de medic odihnitor. P. o inhalaţie Pacientul paroxistică şi ascultarea generale de 3-4 ori pe zi cu colaborează cu tuse cu respiraţiei -masăr şi notez în FO. Nevoia Alterarea Pacientul să -asigur repausul la pat al Administrez la În urma îngrijirilor de a funcţiei prezinte o pacientului şi o poziţie în indicaţia medicului: acordate.2013 NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING CU ROL PROPRIU EVALUARE CU ROL DELEGAT 1. tonus cantitativ -sfătuiesc pacientul să bea o muscular cană de ceai de tei călduţ prezent. respira şi respiratorii bună ortopnee pentru a favoriza o *Metilprednisolon pacientul a avea o datorită apariţiei respiraţie şi respiraţie mai bună (solumedrol) răspunde bine la bună obstrucţiei căi -fac educaţie sanitară *Hemisuccinat de tratamentul circulaţie bronşice respiratorii pacientului pentru prevenirea *Dexametazon fosfat astmatic şi se manifestată prin permeabile infecţiei bronşice *Teofilin. Nevoia mucoasă Imposibilitate de Pacientul să -aerisesc salonul în care se află întrebări În urma îngrijirilor de a dormi a dormi datorită beneficieze pacientul acordate. T. ajutorul Spacerului echipa medicală expectoraţie R şi răspunde la 2. Pacientul de a se de alimente fie echilibrat cunoştinţele şi preferinţele respectă alimenta. Nevoia Reducerea Pacientul să psihic -asigur o stare de curăţenie Pacientul a de a fi autonomiei în fie ajutat în perfectă a corpului pacientului înţeles ce i s-a curat şi îngrijirile satisfacerea pentru a preveni apariţia explicat cu privire îngrijit şi a. câte ori este nevoie prevenirea unor mucoasele manifestate prin -asigur un aport suficient de infecţii curate diminuarea lichide pentru echilibrarea posibilităţilor de hidroelectrolitică. încurajez şi liniştesc pacientul pentru a-şi recăpăta echilibrul 3. Nevoia Consum redus Pacientul să pielii -evaluez obiceiurile.personale acestei complicaţiilor la respectarea şi păstra datorate nevoi -şterg pacientul de transpiraţie regulilor de tegumente dispneei. hidroelectrol pacientului în legătură cu indicaţiile cu 47 .înainte de culcare echilibrat psihic -observ şi notez calitatea. orarul somnului. datorită bolii. şi schimb lenjeria de corp ori de igienă pentru le şi asteniei fizice. gradul de satisfacere a celorlalte nevoi -creez un climat de încredere. explicându-i a-şi efectua pacientului necesitatea acestora igiena personală în vederea menţinerii elasticităţii 4. condiţia recreere cu vârsta pacientului implică în indispoziţie fizică -notez reacţiile şi manifestările activităţile Pacientul să pacientului cu privire la starea propuse de îşi recapete sa de tristeţe sau plictiseală personalul încrederea -câştig încrederea pacientului şi medical 48 . stare de le planific împreună cu acesta şi prezintă o manifestate prin bună -stabilesc dacă aceste activităţi stare de bună lipsa de interes dispoziţie şi sunt în concordanţă cu starea dispoziţie pentru orice să îşi psihică şi fizică a pacientului activitate. înregistrând valorile poată de greutate şi înălţime ale înţelege acestuia necesitatea -urmăresc orarul şi distribuţia respectării meselor unei diete -urmăresc apetitul pacientului şi echilibrate modul de alimentare al acestuia -cântăresc pacientul zilnic şi monitorizez valorile rezultate în 5.hidrata manifestată prin itic şi alimentaţia privire la modul inapetenţă nutriţional -evaluez gradul de nutriţie al de alimentare Pacientul să pacientului. amelioreze -organizez activităţi specifice de Pacientul se retragere. Nevoia Dificultatea de a Pacientul să FO -explorez ce activităţi recreative Pacientul îşi de a se efectua activităţi prezinte o îi produc plăcere pacientului şi recapătă forţele recrea recreative. în funcţie de starea lui. Nevoia Evitarea proprii Pacientul să momentele dificile -asistenta amplasează pacientul -administrez Pacientul are o de a evita pericolelor din fie în în salon. siguranţă. tratamentul la stare de bine pericolele cauza anxietăţii.în forţele îl ajut să depăşească 6. pliante Pacientul de a insuficiente acumuleze despre astmul bronşic încearcă să învăţa despre boală cunoştinţe dobândească cum să-şi noi despre cunoştinţe păstreze boală despre boală sănătatea 49 . afecţiune şi receptivitate indicaţia medicului Anxietatea s-a -afectare fizică fără -ia măsuri de prevenire a şi psihică accidente şi transmiterii infecţiilor infecţii -efectuează imunizările Pacientul să necesare fie echilibrat -învaţă pacientul tehnici de psihic cât relaxare mai curând -asistenta asigură un mediu de redus protecţie psihică adecvat stării pacientului 7. Nevoia Cunoştinţe Pacientul să -ofer pacientului cărţi. astenie.2013 şi prezintă următoarele simptome: dispnee de efort. Să consume lichide la temperatura camerei.N. evitarea eforturilor fizice. bronhodilatatoare. 50 . frică. pacientul are un somn liniştit şi o alimentaţie normală după 5 zile de spitalizare. Să respecte programul de somn. Aceasta persoană trebuie instruită în legătură cu regimul de viaţă tratament. evitarea alergenilor În urma repausului la pat şi a îngrijirilor de nursing precum şi a tratamentului evoluţia este favorabilă.EPICRIZA Pacientul D. tuse cu expectoraţie mucopurulentă. dispneea şi durerea s-au mai redus. pacientul se externează cu următoarele recomandări:      Să evite frigul. Tratamentul ambulatoriu în crizele uşor de stăpânit: . Să evite efortul fizic. transpiraţie.02. În timpul internării s-a instituit tratament cu: antibiotice . Să consume alimente bogate în vitamine şi proteine CAZUL 2. durere hemitoracele drept.controlul periodic. în vârstă de 12 ani se internează în Spitalul de pneumoftiziologie în data de 03. inapetenţă. Se adaptează relativ uşor la starea de boală fiind un vechi bolnav astmatic. antiinflamatoare. urmând tratament conform prescripţiei medicale (Claritine.puls: 85 pulsaţii/minut.-ist. COMPORTAMENT: normal Temperatura-37. RELIGIE: creştin ortodox. Diagnosticul a fost de rinită alergică. DOMICILIUL:galati 2. Bolnavul relatează că în urmă cu o lună a prezentat o infecţie a căilor aeriene superioare manifestată prin rinoree.respiratia-26/min ANAMNEZA a) Antecedente heredo colaterale – bunica maternală astm bronşic cronicizat b) Antecedente personale – a efectuat toate vaccinările conform vârstei. tuse cu expectoraţie seromucoasă.R. RH: pozitiv.2013 acuzând crize de dispnee de tip expirator cu ortopnee. Medicul de familie trimite bolnavul cu scrisoare medicală la Spitalul de Pneumoftiziologie pentru investigaţii şi internare. MOTIVELE INTERNĂRII 51 . spray corticosteroid nazal şi antihistaminice). DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Astm bronşic ISTORICUL BOLII. GREUTATE: 50 kg.tensiunea arteriala 140/75 mm HG. GRUP SANGUIN: 0. SEX: M. wheezing. PRENUME: C.9۫˚C.05.L.DATE ANTROPOMETRICE ÎNĂLŢIME: 157 cm. motiv pentru care s-a prezentat la medical O. VÂRSTA: 15 ani. NATIONALITATE:romana OCUPAŢIA: elev. Se prezintă la medicul de familie pe data de 30. DATE DE IDENTIFICARE NUME: A.CULEGEREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR I.. tegumente şi mucoase palide. tiraj intercostal. ochi încercănaţi. wheezing. . CAPUL ● facies palid. tuse cu expectoraţie seromucoasă. fără semne particulare APARAT RESPIRATOR ● torace uşor dilatat ● dispnee expiratorie în ortopnee ● wheezing ● raluri sibilante ● tiraj intercostal situaţie frecventă ● respiraţia = 26 respiraţii/minut APARAT CARDIOVASCULAR .puls: 85 pulsaţii/minut. cianoză perinazală. . bine bătut.valoarea tensiunii arteriale 140/75 mm HG APARAT DIGESTIV 52 . zgomote cardiace normale. fose nazale libere. ţesut celular adipos slab reprezentat MEMBRE ● tegumente palide. normoton. senzaţie de sufocare („sete de aer”).ortopnee. îşi face igiena cavităţii bucale TRUNCHI ● tegumente palide fără semne particulare.● dispnee de tip expirator cu ortopnee. constituţie astenică. APARAT RENAL ● loje renale nepalpabile SISTEM OSTEO – ARTICULAR ● aparat integru. apetit redus. ficat şi splină. abdomen suplu mobil. căi biliare nepalpabile. mobil ● articulaţii mobile nedureroase la mişcări active şi pasive SISTEM GANGLIONAR ● ganglioni nepalpabili SISTEM NERVOS ● motilitate normal ● reflexe cutanate prezente ELEMENTE DE IGIENĂ . se adaptează uşor la condiţiile spitaliceşti ATITUDINEA FAMILIEI: manifestă interes faţă de pacient 53 .este preocupat de propria sa persoană .somnul este diminuat cantitativ şi calitativ . pancreas.● cavitate bucală normală. inteligibil COMUNICARE NON-VERBALĂ: se orientează în timp şi spaţiu. faringe uşor congestiv.durata somnului pe 24 ore: pacientul doarme circa 6-8 ore/noapte COMUNICARE VERBALĂ: limbaj corect. Hematologie -hemoglobină . glucoză. recoltează 100-150 urobilinogen absent urobilinogen absent 5-8 ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe 54 .2 ml sânge prin .6 ml sânge/0.2-3 % -neutrofile .4000-8000/mm3 -eozinofile -8% . glucoză.9 g .6-1.0-1 % -limfocite . Examen sumar coagulante .06. Albumine. urină organelor genitale pigmenţi biliari.VSH 1.3 mg/dl 6.8 % prin puncţie Biochimie venoasă 5-8 ml sânge prin 3.se face toaleta Albumine.4 ml citrat de sodiu 3.TGP 14 UI 4-13 UI 7.14-16 g -hematocrit puncţie venoasă pe .20-40% -4% 40 mm/h .Glucoza puncţie venoasă 96 mg/dl 70-110 mg/dl 4. 15 ANI 01.8000 .4-8% 5-10mm/h -monocite 2.10.25 % .EXPLORĂRI PARACLINICE A) REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.45 % -leucocite herapină sau EDTA .Ig E 16 UI 442 UI/ml 5-17 UI <200 UI/ml 9. se corpi cetonici.Creatinină coagulante 0. externe. pigmenţi biliari.2013 ANALIZA CERUTĂ MOD DE VALORI OBŢINUTE VALORI NORMALE RECOLTARE 1.TGO 8.5 mg/dl 0. corpi cetonici.Uree fără substanţe 42 mg/dl 20-40 mg/dl 5.C.43 % .63 % . VEMS-65. -epitelii.ml urină din jetul Sediment urinar: Sediment urinar: mijlociu într-un -rare leucocite.foarte rare recipient perfect hematii atipice.absent – germeni absent .splina. se epitelii -hematii .cilindri granuloşi – 10.absent etichetează PH-7 .rare curat. Pacientul eozinofilie în sânge este rugat să (8%) şi în spută ca expectoreze într-o şi în secreţia nazală cutie Petri sterilă B) EXAMENE PARACLINICE Rx – leziuni ale bronhiilor EKG – ritm sinusal 66 c/s Ecografie abdominală – ficat. rare -leucocite . Examen .se recoltează Densitate-1020 .2% ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE NEVOI 55 .se evidenţiază fiziologic.pancreas.absent – germeni bacteorologic sputa dimineaţa pe patogeni patogeni nemâncate după gargara cu ser .rinichi-normal ecografic Spirograma –CV-90%. funcţionarea comunica adecvată a 5.febră 37.dispnee repira resp/min . dispnee dormi şi a se odihni timp suficient pentru .proces infecţios normale 6. refacerea .ore insuficiente de anxietate organismului somn . Nevoia de a .gust amar în tegumentele şi curate mucoasa 7.treziri frecvente expiratorie.dispnee cu mişca şi de a avea articular integru în pat.senzaţie de paroxistică .debit verbal 8.puls 60-80 b/min sufocare .izolare.dentiţie bună.Nevoia Manifestari de Maifestari de Sursa de dificultate 1.respiraţie 16-18 dependenta . solitutidine .2-36. Nevoia de a se dinţilor . Nevoia de a independenta .limbaj clar .sistem osteo- .tegumentele şi .sete de aer .dispnee.secreţii bronşice şi a mânca gingii roz. Nevoia de a fi . sete de aer brodipnee o bună postură 4.9 ºC febră . Nevoia de a moderat .TA – 115-140/ 75- .pune întrebări cu . inapetenţă .9ºC .expectoraţii 2. Nevoia de a menţine termperatura corpului în limite cavitatea bucală .anxietate organelor de simţ .dispneea .ochi încercănaţi .wheezing .tuse.36. Nevoia de a bea 90 mm HG . aderente 3. Nevoia de a .carenţe de igienă curat şi a-şi proteja mucoase integre şi aparatului expirator .somn odihnitor.poziţie ortopneică .lipsa de cunoştine învăţa cum să-şi comportament cu privire la boala sa referitoare la boală 56 . -irascibilitate paroxistică . tuse .atitudini şi . păstreze sănătatea scop de menţinere a sănătăţii 57 . 2013 NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE Pacientul să INTERVENŢII DE NURSING CU ROL PROPRIU EVALUARE CU ROL DELEGAT -aerisesc salonul în care se află La indicatia Starea generală 1.şezândă în pat pentru favorizarea hidrocortizon continuare bună wheezing. medicamentelor iar sputa este Pregătesc pacientul eliminată mai pentru examene uşor radiologice şi îlînsoţesc 58 .C.03. 15 ANI. *Miofilin alterată circulaţie manifestată -eliberez caile respiratorii *Berotec spray prin „sete de -administrez O2 pacientului aer”. DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC PRIMA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE 01.06. Nevoia Dispnee de a paroxistică cu prezinte o pacientul medicului. senzaţie -educ pacientul să facă uşoare Pregătesc materialele Criza cedează de sufocare exerciţii de inspiraţie şi respiraţie necesare recoltării de după -măsor funcţiile vitale ale sânge pentru analize administrarea pacientului de laborator.administrez a pacientului se respira şi respiraţie respiraţie -asigur pacientului poziţie semi- *Hemisuccinat de prezintă în a avea o suierătoare. toare respiraţiei.PLAN DE ÎNGRIJIRE PACIENTUL A.2013-03. corespunză. Nevoia Alterarea Pacientul să -identific cauzele care determină Administrez la Pacientul a de a dormi somnului. aibă o -învăţ pacientul să bea un pahar slăbiciune igienă cu lapte cald înainte de culcare corespunzăt -observ şi notez numărul de ore oare pentru dormite a se putea 3. aibă o -planific un program de plimbări astenia s-au dificultatea poziţie împreună cu pacientul diminuat de a se normală a -explic pacientului necesitatea mişca. nesatisfacerea acestei nevoi indicaţia medicului 1 prezentat un şi a se manifestată cu un somn -creez condiţii de microclimat tb de Diazepam somn de 7h odihni prin somn corespunzăt necesare odihnei pacientului seara la culcare po agitat. duce la aer mai uşor când încep îmbunătăţeşte avea o dispneei.2. cantitativ punct de vedere calitativ şi nelinişte. Nevoia Poziţie odihni Pacientul să -aşez pacientul în salon într-un pat Pacientul adoptă de a se inadecvată poată lângă fereastră ca să se poată o poziţie care îi mişca şi a datorită respira uşor. Pacientul să respiraţia uşor. să se crizele respiraţia bună manifestată deplaseze -aşez câteva perne la spatele Pacientul se postură prin poziţie cu uşurinţă pacientului pentru a-i uşura deplasează mai ortopneică. fie odihnit. treziri or calitativ şi -apreciez somnul pacientului din frecvente. Pacientul să cantitativ oboseală. corpului păstrării repausului la pat şi îi 59 . dispneea şi „sete de aer”. 2ºC normale atenţie valorile respective 60 . cu a corpului temperatură limite -măsor funcţiile vitale.astenie propun activităţi cu o mobilizare 4. monitorizând cu 1 h la 37. Nevoia Dificultate de Pacientul să mai redusă -asigur pacientului mese în Pacientul de a a se alimenta îşi recapete cantitate mică şi la intervale scurte respectă mânca şi a şi hidrata apetitul de timp indicaţiile date cu bea datorită bolii. în special scăderea în limite de 38ºC normale temperatura corporală la intervale temperaturii după fiziologice regulate de timp. menţine manifestata temperatura -asigur repaus la pat pacientului pe Algocalmin 1 fiola im evoluţia este temperatur prin corpului în perioada febrilă favorabilă. îşi menţină pacientul indicaţia medicului acordate. Nevoia Hipertermie Pacientul să monitorizez valorile respective -aerisesc încăperea în care se află Administrez la În urma îngrijirilor de a datorită bolii. Pacientul să -evaluez gradul de nutriţie al privire la modul manifestată aibă o pacientului înregistrând valorile de de alimentare prin greutate greutate şi înălţime în foaia de inapetenţă corporală în observaţie funcţie de -ofer pacientului lichide înălţime şi -supraveghez pacientul în timpul vârstă servirii mesei -urmăresc apetitul pacientului şi modul de alimentare al acestuia -cântăresc pacientul zilnic şi 5. semnalând orice modificare 6.-hidratez pacientul permanent în funcţie de bilanţul hidroelectrolitic -schimb lenjeria de pat şi corp a pacientului ori de câte ori este nevoie -supraveghez pacientul în vederea riscului de alte complicaţii. îl încurajez şi îl ajut despre boală sănătatea ineficiente la a unei noi pentru dobândirea de noi nivel afectiv crize de deprinderi datorită bolii astm PLAN DE ÎNGRIJIRE PACIENTUL A.C. Nevoia Cunoştinţe Pacientul să patologică apărută medicului -învăţ pacientul să prevină de a insuficiente acumuleze îmbolnăvirile prin protejarea de încearcă să învăţa despre boală noi frig. curenţi şi factori algerieni dobândească noi cum să-şi datorită unei cunoştinţe cunoştinţe păstreze comunicări de prevenire -ajut pacientul. DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC 61 Pacientul . 15 ANI. elibereze sputei * Berotec 1 puff de Dispneea s-a spută cu căile -ofer pacientului o 3-4 ori/zi diminuat în urma expectoraţie respiratorii scuipătoare.2013 NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING CU ROL PROPRIU EVALUARE CU ROL 1.respiratia. -sputa expectorată o trimit la laborator pentru examen bacteriologic -informez pacientul că îi voi măsura funcţiile vitale: temperatura.administ respiraţie respira şi repaus datorită îmbunătăţea -aerisesc salonul în care se află rez: ameliorată cu un a avea o astmului scă pacientul *Miofilin fiola ritm de 20 bună bronşic.pulsul. 62 .tensi unea arteriala.A DOUA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE 02.după expectoraţie. Nevoia Dispnee Pacientul să -solicit pacientului să stea în DELEGAT La indicatia Pacientul are o de a expiratorie de îşi poziţie şezândă medicului. respiraţia şi -informez pacientul şi explic *Hemisuccinat de resp/min circulaţie manifestat prin să îşi necesitatea efectuării examenului hidrocortizon „sete de aer”.06. administrării seromucoasă de secreţii ofer pacientului un pahar cu apă tratamentului şi călduţă pentru a-şi clăti gura oxigenului. -administrez oxigen 2. 8h. Nevoia Insomnie Pacientul să ingerate şi eliminate -aerisesc salonul în care se află de a dormi datorită beneficieze pacientul 63 La indicaţia Pacientul doarme medicului. Nevoia Izolare datorită Pacientul să -liniştesc pacientul cu privire la Pacientul de a stării depresive comunice boala sa comunică cu comunica manifestată prin cu bolnavii membrii din tristeţe. hidrata mânca ori de itic şi -fracţionez mesele pacientului în perfuzie câte ori îi este alimentar număr de 4-5 ori/zi endovenoasă foame. fără trezire. hidratare -informez şi supraveghez pacientul insuficientă asupra consumului de lichide -urmăresc zilnic greutatea corporală a pacientului -notez şi fac raportul lichidelor 4. fie echilibrat dietetic. din salon anturajul său şi sentiment de cu echipa respingere. Nevoia salon Consum mic de Pacientul să -rog pacientul să respecte regimul Administrez Pacientul este de a se lichide. în . regimul hiposodat bogat în pacientului ser capabil să se alimenta şi obişnuinţa de a hidroelectrol zarzavaturi şi fructe glucozat 250 ml în alimenteze. medicală izolare de celelalte persoane din 3. acestei nevoi le şi manifestate prin -protejez patul cu paravan şi Pacientul este mucoasele diminuarea conving pacientul cu tact să capabil să îşi curate posibilităţilor de accepte toaleta acorde îngrijiri a-şi efectua -schimb lenjeria de pat şi de corp igienice igiena personală ori de câte ori este nevoie 6. deprinderi regimului dietetic boală păstreze manifestată prin pentru -stimulez dorinţa de cunoaştere şi 64 . orarul tabletă. Nevoia Reducerea Pacientul să înainte de culcare -asigur condiţii de microclimat Pacientul de a fi autonomiei în fie ajutat în corespunzătoare. Nevoia Receptivitate Pacientul să -creez pacientului o stare de bună Pacientul a de a redusă datorită acumuleze dispoziţie şi explic importanţa dobândit noi învăţa tulburărilor de noi respectării tratamentului şi a cunoştinţe despre cum să-şi gândire. nevoi pacientul pentru satisfacerea tegumente asteniei. înainte de somnului culcare per os timpul nopţii -învăţ pacientul tehnici de relaxare pe care trebuie să le practice 5. de îngrijirile satisfacerea -pregătesc materialele necesare tegumentele şi a-şi personale din acestei pentru toaleta pe regiuni şi ajut mucoasele curate menţine cauza dispneei.şi a se dispneei. prezintă curat. odihni de un somn -calmez tusea şi dispneea prin administrez fără a se tratamentele administrate Fenobarbital 1 trezi de 8h -observ şi notez calitatea. 06. DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC A TREIA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE 03. 15 ANI.2013 NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING 65 EVALUARE .C.sănătatea fuga de idei modificarea motivez importanţa acumulării de comportame noi cunoştinţe ntului său -organizez activităţi educative -fac educaţie pentru sănătate privind rolul regimului alimentar în evitarea apariţiei altor episoade de astm -educ pacientul pentru menţinerea unei poziţii adecvate a corpului PLAN DE ÎNGRIJIRE PACIENTUL A. CU ROL PROPRIU CU ROL 1. prezinte poziţie sezândă în pat pentru medicului acordate. nu mai respiraţie *Hemisuccinat asmatic şi se wheezing. Nevoia expectoraţie Insomnie Pacientul să -apreciez gradul de adaptare al La indicaţia Pacientul de a dormi datorită aibă un somn pacientului la noul mediu spitalicesc medicului. 6h pe -supraveghez somnul pacientului administrez fiziologic. prezintă un somn şi a se dispneei. Nevoia Dispnee Pacientul să -solicit pacientului să se aşeze în DELEGAT La indicaţia În urma îngrijirilor de a expiratorie.respiratie. a liniştit. respira şi datorită ameliorarea favorizarea respiraţiei administrez pacientul a avea o bronhospasmu respiraţiei -sprijin pacientul în această poziţie *Miofilin iv foarte răspunde bine la bună lui manifestat Pacientul să pentru a-i ameliora eforturile de lent. nesatisfacerii corespunzătoare a tableta. odihni procesului noapte pentru depistarea cauzelor Fenobarbital 1 odihnitor. tratamentul circulaţie prin dispnee.tens ameliorează Tuse cauzată iunea arteriala şi le notez în FO Pacientul de procesul -administrez O2 prin sonda colaborează cu infecţios endonazală echipa medicală manifestată şi răspunde la prin agitaţie şi întrebări 2.puls. expectoreze -deschid fereastra pentru a aerisi de hidrocortizon linişteşte murmur salonul *Berotec 1 puff Starea de vezicular -măsor zilnic funcţiile de 3-4 ori/zi anxietate se diminuat vitale:temperatura. înainte pe noapte fără manifestat prin acesteia şi îndepărtarea lor de culcare per treziri 66 . de 6h infecţios. 67 . dispneea şi „sete de aer”. -explic pacientului necesitatea 4. Nevoia astenie Comunicare Pacientul să păstrării repausului la pat -fac psihoterapie pacientului Pacientul este de a inadecvată la fie -facilitez vizita membrilor familiei fără mai comunicativ comunica nivel afectiv comunicativ a-l obosi pe măsură ce datorită -răspund pacientului la întrebări cu starea generală afecţiunii calm se ameliorează bronşice. tuse bună igienă corporală şi temperatura cu adecvată în salon os expectoraţie 3. deplaseze cu -aşez câteva perne la spatele respiraţia bună manifestată uşurinţă pacientului pentru a-i uşura respiraţia Pacientul se postură prin poziţie Pacientul să -planific un program de plimbări deplasează mai ortopneică.stare de -asigur confortul pacientului prin: o agitaţie. a stării generale alterate. normală a -manifest înţelegere şi răbdare cu astenia s-au dificultatea de corpului pacientul diminuat a se mişca. Nevoia seromucoasă Poziţie Pacientul să -aşez pacientul în salon într-un pat Pacientul adoptă de a se inadecvată poată respira lângă fereastră ca să se poată duce o poziţie care îi mişca şi a datorită uşor. să se la aer mai uşor când încep crizele îmbunătăţeşte avea o dispneei. aibă o poziţie împreună cu pacientul uşor. manifestate prin anxietate. solitudine. despre boala respectării tratamentului în scopul despre boală sănătatea manifestate prevenirii complicaţiilor pe tot prin încordare parcursul spitalizării psihică. -ofer pacientului pliante şi broşuri cu tensiune faţă informaţii despre astmul bronşic 68 . Nevoia izolare Lipsa de Pacientul să -învăţ pacientul să prevină Pacientul de a cunoştinţe acumuleze îmbolnăvirile prin protejarea de frig. încearcă să învăţa datorită noi curenţi şi factori algerieni dobândească noi cum să-şi inaccesibilităţii cunoştinţe -explic pacientului importanţa cunoştinţe păstreze la informaţii. 5. evitarea eforturilor fizice. în vârstă de 15 ani se internează în Spitalul de pneumoftiziologie în data de 01. antiinflamatoare. evitarea alergenilor În urma repausului la pat şi a îngrijirilor de nursing precum şi a tratamentului evoluţia este favorabilă. astenie. Să consume lichide la temperatura camerei. frică. Să evite efortul fizic. tuse cu expectoraţie mucopurulentă. transpiraţie. pacientul are un somn liniştit şi o alimentaţie normală după 8 zile de spitalizare. Aceasta persoană trebuie instruită în legătură cu regimul de viaţă tratament. inapetenţă. 69 . În timpul internării s-a instituit tratament cu: antibiotice . durere hemitoracele drept.2013 şi prezintă următoarele simptome: dispnee de efort.controlul periodic. Să consume alimente bogate în vitamine şi proteine CAZUL 3.EPICRIZA Pacientul A. Se adaptează relativ uşor la starea de boală fiind un vechi bolnav astmatic. dispneea şi durerea s-au mai redus. pacientul se externează cu următoarele recomandări:      Să evite frigul. Tratamentul ambulatoriu în crizele uşor de stăpânit: . Să respecte programul de somn.06. bronhodilatatoare.C. SEX: F. Dispneea nu se ameliorează nici la administrarea repetată. ÎNĂLŢIME: 167 cm. NATIONALITATE:romana OCUPAŢIA: elev. wheezing. Se asociază cu respiraţia şuierătoare şi tuse.9˚C. RH: pozitiv. motiv pentru care se internează în secţia interne pentru investigaţii şi tratament de specialitate.tensiunea arteriala 140/75 mm HG.respiratia 26/min ANAMNEZA a) Antecedente heredo colaterale – fără importanţă b) Antecedente personale – a efectuat toate vaccinările conform vârstei.puls: 85 pulsaţii/minut. DOMICILIU:galati 2. DATE DE IDENTIFICARE NUME: B. VÂRSTA: 16 ani. COMPORTAMENT: normal. Bolnava cunoscută cu astm bronşic de la vârsta de 16 ani prezintă dispnee. pacienta prezintă un acces de dispnee astmatică progresiv evoluând spre agravare până la apariţia ortopneii.DATE ANTROPOMETRICE GRUP SANGUIN: 0. GREUTATE: 56 kg. tuse productivă. MOTIVELE INTERNĂRII 70 . la 7 ani a avut varicelă DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Astm în status astmaticus ISTORICUL BOLII. În dimineaţa zilei ce prevede internarea. PRENUME: V. de miofilin şi bronhodilatatoare simpaticometice. respectiv spray Salbutamol.CULEGEREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR I. RELIGIE: creştin ortodox. Temperatura-37. tuse cu expectoraţie seromucoasă. tegumente şi mucoase palide. bine bătut. fără semne particulare APARAT RESPIRATOR ● torace uşor dilatat ● dispnee expiratorie în ortopnee ● wheezing ● respiraţia = 26 respiraţii/minut APARAT CARDIOVASCULAR .puls: 85 pulsaţii/minut. îşi face igiena cavităţii bucale TRUNCHI ● tegumente palide fără semne particulare. MEMBRE ● tegumente palide. ochi încercănaţi. faringe uşor congestiv. wheezing. ţesut celular adipos slab reprezentat. apetit redus. fose nazale libere. ficat şi splină. căi biliare nepalpabile.constituţie astenică. . APARAT RENAL 71 . pancreas. abdomen suplu mobil. zgomote cardiace normale. cianoză perinazală.valoarea tensiunii arteriale 140/75 mm HG APARAT DIGESTIV ● cavitate bucală normală.● dispnee de tip expirator cu ortopnee. CAPUL ● facies palid.ortopnee. . V.este preocupata de propria sa persoană . mobil ● articulaţii mobile nedureroase la mişcări active şi pasive SISTEM GANGLIONAR ● ganglioni nepalpabili SISTEM NERVOS.somnul este diminuat cantitativ şi calitativ . ORGANE DE SIMŢ ● motilitate normal ● reflexe cutanate prezente ELEMENTE DE IGIENĂ . EXPLORĂRI PARACLINICE A) REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR ALE PACIENTEI B.9ºC COMUNICARE VERBALĂ: limbaj corect. 16 ANI 72 . inteligibil COMUNICARE NON-VERBALĂ: se orientează în timp şi spaţiu. se adaptează uşor la condiţiile spitaliceşti ATITUDINEA FAMILIEI: manifestă interes faţă de pacienta. ENDOCRIN.● loje renale nepalpabile SISTEM OSTEO – ARTICULAR ● aparat integru.durata somnului pe 24 ore: pacientul doarme circa 6-8 ore/noapte GREUTATE CORPORALĂ: 56 Kg TEMPERATURA CORPORALĂ: 37. pigmenţi biliari.Hematologie -hemoglobină . -epitelii.04.rare curat.2-3 % -neutrofile .absent 6. rare -leucocite .1 g .Glucoza puncţie venoasă 86 mg/dl 70-110 mg/dl 4.6 ml sânge/0.3 mg/dl 12 UI 4-13 UI 11 UI 463 UI/ml 5-17 UI <200 UI/ml 9.8 % prin puncţie Biochimie venoasă 5-8 ml sânge prin 3.0-1 % -limfocite . urină organelor genitale pigmenţi biliari. se epitelii -hematii .TGP 7.2013 ANALIZA CERUTĂ MOD DE VALORI OBŢINUTE VALORI NORMALE RECOLTARE 1.5 mg/dl 20-40 mg/dl 5.29 % .20-40% -monocite 2.84 mg/dl 0.4-8% 5-10mm/h 1. Examen sumar coagulante .Creatinină coagulante 0.14-16 g -hematocrit puncţie venoasă pe .TGO 8.VSH -2% 31 mm/h .se face toaleta Albumine.2 ml sânge prin .4000-8000/mm3 -eozinofile -9% .6-1.11.4 ml citrat de sodiu 3.Ig E 5-8 ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe 73 . externe.01.60 % .Uree fără substanţe 41. recoltează 100-150 urobilinogen absent urobilinogen absent ml urină din jetul Sediment urinar: Sediment urinar: mijlociu într-un -rare leucocite. Albumine. corpi cetonici. glucoză. glucoză.46 % .7800 . se corpi cetonici.45 % -leucocite herapină sau EDTA .foarte rare recipient perfect hematii atipice. senzaţie de paroxistică 74 .VEMS-65. Nevoia de a independenta .absent – germeni bacteorologic sputa dimineaţa pe patogeni patogeni nemâncate după gargara cu ser .etichetează PH-7 .splina.pancreas.cilindri granuloşi – 10.dispnee repira şi a avea o resp/min .rinichi-normal ecografic Spirograma –CV-90%.absent – germeni absent .se recoltează Densitate-1020 . Examen .2% ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE NEVOI Nevoia Manifestari de Manifestari de Sursa de dificultate 1.respiraţie 16-18 dependenta . Pacientul eozinofilie în sânge este rugat să (8%) şi în spută ca expectoreze într-o şi în secreţia nazală cutie Petri sterilă B) EXAMENE PRACLINICE Rx – leziuni ale bronhiilor EKG – ritm sinusal 66 c/s Ecografie abdominală – ficat.se evidenţiază fiziologic.sete de aer . Nevoia de a bea 90 mm HG .debit verbal 7.anxietate organelor de simţ .funcţionarea .tegumente umede curat şi a-şi proteja mucoase integre şi şi reci tegumentele şi curate mucoasa 5.wheezing . .atitudini şi . Nevoia de a moderat .ochi încercănaţi .carenţe de igienă .afectare fizică şi mecanisme naturale psihică 6.anxietate pericolele integrităţii prin . refacerea . .puls 60-80 b/min sufocare .pune întrebări cu .lipsa de cunoştine învăţa cum să-şi comportament cu privire la boală referitoare la boală păstreze sănătatea scop de menţinere a sănătăţii 75 .inapetenţă .expectoraţii 2.treziri frecvente expiratorie.iritabilitate .somn odihnitor.tegumentele şi . tuse . dispnee dormi şi a se odihni timp suficient pentru . solitutidine comunica adecvată a dinţilor.situaţii de criză . Nevoia de a fi . masticaţie .bună circulaţie . aderente 3.TA – 115-140/ 75- .ore insuficiente de anxietate organismului somn 4.dispnee.secreţii bronşice şi a mânca gingii roz.izolare. Nevoia de a uşoară . Nevoia de a evita -menţinerea .tuse.dentiţie bună.limbaj clar . Nevoia de a de autoapărare . 76 . 2013-03.04.administre respira s-a mai respira şi tip expirator minim de deschiderea ferestrelor z: a avea o datorită crizei dificultate -îndepărtez secreţiile nazale ale *Hemisuccinat de bună astmatice pacientei hidrocortizon*Miofili circulaţie manifestată prin -administrez pacientei prin sonda n tahipnee. Nevoia Dispnee Pacienta să -aşez pacienta în poziţie şezând La indicatia de a bradipneică de respire cu -asigur aerisirea salonului prin medicului.04.PLAN DE ÎNGRIJIRE PACIENTA B. 16 ANI. necesare recoltării efectuarea EKG-ului şi a de sânge pentru radiografiei pulmonare analizede laborator. necesitatea recoltării de sânge inhalaţie wheezing. endonazală O2 *Ventolin spray 1-2 cianoza -informez şi explic pacientei puffuri x 3 ori/zi prin tegumentelor.2013 NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING CU ROL PROPRIU EVALUARE CU ROL DELEGAT 1. tuse pentru efectuarea egamenelor de Pregătesc laborator.V. DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC PRIMA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE 01.Pregătesc pacienta pentru 77 Dificultatea de a diminuat . a sputei pentru materialele examenele bacteriologice. alimenta calitativ şi echilibrată alimente şi lichide în menţinerea pacienta s-a cantitativ nutriţional şi sănătăţii obişnuit cu datorită hidroelectrol -urmăresc orarul şi distribuţia regimul anxietăţii. 3.examene radiologice şi o însoţesc 2. itic meselor alimentar manifestată prin -asigur echilibrul între principiile hidratare alimentare de bază şi repartizez 4. corespunzăt -face plimbari usoare inainte de a înainte de culcare prezentând un 78 . Nevoia insuficientă. facies inspaimantat. Nevoia Vulnerabilitate Pacienta să -liniştesc pacienta privind Starea pacientei de a evita faţă de pericole prezinte sentimentul fricii violente de asfixie e ameliorată şi pericolele din cauza diminuarea -educ pacienta pentru evitarea nu constituie afecţiunii anxietăţii în împrăştierii secreţiilor nazale sursa de infecţie pulmonare. Dificultate de a Pacienta să raţia zilnică corespunzătoare -pat confortabil Administrez la Pacienta s-a de a dormi dormi datorită aibe un -pozitie adecvata indicaţia medicului odihnit 6h pe şi a se respiraţiei somn -camera aerisita Diazepam 1 fiolă im noapte. Nevoia nevrozitate. odihni anevoioase. termen de -învăţ pacienta să utilizeze tehnici nosocomială manifestate prin 1h de relaxare agitaţie. frică Alimentaţie Pacienta să -informez pacienta asupra Inapetenţa s-a de a se insuficientă fie importanţei consumului de mai diminuat. somn odihnitor manifestată prin cantitativ -excluderea factorilor stresanti 5.V. sentimentele şi anxietăţii. stării sale în exprima nevoile.10 minute.tusei. 16 ANI. aspect celelalte celelalte paciente şi persoane din personalul de salon îngrijire PLAN DE ÎNGRIJIRE PACIENTUL B. DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC A DOUA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE 79 . respingere. Nevoia palid Izolare datorită Pacienta să -liniştesc pacienta cu privire la Pacienta de a stării depresive comunice starea sa actuală prezintă o comunica manifestată prin adecvat -dau posibilitate pacientei de a-şi diminuare a tristeţe. decurs de 3 dorinţele sale comunică cu izolare de zile astenie. or calitativ şi se odihni. corespunzăt -face plimbari usoare inainte de im înainte de manifestată prin or calitativ şi culcare 10 minute culcare astenie.2013 NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING CU ROL PROPRIU CU ROL EVALUARE 1. tusei. oare favorizarea respiraţiei hidrocortizon alterată circulaţie manifestatăprin -curăţ orofaringele pacientei de *Miofilin „sete de aer”. Nevoia Dificultate de a Pacienta să -măsor funcţiile vitale -pat confortabil permanent Administrez la uşor Pacienta s-a de a dormi dormi datorită aibă un -pozitie adecvata indicaţia medicului odihnit 6h pe şi a se respiraţiei somn -camera aerisita Diazepam 1 fiola noapte odihni anevoioase.04. eliminata mai Starea generală Criza cedează după 2. Nevoia Dispnee Pacienta să -aerisesc salonul în care se află DELEGAT La indicatia de a paroxistică cu prezinte o pacienta medicului. corespunzăt şezândă în pat pentru *Hemisuccinat de continuare bună wheezing. Pregătesc administrarea -educ pacienta să facă uşoare materialele medicamentelor exerciţii de inspiraţie şi necesare recoltării iar sputa este respiraţie Sangelui. aspect cantitativ -excluderea factorilor stresanti palid -supraveghez somnul pacientei 80 . secreţie * Berotec spray senzaţie de -administrez O2 pacientei prin sufocare sonda nazofaringiană.02.administ a pacientei se respira şi respiraţie respiraţie -asigur pacientei poziţie semi- rez: prezintă în a avea o şuierătoare. asteniei. Nevoia Reducerea Pacienta să a acestuia şi îndepărtarea lor -pregătesc materialele necesare de a fi autonomiei în fie ajutata în pentru toaleta pe regiuni şi ajut tegumentele şi curat. de îngrijirile personale satisfacerea pacienta pentru satisfacerea mucoasele curate a-şi din cauza acestei acestei nevoi Pacienta este menţine dispneei. Nevoia Consum mic de Pacienta să spitalizării -rog pacienta să respecte Administrez Pacienta este de a se lichide datorită fie regimul igieno-dietetic.pentru depistarea cauzelor nesatisfacerii corespunzătoare 3. echilibrată hiposodat bogat în zarzavaturi glucozat 250 ml în acorde îngrijiri hidrata manifestat prin hidroelectroli şi fructe perfuzie igienice obişnuinţa de a tic şi -învăţ pacienta să nu mănânce endovenoasă mânca ori de câte alimentar mult la o masă ori îi este foame. nevoi -protejez patul cu paravan şi capabil să îşi tegumente manifestate prin conving pacienta cu tact să acorde îngrijiri le şi diminuarea accepte toaleta igienice mucoasele posibilităţilor de a- -schimb lenjeria de pat şi de curate şi efectua igiena corp ori de câte ori este nevoie personală -explic pacientei necesitatea că Pacienta prezintă trebuie să îşi menţină tegumentele şi mucoasele integre. regimul pacientei ser capabil să îşi alimenta şi anxietăţii. -fracţionez mesele pacientei în 81 . pe toată perioada 4. boală scopul prevenirii complicaţiilor tensiune faţă de pe tot parcursul spitalizării boală. la externare 82 . 6. curenţi şi factori alergeni dobândească noi cum să-şi informaţii. anxietăţii -învăţ pacienta să utilizeze de infecţie tehnici de relaxare nosocomială. frică Lipsa de Pacienta să -învăţ pacienta să prevină Pacienta de a cunoştinţe datorită acumuleze îmbolnăvirile prin protejarea la încearcă să învăţa inaccesibilităţii la noi frig. manifestate prin agitaţie. cunoştinţe -explic pacientei importanţa cunoştinţe despre păstreze manifestate prin despre respectării tratamentului în boală sănătatea încordare psihică. Nevoia nevrozitate. facies inspaimantat. Nevoia Vulnerabilitate faţă Pacienta să -liniştesc pacienta privind Starea pacientei de a evita de pericole din prezinte sentimentul fricii violente de e ameliorată şi nu pericolele cauza afecţiunii diminuarea asfixie constituie sursa pulmonare.hidratare număr de 4-5 ori/zi insuficientă -informez şi supraveghez pacienta asupra consumului de lichide 5. DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC A TREIA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE 03.2013 NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING 83 EVALUARE . 16 ANI.04.V.PLAN DE ÎNGRIJIRE PACIENTA B. fiziologice Radiologie şi Explorări funcţionare. expiratorie. confort fizic şi adaptarea poziţiei şezând la 84 . La indicaţia „sete de aer”. Nevoia Dificultate de Evitarea -efectuez cu calm şi blândeţe Nu se de a evita a-şi păstra contactării tehnicile de îngrijire respectând înregistrează pericolele sănătatea. bună dispnee cu respiraţii în circulaţie bradipnee limite -conduc pacienta la serviciul de *Ventolin (soluţie paroxistă. -administrez pacientei O2 prin medicului.administre este buna respira şi expectoraţie. inhalantă) manifestată îi explic în ce constau investigaţiile *Claritine. nelinişte. Pacienta să mijloacele de autointervenţie în infecţios manifestată prezinte o caz de criză: aerisirea imediată a prin astenie. medicului. nosocomiale -aduc la cunoştinţa pacientei procesului anxietate. urină. recoltez cianoza sonda endonazală intermitent 4-6 sânge pentru buzelor l/min determinări biochimice. unor infecţii regulile de asepsie şi antisespsie răspândirea frică. prezinte -asigur pacientei confortul personal *Hidrocortizon. spută 2. să -umidific aerul din încăpere z: a avea o wheezing. stare de încăperii în care se află aceasta.CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT 1. Nevoia Tuse frecventă Pacientei să i -creez pacientei condiţii de La indicatia Starea pacientei de a cu se diminueze microclimat. capsula/zi prin bradipnee precum şi necesitatea efectuării lor po *Dexametazonă. dispneea. 6h pe odihni procesului noapte infecţios. a liniştit. câte ori este nevoie . Nevoia agitaţie. Nevoia Insomnie Pacienta să de a dormi datorită aibă un somn şi a se dispneei.oboseală. regimul hiposodat bogat în capabilă să îşi alimenta şi datorită hidroelectrolit zarzavaturi şi fructe acorde îngrijiri hidrata ic şi alimentar -fracţionez mesele pacientei în anxietăţii. Consum mic Pacienta să -rog pacienta să respecte regimul Pacienta este de a se de lichide fie echilibrată dietetic. hidratare număr de 4-5 pe zi insuficientă -informez şi supraveghez pacienta 85 igienice . bună igienă corporală şi Fenobarbital 1 odihnitor.aerisirea incaperii La indicaţia Pacienta medicului. semi-şezând -învăţ pacienta să expectoreze în scuipătoare -respect măsurile de prevenire a infecţiei nosocomiale -asigur pacientei lenjerie de pat şi de corp pe care o schimb ori de 3. psihic nervozitate marginea patului -aşez pacienta în poziţia care şă îi favorizeze respiraţia. de 6h temperatura adecvată în salon tabletă. înainte de pe noapte fără culcare per os treziri manifestat prin stare de 4. prezintă un -asigur confortul pacientei prin: o administrez somn fiziologic. Nevoia Lipsa de Pacienta să -învăţ pacienta să prevină Pacienta de a cunoştinţe acumuleze îmbolnăvirile prin protejarea la frig. capacităţile şi preferinţele şi observ 86 .asupra consumului de lichide 5. Nevoia externare Comunicare Pacienta să -facilitez vizita membrilor familiei Pacienta este de a inadecvată la fie fără a o obosi mai comunica nivel afectiv comunicativă -răspund pacientei la întrebări cu comunicativă pe datorită calm măsură ce afecţiunii -încurajez pacienta şi părinţii starea generală bronşice. încearcă să învăţa datorită noi curenţi şi factori alergeni dobândească despre inaccesibilităţii cunoştinţe -explic pacientei importanţa noi cunoştinţe boală la informaţii. tensiune faţă de boală. discuţii neobositoare manifestate -ajut pacienta să îşi recunoască prin anxietate. la 6. despre boală respectării tratamentului în scopul despre boală manifestate prevenirii complicaţiilor pe tot prin încordare parcursul spitalizării psihică. a acesteia în ceea ce priveşte se ameliorează stării generale evoluţia bolii şi o antrenez în mici alterate. comportamentul acesteia izolare 87 .solitudine. frică. dispneea şi durerea s-au mai redus.2013 şi prezintă următoarele simptome: dispnee de efort. Să respecte programul de somn. în vârstă de 16 ani se internează în Spitalul de pneumoftiziologie în data de 01. Aceasta persoană trebuie instruită în legătură cu regimul de viaţă tratament. astenie.V. evitarea alergenilor În urma repausului la pat şi a îngrijirilor de nursing precum şi a tratamentului evoluţia este favorabilă. Să consume lichide la temperatura camerei. antiinflamatoare. inapetenţă. tuse cu expectoraţie mucopurulentă. durere hemitoracele drept. pacientul are un somn liniştit şi o alimentaţie normală după 10 zile de spitalizare. Să consume alimente bogate în vitamine şi proteine MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN TRATAMENTUL ASTMULUI BRONŞIC 88 . evitarea eforturilor fizice.controlul periodic. Se adaptează relativ uşor la starea de boală fiind un vechi bolnav astmatic. pacientul se externează cu următoarele recomandări:      Să evite frigul. bronhodilatatoare. Să evite efortul fizic.EPICRIZA Pacienta B. transpiraţie. Tratamentul ambulatoriu în crizele uşor de stăpânit: . În timpul internării s-a instituit tratament cu: antibiotice .04. DENUMIRE FORMA DE ACŢIUNE DOZA ZILNICĂ MEDICAMENT Metilprednisolon PREZENTARE Flacon pulbere Antiinflamatorie 2mg/kg corp/24h Imunosupresivă Fiolă Antialergică Antiinflamatorie 7mg/kg corp/24h hidrocortizon Dexametazonă Fiolă Antialergică Antiinflamator 0.3mg/kg corp Teofilină Capsule Imunosupresor Bronhodilatator 1 capsulă/zi Diazepam Comprimate Antiinflamator Miorelaxant 1 comprimat/zi ComprimatE Anticonvulsivant Antitermică 1 comprimat/zi Hemisuccinat de Paracetamol Analgezică Ventolin Fenobarbital Miofilin Berotec Algocalmin Claritine Spray Comprimate Capsule Antipiretică Bronhodilatatoare Sedativ Vasodilatator 1 pufx3/zi 1comprimat/zi 1 capsulăx2/zi Spray Fiolă Tabletă Spasmolitic Bronhodilatatoare Analgezic Antihistaminic 1 pufx3/zi 1 fiolă/zi 1 tabletă/zi ANEXA NR.1 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RESPIRATORIE Definiţie 89 . în stare pulverizată (amestec de gaz cu medicament dispersat în particule sferice de ordinul micronilor-aerosoli) sau sunt arse într-un vas de metal. substanţelor gazificate. etc. explicandu-i-se doar modul în care va respira:   inspiraţie prin amboul de utilizare. acoperindu-se cu un cearceaf şi respiră cu gura deschisă. ● pregatirea prealabilă a pacientului nu este necesară. fluidificante. astenici. instilaţie. ● după inhalaţie pacientul este sters şi uscat. . ca şi a prafurilor nedizolvabile. ● inhalarea de aerosoli asigură depunerea pe suprafaţa căilor respiratorii de antibiotice. adinamici sau la copii. 90 . injecţie intratraheală. ● pacientul se apleacă deasupra vasului. ● nu se aplica pacienţilor inconstienţi. iar pentru a evita inspirarea vaporilor în stare pură se pot utiliza esenţe aromate. anesteziante.Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie reprezintă introducerea medicamentelor gazoase şi volatile prin mucoasa respiratorie cu absorbţia acestora la nivelul alveolelor pulmonare. expectorante. ● inhalaţia vaporilor amestecaţi cu medicamentul volatilizat are o durată de maximum 5-10 minute. Indicaţii Vascularizaţia întinsă şi suprafaţa mare a alveolelor pulmonare constituie factori favorizanţi pentru absorbţia gazelor. ● poziţia pacientului este şezand având vasul în care s-a fiert apa aşezat în faţă. lichidelor sub formă de vapori sau fin pulverizate.. ● inhalarea substanţelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apă au scopul de a dezinfecta şi de a descongestiona mucoasele inflamate ale căilor inflamatorii. Mod de administrare: Inhalaţia: ● anumite substanţe medicamentoase pot fi inhalate cu ajutorul vaporilor de apă.amboul indiferent de formă sau mod de folosire este obligatoriu a fi sterilizat pentrufiecare pacient. bronhodilatatoare. care acţionează local sau după resorbţie general. asigurându-i-se repaus la pat 23 ore. antiseptice sau substanţe minerale alcaloide. antialergice. expiraţie pe nas. ● părţile componente ale unui aparat generator de aerosoli sunt: generatorul de particule dispersate, sistemul de încălzire, selectorul, sursa de presiune, amboul de utilizare; ● poziţia pacientului este şezând sau semişezând; ● sistemul de încălzire asigură prin reglare temperatura optimă, iar generatorul de presiune este reglat în funcţie de marimea particulelor şi viteza de dispersare prescrisă; ● în general cantitatea de aerosoli introdusă în organism se distribuie astfel: o 40% ajunge în alveolele pulmonare; o 35% se dispune în căile respiratorii superioare şi mijlocii; o 25% se elimină prin expiraţie. - în cazul utilizării flaconului personal, educăm pacientul pentru respectarea următoarelor etape: ● tuse, expectoraţie şi agitarea flaconului înainte de utilizare; ● răsturnarea flaconului şi adaptarea buzelor în jurul piesei bucale a inhalatorului cu înclinarea capului uşor spre înapoi; ● expiraţie lentă cît mai mult cu putinţă pentru golirea plămânilor de aer; ● inspiraţie profundă cu activarea flaconului cu aerosoli, păstrand limba apăsată; ANEXA NR.2 OXIGENOTERAPIA Definiţie Oxigenoterapia reprezintă administrarea de oxigen pe cale inhalatorie, în scopul îmbogăţirii aerului inspirat cu oxigen în concentraţii diferite, putându-se ajunge până la 100%. Scop Restabilirea nevoilor de oxigen pentru a menţine pragul de saturaţie arterială în limite fiziologice 95-96% şi a combate hipoxia determinată de alterarea următorilor factori ce condiţionează trecerea oxigenului de la nivelul alveolei pulmonare în sânge: • presiunea parţială a oxigenului în amestecul gazos de respirat (în sângele arterial presiunea oxigenului este de 100 mm Hg, iar în sângele venos 65-70 mm Hg); • coeficientul de solubilitatea al oxigenului; 91 • cantitatea de hemoglobină existentă (oxihemoglobina este rezervorul care cedează oxigen); • starea parenchimului pulmonar; • starea peretelui alveolar. Tipuri de hipozie Hipoxie=scăderea oxigenului din sângele circulant; • hipoxie anemică; • hipoxie circulatorie; • hipoxie hipoxică; • hipoxie histotoxixă. Surse de oxigen • staţie centrală de oxigen-amplasată în afara clădirii spitalului, conform normelor metrologice; • microstaţie-staţie improvizată din 2-3 tuburi cuplate în serie; • butelie de oxigen-tuburi de oxigen care se găsesc în anestezie-terapie intensivă. Mod de administrare al oxigenului Sonda nazală: metoda simplă, comodă, care constă în introducerea unei sonde de cauciuc sau plastic prevăzută cu orificii la extremitatea pe care o introducem în narasonda Nelaton; • poate fi utilizată pe termen lung cu interzicere la pacienţii ce prezintă afecţiuni ale mucoasei nazale; • oxigenul are presiunea redusă la 1-2 atmosfere şi este obligatoriu trecut prin umidificator sau nebulizatori; • oxigenul va fi umidificat 2/3 apă şi 1/3 alcool etilic şi de preferat să treacă printrun vaporizator care sa-l încălzească; • în umidificator bulele de oxigen barbotează în lichid. Cateter nazal sau nasofaringian – este confecţionat din plastic sau cauciuc şi prezintă numeroase orificii laterale. Ochelari pentru oxigen - constituie un mod eficace de administrare al oxigenului, mai ales la pacienţii agitaţi sau copii care-şi îndeparteaza cateterul, chiar dacă acesta este fixat cu leucoplast. 92 • este un sistem format din 2 sonde de plastic, care se introduc în nari pentru administrarea oxigenului, iar ochelarii se fixează după urechi. Masca • masca simplă - nu poate fi utilizată din cauza imposibilităţii eliminării de dioxid de carbon(se poate instala hipercapneea-creşterea gazului); • masca cu balon - permite şi reinhalare parţială, fiind prevăzută cu orificii pentru eliminarea gazului expirat în exterior, însă debitul de oxigen este reglat ca în timpul inspiraţiei,balonul să nu se golească sub ½ din capacitatea sa; • masca fără reinhalarea gazului expirat- este prevăzută cu un sistem de valve care dirijează fluzul de gaz; masca realizează concentraţie de 100% oxigen; Observăm starea generală a pacientului si supraveghem funcţiile vitale -Anunţăm de urgenţă medicul dacă pacientul este : • alert, confuz, somnolent, dispneic,cianotic, anxios,nu răspunde la stimuli. -Observăm şi controlăm căile aeriene, deoarece oxigenoterapia nu poate fi eficientă decât dacă acestea sunt libere. -Recunoaştem efectele oxigenoterapiei prelungite şi în concentraţii mari: • scăderea hemoglobinei; induce hipotensiune arterială, colaps. - În cazul folosirii măştilor, evităm fixarea incomodă pentru a nu incomoda şi agita pacientul. - Atunci când pacientul varsă şi are masca de oxigen, instituim de urgenţă măsurile pentru a preveni regurgitarea. - În cazul corturilor de oxigen, vom ridica cortul la un interval regulat de timp pentru a menţine contactul cu pacientul (orice deschidere a cortului duce la scăderea concentraţiei de oxigen şi controlăm debitmetrul pentru realizarea concentraţiilor de gaz dorite). - Nu confundăm afecţiunile abdominale însoţite de dispnee cu insuficienţa respiratorie acută. - Instituim măsuri de ordin general, atunci cînd este cazul: -repaus obligatoriu la pat, regim alimentar; - cântărind zilnic pacientul, efectuăm balanţa volumică. - Cunoaştem că o bună oxigenare este demonstrata clinic de coloritul rozat al tegumentelor care devin uscate şi calde. 93 - cantitatea de administrat. Utilizarea garoului 94 . - încalzim braţul cu ajutorul unui tampon îmbibat cu apă caldă sau prin introducere în apă caldă. pentru reliefare venoasă. • alegerea tipului de abord venos şi a locului de elecţie depind de : - starea clinică a pacientului şi criteriul de urgenţă în administrare sau nu. anemii. izotonice sau hipertonice în circulaţia venoasă. iar cel central numai de către medic. Manevre pentru facilitarea palpării şi funcţionării venelor - aplicăm garoul elastic şi înclinăm braţul pacientului în jos. - solicităm pacientului să-şi strângă bine pumnul sau să închidă şi să deschidă pumnul de mai multe ori consecutiv. abordul venos capătă o importanţă deosebită în cadrul diverselor conduite terapeutice. - tapotăm locul pentru puncţie cu doua degete. • abordul venos periferic este realizat de către asistenta medicală sau medic. - masăm braţul pacientului dinspre pumn către plică cotului. durata tratamentului. abducţie şi extensie maximă. - tipul medicamentului ce trebuie administrat şi efectul scontat. • abordul venos poate fi efectuat periferic sau central. Loc de elecţie • pentru administrarea anumitor medicamente al căror efect trebuie obţinut rapid ca şi pentru corectarea unei hipovalemii. • injecţia intravenoasă constă în introducerea soluţiilor cristaline. - efectuăm mişcări de flexie şi extensie a antebraţului.ANEXA NR.4 INJECŢIA INTRAVENOASĂ Generalităţi • calea intravenoasă este aleasă atunci când trebuie să obţinem efectul rapid al soluţiilor medicamentoase sau când acestea pot provoca distrucţii fisulare. nu se efectuează în poziţia şezând. - dacă între garou şi extremitatea braţului apare cianoza. - dupa ce am pătruns cu acul în lumenul vasului. - aspiram medicamentul din fiola după care schimbăm acul cu unul de lumen mai mic şi aplicăm garoul. - alegem locul puncţiei şi îl dezinfectăm. exercitând mişcarea de tracţiune şi compresiune în jos asupra ţesuturilor vecine. - pătrundem cu acul montat la seringa în lujmenul vasului. slăbim şi detaşam garoul care a fost prea strâns sau menţinut timp îndelungat. Puncţia venoasă - în timpul lucrului ne poziţionăm vis-a-vis de pacient. Injectarea substanţei medicamentoase 95 . apoi repunem garoul. - interzis a palpa vena după dezinfectare. - în timpul recoltării sanguine este recomandat a se slabi garoul. - injecţia i. probe de coagulare. slăbim sau detaşăm garoul pentru cca 3 minute. - întindem pielea pentru imobilizarea venei şi facilitarea penetrării acului prin cuprinderea extremelor în mâna stângă în aşa fel ca policele să fie situat la 4-5 cm sub locul puncţiei.). ATENTIE ! daca staza venoasă este prea lungă poate modifica parametrii biologici (determinarea potasemiei.v. schiţăm o uşoară mişcare de aspirare pentru a verifica poziţia acului. - desfacem garoul cu mâna stangă. - menţinem braţul pacientului înclinat în jos. astfel am întrerupt circulaţia arteriala a braţului prin comprimarea arterei. - dacă pacientul prezintă frison. - strângem garoul în asa fel încât să oprească complet circulaţia venoasă şi controlăm pulsul radial care trebuie să rămână perceptibil. pentru plica cotului la nivelul unirii treimii inferioare a braţului cu cea mijlocie.- garoul elastic se aplică la aproximativ 10 cm deasupra locului puncţiei. Efectuarea injecţiei - injecţia intravenoasă constă în puncţia venoasă şi injectarea medicamentului. etc. Materiale sterile: • cutii Petri.Mg ANEXA NR. • flebalgia=injectarea rapidă sau efectul iritativ al soluţiei injectate asupra endovenei. sau perfuzii înseriate folosim catetere intravenoase cu canulă şi valvă. Complicaţii posibile • durere=la inteparea pielii. în special în cazul investigaţiilor cu substanţe de contrast. se manifestă prin durere vie. mănuşi chirurgicale. apă distilată. etc. - în afara acelor pentru pătrundere în lumenul vasului. avem grijă ca pacientul să nu mişte braţul. fluturaş. • tumefierea bruscă a ţesutului perivenos şi paravenos= revarsarea substanţei în afara venei. introducând soluţia lent şi verificând pentru control la nevoie cateterizarea corectă a venei prin aspirare. Pregătirea materialelor Materiale nesterile: • mască de protecţie. • valuri de căldură şi senzaţia de uscăciune în faringe=solutii injectabile ca Ca. • interzis a se puncţiona vena din nou după formarea hematomului. • vase colectoare bine spălate. • hematom şi revărsări sanguine=prin străpungerea venei sau retragerea acului menţinând staza venoasă datorită garoului nedesfăcut. • vom comprima cu un tampon steril 3-5 minute. 96 . uscate fara să conţină substante antiseptice şi cu capac. în cazul pacienţilor agitaţi. pot rezulta necroze în regiunea injectării. • gazoasa embolie=introducerea de aer în cantitate mare duce la decesul pacientului. secreţii naso-faringiene şi bronho-alveolare. taviţă renală. iar cu policele apăsăm pistonul.5 RECOLTAREA SPUTEI Definiţie Sputa este un amestec de salivă.- menţinem seringa cu mâna dreaptă fixând indexul şi medianul pe aripioarele seringii. • vas de 200-300 ml cu soluţie Ringer lactozată sau apă peptonată 1%. fără a provoca reacţii neplăcute bolnavului: • este foarte importantă spălarea pe mâini înaintea efectuării tehnicii. - să nu scuipe în batista sau şervetele de hârtie. ANEXA NR. cooperarea şi supravegherea competentă a pacientului constituie elemente indispensabile pentru o recoltare corecta.nu salivă . - să nu înghită expectoraţia. - să nu murdarească exteriorul vasului. • educăm pacientul pentru a-şi clăti gura şi faringele cu apă înainte de a expectora.6 TEHNICA RECOLTĂRII SÂNGELUI PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR Recoltarea sângelui Asistenta medicală va anunţa bolnavul cu o zi înainte că i se va recolta sânge pentru analiza. • solicitam pacientului: -să îndepărteze proteza dentară. sterilă. în dimineaţa respectivă. îşi va clăti repetat gura şi va tuşi pentru prelevarea secreţiei în vas colector. Recoltarea sângelui se face respectând normele de asepsie. prevăzută cu capac. .solicităm pacientului să expectoreze conforminstruirii efectuate şi în cazul secreţiilor nasofaringiene abundente. cutii Petri sau vas steril.În acest scop. - să nu expectoreze în vasul colector saliva din gură. pe nemâncate pentru a evita amestecul cu resturi alimentare. Pregatirea pacientului • instruirea eficace. atent.o cantitate de 2 ml de secreţie bronhoalveolară. Tehnica de lucru .pacientul. în continuare. va trebui să nu mănânce. dar fără pastă de dinţi. • anunţăm pacientul că sputa se recoltează dimineaţa. . - să expectoreze numai în vasul colector sau cutia Petri.este suficientă pentru examenele ulterioare. 97 . să se spele bine pe dinţi cu periuţa şi apă fiartă şi racită. tăviţă renală. • dezinfectarea locului de elecţie. constituie o tehnica simplă şi sigură. • transmiterea tuburilor la laborator. produsele vor fi duse imediat la laborator. Etapele prelevării: • recoltarea sângelui prin puncţie venoasă pentru investigaţii de laborator se practică dimineaţa pe nemâncate. • pregatirea materialelor necesare (tampoane de vată. Pregatirea materialelor Materiale necesare: 98 . • efectuarea puncţiei venoase. seringi de unică folosinţă. ace sterile. • reorganizarea mediului (eliminarea materialelor utilizate) . • dupa recoltare. • pregatirea bonurilor pentru analiza pe care se vor trece: numarul salonului şi patul bolnavului. • aplicarea garoului. • pregatirea psihică şi instalarea pacientului pentru recoltare. • aplicarea pansamentului adeziv. numele acestuia şi analiza cerută. • alegerea şi pragătirea materialului pentru puncţia venoasă. mănusi sterile). • alegerea locului pentru afectuarea puncţiei venoase. tuburi Vacutainer. • asistenta medicală are obligaţia de a lua rezultatele analizelor şi de a le trece în foaia de observaţie a fiecărui bolnav în parte.• pentru a preveni autoinfectarea este foarte important ca asitenta medicală să-şi protejeze tegumentul cu ajutorul mânuşilor sterile. în timpul frisoanelor sau la indicaţia medicului indiferent de oră. Recoltarea sângelui venos cu trusa Vacutainer Sistemul Vacutainer de recoltare a sângelui venos. aceştia vor fi liniştiţi şi încurajati de către asistenta medicală. • verificarea şi completarea datelor privind probele sanguine de recoltat indicate de medic. soluţie dezinfectantă. • în cazul în care unii pacienţi sunt anxiosi. • efectuarea recoltării. • soluţie dezinfectantă. comprese sterile. • detaşăm carcasa colorată a acului. • holderul trebuie să formeze cu braţul pacientului un unghi de 15°. interzis a palpa vena dupa dezinfectare. trombină. 99 . Puncţia venoasă: • în timpul lucrului ne poziţionăm vis-a-vis de pacient. exercitând mişcarea de tracţiune şi compresiune în jos asupra ţesuturilor vecine. • menţinem braţul pacientului înclinat în jos cu pumnul strâns. iar cu policele împingemtubul.A. • ac în carcasa sa protectoare. • efectuăm o mişcare de răsucire dintr-o parte spre cealaltă avândloc astfel ruperea benzii de siguranţă. • se înşurubează capacul liber al acului în holder.T.. pansament adeziv. • întindem pielea pentru imobilizarea venei şi facilitarea penetrării acului prin cuprinderea extremelor în mâna stângă. • tampoane de vată.D. • îndepărtăm carcasa protectoare de culoare albă. verificăm integritatea benzii de siguranţă şi valabilitatea termenului de utlizare. • tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic.• holder. Efectuarea recoltării în tuburi: • introducem tubul în holder. • ordinea prelevării în tuburi este: flacoane pentru hemocultură→tuburi fără aditivi → tuburi pentru determinări de coagulare citrat de Na. • presiunea de împingere se efectuează numai asupra holderului. nu şi asupra acului aflat în venă.heparină. • garou elastic. diatube-H → tuburi cu aditivi=E. Montare holder-ac: • ţinem acul cu ambele mâini. apucând aripioarele laterale ale holderului cu indexul şi mediusul. • introducem acul în vena cel puţin 1 cm. • alegem locul puncţiei şi îl dezinfectăm. în aşa fel ca policele să fie situat la 45 cm sub locul puncţiei. • hematom şi revărsări sanguine=prin străpungerea venei sau retragerea acului menţinând staza venoasă datorită garoului nedesfăcut. iar sângele va fi aspirat imediat ce am puncţionat corect vena. Complicaţii posibile: • puncţia albă (imposibilitatea de cateterizare a venei). • flebalgia=injectarea rapidă sau efectul iritativ al soluţiei injectate asupra endovenei.• capătul căptuşit al acului înşurubat în holder străpunge diafragma gumată a capacului tubului Vacutainer. • valuri de căldură şi senzaţia de uscăciune în faringe=solutii injectabile ca. • tumefierea bruscă a ţesutului perivenos şi paravenos= revarsarea substanţei în afara venei. vom comprima cu un tampon steril 3-5 minute. • atât timp cât acul se găseşte sub piele. • holderul este menţinut stabil. comprimămlocul puncţiei 3-5 minute cu un tampon steril îmbibat în soluţie antiseptică. • calea venoasă o curăţăm dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de NaCl 0. durata compresiei trebuie mărită şi aplicăm pansament adeziv. tubul este vidat. • embolie gazoasă=injectarea de soluţie uleioasă duce la decesul pacientului. iar sângele va fi aspirat în tub. • când sângele nu mai curge în tub. se manifestă prin durere vie. carcasaele sunt puse în recipientul pentru deşeuri. Ca. Interzis a se puncţiona din nou vena dupa formarea hematomului. lipotimie.Mg vor fi introduse foarte lent.9%. • acul utilizat. MONITORIZAREA FUNCŢIILOR VITALE 100 . iar la pacienţii cu tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare. acesta va fi scos din holder printr-o uşoarăîmpingere a policelui asupra aripioarelor. • dupa recoltare. • introducerea paravenos a substanţei cu formarea unui edem sau hematom sau chiar a necrozei ulterioare.colaps=întrerupem imediat injectarea şi se anunţă medicul. • hipotensiunea pe cale reflexă=injectarea prea rapidă a soluţiei medicamentoasă. pot rezulta necroze în regiunea injectării. • embolie gazoasă=introducerea de aer în cantitate mare duce la decesul pacientului. • ameţeli. poziţia adoptată.aplicăm brasarda pneumatică a tensiometrului pe braţul pacientului. Adultul are tensiunea maximă: 115 -150 mm Hg şi cea minimă 75-90 mm Hg. obiceiuri alimentare. ocupaţie.reducem progresiv presiunea aerului în brasarda prin deschiderea cu ajutorul ventilului a supapei reglabile .la adult 60-80 b/min. Graficul tensiunii arteriale este notat cu culoare albastră.reprezintă cursivitatea. 101 . PULSUL Definiţie: unda de şoc prezentă la palparea arterelor comprimate pe suprafeţe rezistente. efort fizic/psihic. . evaluarea sistemului circulator arterial.primul zgomot arterial perceput prin stetoscop şi mişcarea acului pe manometru reprezintă tensiunea arterială minimă sau ultimul zgomot arterial decomprimarea totală . deasupra plicii cotului. Variază fiziologic în raport cu: sexul.tensiunea minimă.fixăm membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale . .tensiunea maximă. Tesiunea arterială diastolică . Se măsoară cu aparatul de tensiune. regularitatea pulsaţiilor şi a pauzelor dintre ele.poziţia pacientului poate fi decubit dorsal sau şezând .îndepărtăm brasarda de pe braţul pacientului .reprezintă numărul pulsaţiilor pe minut. . Tesiunea arterialasistolică . înălţimea. Factori de evaluat: .ritmicitate .TENSIUNE ARTERIALĂ Definiţie:presiunea exercitată de masa sanguină circulantă asupra pereţilor arteriali.închidem supapa de la para de cauciuc şi pompăm aer până la dispariţia zgomotelor pulsatile .înregistrăm valorile obţinute pe foaia de temperatură. vârstă. Tehnica măsurării tensiunii arteriale: .frecvenţa . vârsta. aflat în extensie şi sprijinit. Valori normale: .diferă în funcţie de sex. starea emotivă. Scop: evaluarea funcţiei cardiace. Puls tahicardic .artera carotidă . Mişcările respiratorii cuprind doua acte: expiraţie (act pasiv) inspiraţie (act activ) Se măsoară când bolnavul doarme. în regiunea sternală.numărul pulsaţiilor pe minut.artera radială . RESPIRAŢIA Definiţie: funcţia şi capacitatea vitală a organismului de a asigura oxigenul necesar metabolismului celular şi eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.Pulsul poate fi: ritmic şi aritmie. Locul de măsurare: .reprezintă schimbul de gaze dintre sânge şi tesuturi.artera pedioasă.etapa pulmonară .artera temporală superficială .artera humerală .reprezintă schimbul de gaze între sânge şi mediul extern. proces care poarta numele de hematoză .reprezintă artera ce poate fi palpată şi comprimată pe plan osos.bradicardia . în poziţie decubit dorsal. depăşesc valorile de 100-150-200. Pulsul se noteaza în foaia de temperatura cu culoare roşie (4 diviziuni pe o linie orizontală). Puls bradicardic . A .asigură transportul oxigenului între plămâni şi tesuturi şi a dioxidului de carbon de la ţesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare .tahicardia .numărul pulsaţiilor pe minut scade sub valoarea de 60-40.etapa sanguină .artera femurală . Respiraţie: • la femei este: tip costal superior 102 .etapa tisulară . Generalităţi: respiraţia se realizează în trei etape succesive: . eliminare de căldură. 15. aport hormonal. reprezintă valorile de 10.Termometrul se şterge cu un tampon cu alcool dupa fiecare folosire. Termogeneza: producerea de căldură este rezultatul: activităţii fizice şi contracţiei musculare. Pe foaia de temperatură fiecare linie orizontală haşurată mai intens. temperatura matinală şi după-amiaza temperatura vesperală. Valori normale: la adult . 20. aport de alimente. MĂSURAREA TEMPERATURII Definiţie: este rezultatul proceselor oxidative din organism. 25.5%. Valoarea exacta a temperaturii este măsurată cu termometrul.37° C Se măsoară cu termometrul maximal. Termoliza . 35 ale respiraţiei. variaţiei temperaturii mediului înconjurător. Graficul respirator este notat în foaia de temperatura cu culoare verde. Măsurarea temperaturii: în mod obişnuit. măsurămtemperatura corpului pacientului dimineaţa. 103 . Termometrizarea se face timp de 5 minute.• la bărbaţi: tip costal inferior • la copii şi bătrâni: tip costal abdominal Se urmăreşte: .amplitudinea. Termometrele dupa utilizare se spală sub jet de apă după care timp de doua ore le menţinem în soluţie de cloramina 0./min .Valorile temperaturii sunt înregistrate sub formă de grafice sau curbe termice în foaia de Temperatura. timp în care se stă lângă pacient. 30.36° .frecventa: 16-18 resp. generatoare de căldură.simetria: respiraţie cu ambii plămâni .
Copyright © 2020 DOKUMEN.SITE Inc.