Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava2009 Cuprins CUPRINS 1 ARGUMENT 2 CAPITOLUL I. BEREA BLONDĂ – ISTORIC 4 CAPITOLUL II. BEREA BLONDĂ-GENERALITĂŢI 7 II.1 MOD DE PRODUCERE II.2 TIPURI DE BERE II.3 EFECTUL BERII ASUPRA ORGANISMULUI UMAN 7 8 10 CAPITOLUL III. ANALIZA CONFORMITĂŢII BERII BERMAS 12 III.1 CONCEPTELE ŞI TERMENII CERTIFICĂRII ŞI ACREDITĂRII III.2 BERMAS SUCEAVA III.3 ANALIZA CALITĂŢII SENZORIALE A PRODUSLUI BERE BLONDĂ BERMAS 12 17 20 BIBLIOGRAFIE 26 ANEXE 27 1 Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Argument Berea este o băutură aparte, chiar specială. O tăbliţă sumeriană de acum 6000 de ani aducea omenirii secretul fabricării acestei băuturi. Mult mai târziu, în Evul Mediu, călugării consumau bere mai ales în timpul postului, ca înlocuitor al cărnii. Prin urmare, berea este un aliment datorită conţinutului în glucide, proteine, vitaminele B1, B6, B3, b12, PP, E, acid folic, nicotinic, potasiu, magneziu. Un litru de bere echivalează cu; jumătate kg de cartofi, 65g unt, 6 ouă, 0,75l lapte sau un sfert de pâine. Într-un text egiptean de la 1600 i.H., sunt peste 100 de reţete medicale ce folosesc berea. În urmă cu câţiva ani, o berărie din Anglia a îmbuteliat 1.000 de sticle cu bere blondă numită Tutankamon, obţinută după o reţetă veche de 3.200 de ani. Fabricarea berii în scopul comercializării a început pe la anul 1200, pe teritoriul actualei Germanii, iar îmbutelierea, în 1605. Berea a fost, dintotdeauna, sinonimă cu petrecerile şi întâlnirile cu prietenii. Tema proiectului meu „Analiza conformităţii produsului: bere blondă Bermas” face parte integrantă din domeniul pregătirii mele profesionale pentru meseria de tehnician analize produse alimentare. În cei patru ani de studiu am abordat întreaga gamă de module de pregătire în domeniu însă cel mai mult m-a atras modulul care are o largă aplicabilitate în domeniul analizei berii. În cadrul elaborării proiectului meu a trebuit să-mi extind aria de cunoştinţe studiind bibliografia recomandată de coordonator, fapt ce îmi permite o pregătire profesională mai bună, proiectul meu având aplicabilitate în multe domenii ale industriei alimentare. Tema aleasă este structurată în capitole abordate separat ca părţi distincte. Contribuţia personală privind elaborarea proiectului constă în selectarea informaţiilor tehnice/practice şi teoretice specifice specializării, structurarea pe capitole a acestora. Lucrarea prezintă în mod sintetic şi actualizat sub forma unor scheme principalele aspecte, importanţa, rolul, identificarea caracteristicilor tipului de bere Bermas. 2 Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 În elaborarea lucrării am folosit cunoştinţe tehnice/teoretice asimilate la diferite obiecte de învăţământ studiate în anii de liceu: chimie analitică, biologie, discipline de specialitate şi laboratoare practice. În partea finală a lucrării am specificat bibliografia utilizată. În etapa actuală de dezvoltare a societăţii româneşti, aproape că nu există domeniu al activităţii economico-sociale în care să nu se folosească produsele alimentare. Larga răspândire a acestora precum şi perfecţionarea şi diversificarea lor necesită un nivel de pregătire cât mai ridicat pentru a fi capabil să răspundă cerinţelor impuse de dezvoltarea industriei alimentare contemporane. În scopul asigurării unei activităţi cât mai eficiente în vederea realizării unor produse şi servicii fiabile, participarea la procesul economic în economia de piaţă trebuie să aibă în vedere calitatea sa de calificat dar şi de om moral. Proiectul meu poate constitui bază de studiu pentru colegii mei din anii mai mici din acest domeniu de pregătire întrucât el va face parte din fondul de carte al bibliotecii Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară Suceava. 3 de unde a apărut procesul de fermentare. astfel că nu se poate şti sigur. au fost cei care îşi puneau băuturi alcoolice printre proviziile pe care le pregăteau pentru viaţa de apoi. cel mai folosit toast era “Pentru stafia ta !”. indică faptul că meseria de berar era una foarte respectată şi că cei mai buni berari erau femei. Datorită gustului deosebit. Coacerea cerealelor este până in zilele noastre un moment important în fabricarea berii. Cele mai vechi urme de bere. au fost descoperite de curând în Tepe. Berea a apărut acum cca. care preparau berea din orez. o tabletă de lut veche de aproximativ 4000 de ani. Celţii. egiptenii şi babilonienii erau recunoscuţi pentru cantităţile mari de alcool produse şi consumate. Egiptenii.Hr. Această descoperire a avut loc de mai multe ori în istoria omenirii. urmând să descopere băutura care urma să devină adevărata "limfă" vitală a unei societăţi complexe şi evoluate. nordicii. Bere propriu-zisă datează din zorii civilizaţiei când omul a devenit din nomad agricultor şi a început să conserve grânele. grecii. ea ocupa un loc important în dieta oamenilor din acea vreme. Un vechi mormânt egiptean poartă inscripţia : ”satisface spiritul său cu vită şi pasăre. fiind apreciată de toate popoarele. Istoricii afirmă că în triburile nomade era făcută berea din apă şi orz chiar înainte de a se învăţa să se facă pâine. însă foarte hrănitoare. Chinezii au produs berea numită ”Kui” cu aproximativ 5000 de ani în urmă.. În Mesopotamia. cât şi texte târzii au ajuns la concluzia că in antichitate exista o legătură stransă între coacerea cerealelor şi fabricarea berii. Mesopotamia (astăzi în Iranul de Vest). Unii cercetători studiind un număr mare de texte antice. care s-a udat şi a început să fermenteze. Se pare că în vremuri străvechi berea era asemănătoare unei grăsimi groase de culoare întunecată. În tavernele din Egipt. care provin din anii 3500-2900 î. unde a fermentat la început berea. pâine şi bere”. ce a fost denumită mai târziu ca ”bere”. Berea blondă – istoric În urmă cu câteva mii de ani oamenii au descoperit că prin fermentarea cerealelor se obţine o băutură hrănitoare şi bună la gust. Ea era considerată o importantă sursă nutritivă. 6000 de ani. Vine cel mai probabil de la pâine. fără să conţină o cantitate mare de alcool. 4 .Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Capitolul I. Hammurabi. berea a ajuns să se fabrice în mănăstiri. berea era folosită şi ca medicament. din care în jur de o sută conţin cuvântul “bere” (În 1996 berăria Courage Brewery din Newcastle. găsită în Templul Soarelui Reginei Nefertiti. O veche tabletă. carne. bere fără cap. În vechiul Babilon. Pe lângă faptul că era o băutură. mai târziu. în jurul anului 1200) şi îmbuteliată (odată cu anul 1605). bere roşie. iar unele tipuri de bere erau rezervate exclusiv unor ritualuri divine. Se spune că egiptenii sunt cei care i-au învăţat pe greci să facă bere. Mai se menţionează faptul că berea era băută printr-un pai. o dată cu revoluţia industrială. Acum berea începe să fie comercializată (în Germania. ce s-a dovedit o metodă eficientă pentru prevenirea repetării infracţiunii.Hr. la licitaţie cu 1000$). În 2100 î. Alţi scriitori greci timpurii ca Herodot şi Xenofon. Pentru că se consuma bere în cantităţi foarte mari. Babilonienii ştiau peste 20 de moduri diferite pentru prepararea berii. Oamenii se strângeau să bea in “case ale berii”. În secolul XIX. Pedeapsa prevăzută pentru vânzarea unei cantităţi mai mici decat cea menţionată era înecul. a înbuteliat 1000 de sticle de bere blondă. listează 700 de reţete. procesul de fabricare al berii s-a mecanizat. denumită Tutankhamun Ale după o reţetă veche de 3200 de ani. ceea ce a constituit o piatră de hotar în istoria acestei băuturi atât de populare. Anglia. iar în cazul familiei regale un pai aurit. Prima dintre sticle a fost vândută. Un document medical care a fost scris în jurul anului 1600 î. bere cu trei straturi. În Europa Evului Mediu. descrie berea babiloniană ca: bere neagră. bere deschisă. Călugării au îmbunătăţit tehnologia de fabricare. menţionează berea în scrierile lor. un aliment de bază ce îşi găsea loc atât în meniul nobilimii cât şi în cel al oamenilor de rând. bere cu cap. Aceste reglementări aveau în vedere distribuţia berii şi erau creeate astfel încat să protejeze consumatorii. a inclus reglementări privind activitatea tavernelor în marele lui Cod de Legi. Zeiţele Siris şi Nimkasi erau patroanele berii.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Acum 5000 de ani in Egiptul Imperial al faraonilor. femeile berar erau de asemenea şi preotese. legume verzi şi zythos (bere)”.Hr. destul de lung încât să ajungă de la tron la un container mare de bere ţinut în apropiere. 5 . Faimosul scriitor grec Sofocle încuraja cumpătarea şi sugera o dietă compusă din “pâine. al 6-lea rege al Babilonului. acum în păstrare la Muzeul Metropolitan din New York. folosind drept conservant flori de hamei. Berea era băutura naţională a ţării. babilonienii au elaborat primul regulament care legifera consumul de băuturi alcoolice şi funcţionarea localurilor de profil. etc. berea era un important aliment în dieta zilnică. Caragiale datorită. în timp. La sfârşitul secolului al XVII-lea. măsură comună până atunci în vânzarea berii. sau dacă nu era pură. "Halba". Adevărata producţie de masă a berii pe teritoriul Ţărilor Române datează de la începutul secolului al XIX-lea. Dacă era zahăr in bere. Ambianţa berăriilor Bucureştene de la cumpăna dintre cele două veacuri. Celebrul "ţap" îşi trage numele de la renumitul berar german Bock (ţap pe nemţeşte) comercializat pentru prima dată în Bucureşti la berăria "Căpitanul". trimitea întodeauna curieri înainte pentru a degusta berea locală. Omul de stat şi de ştiinţă. în 1809. în mare parte. alocaţia săptămânală pentru elevii de toate vârstele de la o şcoală din Anglia consta în două sticle pe zi. o rezervă era trimisă imediat din Londra către ea.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Regina Elisabeta. a înregistrat consumpţia zilnică de bere într-o tipografie din Londra ce a vizitat-o. Berea era mult mai sigură şi mai bună la gust decât apa potabilă disponibilă. îşi trage numele din nemţescul "haber liter" adică jumătate de litru. cum era de exemplu denumirea măsurilor de vânzare a berii. la marginea Bucureştilor. Benjamin Franklin. apariţia câtorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berării. Începând cu a doua jumătate a secolului XIX. când Johann de Gotha a inaugurat. dintre care unele au avut numai o viaţă efemeră. Dacă aceasta nu se ridica la standardele necesare. o halbă la ora 18 şi o halbă când terminau lucrul. Tatăl lui William Shakespeare a fost degustător de bere sau “conner”. o halbă între mic dejun şi prânz. care a trăit în Londra între anii 1757-1774. experienţei sale de "vânzător de bere" Deşi o lungă perioadă de timp modelele fabricării berii au fost cam aceleaşi. o halbă la prânz. metoda de preparare s-a îmbunătăţit. iar astăzi procesul se realizează în cea mai mare parte automat. aşezandu-se apoi pe aceasta în timp ce termina restul berii. o fabrică de bere. L. 6 . care adesea provenea din râuri poluate. transpare deseori în nuvelele lui I. Berea era de asemenea comună la locul de muncă. Aşa s-a creat şi un limbaj specific. politicienilor sau oamenilor de teatru. Fiecare dintre angajaţi consumau o halbă înainte de micul dejun. în timp ce călătorea prin ţară. Acesta testa berea turnând o parte pe o bancă. pantalonii din piele care îi purta aveau să se lipească de bancă după jumătate de oră. distrusă de flăcări în timpul revoluţiei de la 1821. Foarte repede berăria devine o "instituţie" şi mai ales un punct de întâlnire important al ziariştilor. lângă statuia lui Gheorghe Lazăr. 5%. care are o concentraţie a alcoolului între 0 şi 0. brandy. rom. tequila sau ţuică. în anul 1953. Se poate spune că şi japoneza Sake se poate încadra în definiţia berii. whiskey. Materialele prime suplimetare sau alternative din care pot fi realizate diferitele sortimente de bere sunt următoarele: secară. astfel încât cantităţile necesare şi procesul tehnologic să fie respectate aşa cum trebuie de toţi producatorii. reducând procesul fabricării berii de la 4 luni la mai puţin de 24 de ore. care a iniţiat. de la galbenul pal la negru. alături de vin.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 În acest sens. Această lege menţiona clar ce ingrediente trebuiau să se folosească la preparea berii: doar apa. 7 . rachiu. care stabilea normele de preparere ale berii. Coutts. sorg. dar poate să vină şi din energia cartofilor sau a mazării. trestie de zahăr sau sfeclă de zahăr. grâu. aceasta fiind cea mai mare schimbare în producerea berii din secolul al XVI-lea şi pănă în prezent. orez. fiind produsă în cantităţi de masă. malţ. rădăcină de ghimbir. coniac. porumb. berea se încadrează oficial la categoria băuturilor non-alcoolice. trecând prin toate nuanţele intermediare. În Rusia. Capitolul II. berea devenind astfel accesibilă publicului larg. Există însă şi aşa-numita bere fără alcool. Un standard care apare şi se păstrează încă din anul 1516 este Legea Germană a Purităţii (Reinheitsgebot). pălincă. De obicei energia berii provine din grâne. cartof. orzul şi hameiul. În România berea este inclusă în categoria băuturilor alcoolice (are aproximativ 5% alcool). tehnica fermentaţiei continue.1 Mod de producere Berea este o combinaţie de ingrediente 100% naturale: apă. vermut. hamei şi drojdie şi se găseşte într-o gamă vastă de culori. Berea blondă-generalităţi II. fructe. Morton şi-a patentat procedeul care a revoluţionat industria producătoare de bere. vodkă. gin. un rol deosebit l-a avut neo-zeelandezul Morton W. cremă de bere şi bere neagră. Hameiul nefiert dă doar o amărăciune slabă. Pentru a obţine bere de calitate superioară se au în vedere două elemente: calitatea apei şi cerealele folosite. pils. iar pentru berea slab alcoolică este folosită drojdia de fermentare lentă. Regiunile tradiţionale de producţie a berii (Germania. Danemarca.2 Tipuri de bere Sunt foarte multe tipuri de bere în lume. se aduga drojdia. Adăugarea hameiului după fierbere. de la normală. Mai intai semintele de cereale sunt puse la uscat pentru obtinerea maltului. Aroma amară. II. în mare ingredientele folosite au rămas aceleaşi şi în ziua de astăzi. un agent de stabilitate în bere. Temperatura de băut perfectă a berii se află între 6 şi 8° C. Belgia. Marea Britanie. uscată a hameiului contrabalansează dulceaţa malţului. Impactul amărăciunii după o anumită cantitate de hamei este specificată în unităţi de amărăciune. Hameiul este floarea de Humulus lupulus. aceasta avand rolul de a inlesni procesul fermentarii. care sunt îmbuteliate în 180 de feluri. Apa dură şi hameiul conferă gustul amar pronunţat şi culoarea mai închisă a băuturii. depinde de varietate şi utilizare. un proces cunoscut ca şi "adăugarea hameiului uscat" adaugă puţină amărăciune. în timp ce hameiul adăugat mai târziu dă un fel de "aromă de hamei" (ultimele 10 minute din fierbere sau mai puţin). Dupa ce maltul este fiert si strecurat. 8 . Aroma dată de hamei. Calitatea apei folosită la obţinerea berii joacă un rol foarte important deoarece sărurile din apă determină gustul. ce are un grad de amărăciune mai scăzut. aroma şi culoarea. Acizii de hamei au un efect antibiotic slab contra bacteriei gram-positive care favorizează activitatea exclusivă a drojdiei de bere în fermentarea berii. modul său de preparare fiind cunoscut în aproape toate ţările lumii. În toată lumea există aproximativ 20 000 de feluri de bere. În general apele dulci sunt neutre sau uşor acide. Pentru berea clasică este folosită o drojdie de fermentare rapidă. amară. care s-au dezvoltat în timp.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Deşi această faimoasă reţetă cunoaşte diferite variaţiuni. Olanda. iar cele dure sunt uşor alcaline. slab alcoolizată. hameiul fiert cu berea ("hamei amărui") produce o amărăciune. Irlanda sau Cehia) deţin multe varietăţi locale. deoarece acest produs a devenit unul universal. care poate fi slab alcoolizată. .Guiness.Berea brună. 9 .Berea blondă. Mai există şi alte tipuri de bere. Paulaner. Maes (Belgia). mai speciale. Printe mărcile faimoase de bere menţionăm următoarele : . precum: . Staropramen (Cehia). Jan. în timp ce "leger-urile" se prepară prin fermentaţie mai lentă şi capată gustul final după o minimă "îmbătrânire" la rece. "Ale" sunt berile "proaspete". ce are un maxim de 0. care are maxim 1% glucide.Baltika. de 1.Budvar. .Nutritivă. Unicitatea gustului fiecărei beri provine din combinaţia de soiuri de hamei folosită. . Moretti (Italia). Krombacher.Stella Artois.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Berile se împart în două mari categorii: "ale" şi "leger".Berea fără alcool. Zywiec (Polonia).5%. . Kilkenny. Coors. superioară şi porter. pentru şoferi. Ea se consumă mai ales în anotimpurile reci datorită conţinutului mai ridicat de alcool. pentru diabetici. Brand.5 % alcool. Principalele tipuri de bere sunt: . .Budweiser. Oranjeboom (Olanda). obţinute prin fermentare rapidă. . Grolsch. uşoară. mai slab alcoolizate şi mai spumoase. Samuel Adams (SUA). Există sute de soiuri. . . Miller. Nastro Azzurro. Jever.etc. care se poate găsi obişnuită. Bitburger.. .Beck’s. . Dommelsch.Amstel. Ocxakovo. Gulpener. Ea se consumă în special vara datorită cantităţii mai mici de alcool conţinută şi fiindcă înlocuieşte microelementele pierdute prin transpiraţie.Caramel. Jupiter. la peste 5 000 doar din statele centrale ale SUA. de la cele 3 000 de tipuri belgiene. . obişnuită. . Murphy’s (Irlanda). . de unde şi incredibila diversitate a berilor.Carlsberg. destinată pentru tineri. . . fiind mai deschise la culoare. DAB. Erdinger. Franziskaner. Tyskie. Bavaria. superioară şi pils.Lech. Kelt. Duval.Dietetică. Veltins (Germania). .Hipocalorică. Nevskoje (Rusia). Tuborg (Danemarca). Heineken.Berea cu conţinut redus de alcool.Perroni. substanţe tonante. B2. substanţe colorante şi aromatice. aceştia făcând parte din cei 20 de aminoacizi numiţi «esenţiali». Suceava. De aceea. Cu timpul.3 Efectul berii asupra organismului uman Un litru de bere asigură un sfert din necesarul zilnic de aminoacizi esenţiali. se produce în mod reflex o creştere a sucului gastric. acid folic. biotina. mangan etc). Ciuc. Stejar. precum şi magneziu. Despre efectele terapeutice ale berii. datorită substanţelor amare. ş. Aurora. acid paraaminobenzoic). elemente minerale 0. Având o valoare nutritivă mare.d. pe bună dreptate. glicerol. datorită conţinutului ridicat în glucide şi substanţe proteice. s-a aflat că berea are şi alte efecte în afară de potolirea setei. Zimbru. obţinută şi prin stimularea secreţiei de gastrină. inozitol. Craiova. Berea se constituie ca un supliment alimentar preţios în hrana omului. cupru. element strict necesar pentru o bună digestie. Silva. Azuga. datorită procesului de fermentaţie. acizi.2-0. Skol. 29 la sută din valină şi 46 la sută din fenilalonina. Timişoreana. la ora actuală. poate fi considerată. Această stimulare a apetitului. în general. ceea ce ar putea face să coste mult mai puţin. II. Bucegi.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 . zinc. Gambrinus.m. Noroc.4 la sută (din care potasiu 30-40 mg la litru. vitamine (B1. permite o mai bună digestie şi a altor glucide ingerate concomitent cu berea. Ciucaş. sodiu. a capacităţii de concentrare şi la scăderea forţei musculare. Golden Brau. Părerea multor specialişti este că berea poate fi încadrata în rândul alimentelor. se fac demersuri pentru a se scoate berea din grupa băuturilor alcoolice şi introducerea ei în grupa alimentelor. acid pantotenic. consumul moderat de bere este recomandat bătrânilor şi convalescenţilor. are o compoziţie chimică complexă: glucide 4-5 la sută (dextrine. maltoză şi glucoză). Berea. Berea oferă între 280-57 Kcal/l. Sapporo (Japonia). În România. Neumarkt. În România avem Bergenbier. Ursus. Caraiman. fier.7 la sută. fluor. 10 . Lipsa lor conduce la scăderea timpului de reacţie. Glucidele şi aminoacizii sunt factori esenţiali pentru obţinerea energiei şi inducerea unor sinteze de noi proteine umane. Bermas. B6. calciu 60-90 mg la litru. toate naturale. arsen. Bürger. PP. care constituie materia primă pentru proteine – «cărămizile vieţii».a.1-0. şi aliment. un hormon ce determină stimularea sucului gastric. un litru de bere oferind 27 la sută din dieta zilnică necesară de aminoacizi ca metionină şi lizină. substanţe proteice 0.Asahi. substanţe amare. substanţe ce s-au dovedit toxice faţă de celula canceroasă şi indiferente faţă de celula normală. Cele mai bune efecte anticanceroase le-au avut berea neagră şi berea nealcoolizată. care au dovedit că anumite substanţe.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Prin conţinutul său de apă. de remediu terapeutic şi chiar de adjuvant al medicaţiei. Concluzia este că un consum moderat de bere este benefic pentru sănătate şi că această băutură naturală are atât calităţi de aliment. atât asupra berii alcoolice. de exemplu xantohumolul şi izoxantohumolul din hamei. băuturile răcoritoare pe bază de zahăr. vitamine. boli renale (diureza provocată de bere favorizează eliminarea nisipului urinar. Consumul ponderat de bere este pozitiv corelat cu prevenirea bolii ischemice coronariene. 11 . în urma prelucrării termice a alimentelor. inhibă dezvoltarea celulelor canceroase. hipoaciditate). cu real succes. se susţine că este una dintre cele mai pure băuturi. prevenind formarea calculilor urinari) şi boli cardiovasculare. oferă date cu privire la contracararea efectelor cancerigene ale unor compuşi ce se găsesc în mâncare. care conduc la obezitate. cât şi asupra celei nealcoolice. Mai mult. Substanţele din hamei au acţiune anticancerigenă S-au făcut diverse studii clinice. berea se dovedeşte utilă şi în numeroase condiţii patologice: boli digestive (inapetenţă. fiind supranumită şi "pâinea lichidă". Pentru că berea nu are nici un fel de aditiv. în anumite cazuri. berea slab alcoolizată ar putea înlocui oricând. Cercetări efectuate în Japonia (Okoyama University). flavonoide şi minerale. de băutură răcoritoare şi. S-a constatat că hameiul conţine principii active anticancerigene şi ca acestea ar fi flavonoidele. rezultate asemănătoare fiind comunicate şi în cazul hemoragiilor cerebrale şi bolilor arteriale periferice. aminoacizi. proces sau serviciu trebuie să fie conforme cu anumite specificaţii cuprinse într-un referenţial de calitate prestabilit. Această certificare garantează cu o anumită probabilitate că “entitatea” certificată poate face faţă cerinţelor unor comenzi ulterioare care se înscriu în specificaţii.produse. 12 . Certificarea se poate aplica următoarelor categorii de “entităţi”: . persoană. numită “terţă parte”. specificaţii tehnice. proces sau serviciu. alte documente care stipulează o serie de condiţii pe care trebuie să le îndeplinească “entitatea” care se doreşte a fi certificată.servicii. proces. este în conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. deci pentru a fi apte de utilizare. Scopul principal al acreditării este de a ţine sub control organismele de certificare din punctul de vedere al aptitudinii acestora de a stabili corect caracteristicile unei entităţi. caiet de sarcini. În standardele europene din seria EN 45000 referitoare la certificare şi acreditare. . Referenţialul de calitate poate fi un standard.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Capitolul III. ce indică existenţa încrederii adecvate că un produs. Certificarea este o acţiune oficială prin care se demonstrează că o “entitate” (produs. serviciu. Analiza conformităţii berii Bermas III. organizaţie etc. Rezultatul activităţii de certificare este o “entitate” certificată pentru care organismul independent emite un act de recunoaştere a conformităţii numit certificat de conformitate sau emite o marcă de conformitate (pentru certificare). Recunoaşterea oficială a competenţei unui organism de certificare (sau a unui laborator pentru un tip de încercare dat) se realizează prin acreditare. corespunzător identificat.procese.) este conform unor specificaţii prestabilite.1 Conceptele şi termenii certificării şi acreditării Pentru a corespunde condiţiilor de calitate. . Conformitatea cu specificaţiile tehnice este certificată de o organizaţie independentă. adoptate ca standarde în România prin traducere. orice produs. se defineşte certificatul de conformitate ca fiind documentul emis pe baza regulilor unui sistem de certificare. obiectivă. Acţiunea de calificare a unui proces de fabricaţie consta în verificarea capabilităţii unui proces nou de a produce într-un mod constant un produs conform cu definirea sa prin proiectare. procesul de calificare constă în măsurarea diferenţei între ce s-a specificat şi ce s-a obţinut în realitate. pe piaţa unică vest-europeană nu circulă decât produse certificate. Pentru un produs.persoane.întreprindere. Certificatul de conformitate sau marca de conformitate aplicată sau eliberată sunt necesare pentru a asigura încrederea clientului în calitatea produselor/serviciilor 13 . din procesele de fabricaţie: capabilitatea permanentă a proceselor de fabricaţie de a produce în perfectă conformitate cu specificaţiile tehnice. . Conformitatea produsului cu specificaţiile tehnice rezultă: din proiectare: traducerea corectă a necesităţilor exprimate de clienţi în specificaţii tehnice. De la 1 ianuarie 1993. pentru a se demonstra (a se verifica) dacă produsul prezintă conformitate.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 . SR EN 45013:1553 – Criterii generale pentru organismele de certificare ce efectuează certificarea personalului. creşte nivelul de încredere al beneficiarului în produsele oferite. Organismele de certificare a produselor. certificatul şi marca de conformitate permite accesul produselor româneşti pe pieţele internaţionale. unde certificarea este obligatorie. trebuie să respecte anumite criterii generale pentru a fi recunoscute la nivel naţional sau european ca fiind competente şi fiabile să asigure funcţionarea unui sistem de certificare a produselor. Prin definiţie. Avantajele certificării produselor sunt: asigură promovarea exporturilor şi accesul facil pe anumite pieţe internaţionale. În acelaşi timp. a sistemelor calităţii. a personalului etc. certificarea conformităţii produsului este activitatea unui organism de certificare (“unei terţe părţi”) care dovedeşte existenţa încrederii adecvate că un produs. se asigură depăşirea concurenţei şi câştigarea de clienţi noi. EN 45012 şi EN 45013 care au fost preluate integral sub forma 96 standardelor româneşti seria SR EN 45000. corespunzător identificat. printr-o declaraţie de conformitate. se asigură menţinerea sau creşterea competitivităţii . . dată pe proprie răspundere. -pentru a se conforma condiţiilor reglementărilor obligatorii. • prin certificare de către “a doua parte” (second part certification) (pe o bază 14 . sistemelor calităţii. se pot crea condiţii avantajoase de desfacere. Producătorii au câteva motive să obţină certificarea: .pentru a facilita schimburile naţionale şi internaţionale (certificarea voluntară). după cum urmează: SR EN 45011:1553 – Criterii generale pentru organismele de certificare ce efectuează certificarea produselor.pentru a demonstra şi a-şi îmbunătăţi propriul angajament în ceea ce priveşte politica în domeniul calităţii (certificare voluntară). Verificarea conformităţii produselor poate fi efectuată la trei niveluri: • prin certificare “primară” efectuată de către “o primă parte” (first part certification): fabricantul însuşi declară conformitatea produsului său cu specificaţiile tehnice sau cu caietul de sarcini. SR EN 45012:1553 – Criterii generale pentru organismele de certificare ce efectuează certificarea sistemelor calităţii. personalului etc. pentru ca producătorul să aibă dreptul să-şi introducă produsele pe piaţă (certificare obligatorie).Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 furnizate. este în conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ (referenţial). Astfel de criterii generale sunt stipulate în standardele europene EN 45011. apare o multiplicare a certificărilor. Se verifică dacă produsele corespund specificaţiilor şi criteriilor definite prin reglementări tehnice. pentru testarea unor astfel de produse. 15 . Dreptul de a utiliza certificate sau mărci de conformitate este acordat printr-o licenţă (pentru certificare). însoţită de un dosar tehnic. Se întocmeşte raportul de audit de certificare care se supune spre examinare şi aprobare. • Efectuarea unei vizite de audit ( Anexa ) la întreprindere pe baza unui plan de audit transmis solicitantului pentru însuşire şi acceptare.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 voluntară): fiecare client îşi certifică furnizorul său. pentru produse din sectoarele militar. Certificarea produselor presupune parcurgerea următoarelor etape: • Adresarea unei cereri de intenţie pentru certificarea conformităţii produselor. Certificarea obligatorie se referă la produsele care sunt sub incidenţa unor reglementări naţionale referitoare la protecţia vieţii. Certificarea voluntară se referă la produse pentru care nu există reglementări obligatorii. unui organism de certificare. Cu prilejul auditului se constată condiţiile concrete în care se realizează produsele supuse certificării şi se urmăreşte dacă procesele de fabricaţie sunt menţinute sub control. În lipsa recunoaşterilor reciproce între organismele de certificare. Certificarea conformităţii produselor este în general o acţiune voluntară. Dezavantajul acestei modalităţi de certificare este că furnizorul suferă audituri multiple de la mai mulţi clienţi care achiziţionează acelaşi produs. Certificarea este obligatorie. în multe state. Produsele certificate primesc un certificat de conformitate eliberat de către un organism terţ independent şi pot utiliza marca de conformitate aplicată pe produs. Întreprinderile din ţările în care nu există organisme de certificare pot solicita certificarea la organisme din alte ţări. iar o problemă de calitate descoperită de unul dintre clienţi nu este comunicată şi celorlalţi. sănătăţii beneficiarului sau protecţia mediului înconjurător. • Instrumentarea dosarului de către organismul de certificare. • certificarea de către “o terţă parte” (third part certification) care poate fi voluntară sau obligatorie. aviaţie. Aceasta reprezintă certificarea propriu-zisă în sensul că este efectuată de un organism de certificare independent. • Se acordă (sau se refuză cu precizarea motivelor care au condus la această hotărâre. nuclear etc. În acest scop se efectuează o serie de încercări într-un laborator de probe acreditat.) certificatul de conformitate şi dreptul la utilizare a mărcii de conformitate. Baza de date poate fi accesată pe INTERNET la adresa www. Un certificat de calitate acordat de un organism de prestigiu. contract în care sunt precizate condiţiile de efectuare a auditurilor de supraveghere şi a auditului de reînnoire. reînnoieşte dreptul de a deţine certificatul sau marca de conformitate. acestea pot fi: . este acreditat. Laboratoarele în care se efectuează încercările necesare activităţilor de certificare trebuie să fie independente şi să fie acreditate.încercări de tip şi certificare sistem. 2). Se încheie apoi un contract de supraveghere între organismul de certificare şi întreprinderea solicitantă. . care are o reprezentanţă în Bucureşti. TÜV-Rheinland oferă consumatorilor (individuali sau comercianţi) o baza de date care cuprinde informaţii despre produsele firmelor afiliate. . . 16 . . ca organism de certificare extern. .Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 • Supravegherea întreprinderii şi a calităţii produselor certificate. Prin tastarea în caseta speciala a numărului de identificare( ID-ul din 12 simboluri) al produsului care ne interesează se află informaţiile dorite.TUV.încercări de tip şi supraveghere în fabricaţie.încercări 100%. În ceea ce priveşte încercările pentru certificarea produselor (etapa nr.certificare sistem şi acceptarea controlului făcut de producător.încercări pe loturi.com. Pentru certificarea sistemelor calităţii în România. .încercări de tip şi supraveghere în comerţ. independent reprezintă pentru un produs sau o firma echivalentul unui paşaport cu valabilitate internaţională. TÜV (Germania). pe baza autocontrolului fabricantului şi a auditurilor de supraveghere.încercări de tip. . Se face dacă concluziile raportului scurt sunt favorabile. Periodic.încercări de tip urmate de supraveghere în comerţ şi fabricaţie. organismul de certificare. În anul 1990.000 hl/an.000 tone/an. ca o secţie de producere a berii.com Pagina web: - Nr inregistrare R.analiza societate – Adresa: Platforma industrială Scheia. prin preluarea activităţii secţiei de bere şi malţ Suceava din cadrul ISBA Rădăuţi.: J33/37/1991 CF: R723636 Persoana de contact actionariat: Crisan Viorel Societatea s-a înfiinţat în anul 1974. 17 .C.2 Bermas Suceava BERMAS Suceava (BRM) . a intrat în funcţiune secţia de producere a malţului. aflată în subordinea Intreprinderii de Spirt. În anul 1981. cu o capacitate de 11. jud. Bere şi Amidon Rădăuţi şi având o capacitate iniţială de 200.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 III. Suceava Telefon: 0230-526543 Fax: 0230-526542 e-mail: bermas@yahoo. se înfiinţează "Intreprinderea de Bere şi Malţ" Suceava. Suceava. . Bermas S. malţul este produs din orz indigen. berea a reintrat în categoria băuturilor alcoolice. derivatelor şi deşeurilor rezultate. Obiectul principal de activitate al societăţii constă în producerea şi comercializarea berii. procurat de la Aiud (S.bere la KEG.subproduse rezultate din procesul de fabricaţie al berii şi malţului. sub denumirea de BERMAS SA Suceava. s-a constituit ca societate pe acţiuni. . . pentru fiecare 100 acţiuni deţinute. malţului şi altor băuturi alcoolice. Conform Legii 523/2002.C.a. Suceava. acţionarii care deţineau acţiuni la data de 31 martie 2004 au primit un număr de 34 de acţiuni cu titlu gratuit. Papadia. Acest lucru a iritat conducerea Patronatului Industriei Berii din România. de puternicii concurenţi în domeniu este faptul că fabrica suceveană este singura care utilizează în fluxul tehnologic hamei floare indigen. în ţara noastră hameiul producându-se în cantităţi foarte mici şi punând probleme în pregătirea.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Începând cu anul 1991. Obiectele secundare sunt: -realizarea de prestări servicii pentru terţi.A. fostul IAS Transilvania). Majorarea de capital a fost hotărâtă în AGA din data de 18 martie 2004 şi s-a realizat prin capitalizarea rezervelor constituite din profitul net.bere la sticlă pasteurizată. Principalele grupe de produse rezultate din cadrul activităţii de bază sunt: . Astfel. De asemenea. ceea ce face ca berea să se realizeze la preţuri mai reduse. depozitarea şi păstrarea până la noua recoltă.efectuarea de operaţiuni de import-export din domeniul său de activitate. . care cere armonizarea legislaţiei din ţara noastră cu directivele UE 92/83/EEC şi 92/84/EEC în care se face 18 .C.malţ. Principalii concurenţi: BRAU UNION INTERBREW TUBORG ROMÂNIA SAB MILLER BERE MUREŞ Unul dintre elementele care diferenţiază berea produsă de S. Intreprinderea de Bere i Malţ. Întreaga producţie de hamei de la Aiud este finanţată de la început de Bermas s. 000-14. accizele la produsul bere reprezintă 80-90% din aceleaşi taxe practicate în U. la nivel mondial se aplică Convenţia de la Nisa.4 litri/cap de locuitor anual. consumul de bere din ţara noastră are o valoare medie de 54. a precizat faptul că. Se preconizează. 19 . Analiza cursului de tranzacţionare Cursul BERMAS prezintă în perioada analizată două perioade distincte: o primă perioadă de creştere accentuată. cu 29 litri. iar pe ultimul loc Italia.) şi băuturile alcoolice distilate. urmată de una mai lungă de stabilizare a cotaţilor în intervalul 12. Pe locul I se poziţionează Cehia.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 distincţia clară dintre băuturile alcoolice fermentate (berea. cidrul etc. creşterea accizelor la acest produs în 2003. băuturi din fructe şi sucuri din fructe. Creşterea cursului a fost însoţită şi de o creştere a volumelor de tranzacţionare.000 lei. Totodată.B. în acea perioadă. în general. valoare care ne plasează la mijlocul clasamentului. astfel.I. Vifor Versescu. la care a aderat şi ţara noastră şi în care produsul bere este plasat în clasa 32 alături de «ape minerale şi gazoase şi alte băuturi nealcoolice. vinul.R. siropuri şi alte preparate pentru fabricarea băuturilor». Actualmente.. cu 156 litri/cap de locuitor.E. Creşterea spectaculoasă a cursului în luna septembrie 2002 trebuie văzută în contextul unei evoluţii de excepţie a pieţei bursiere. potrivit unui plan de majorare graduală. Conform unei statistici realizate de British Beer Association. directorul general al P. care a scăzut la jumătatea lunii martie chiar până la 11. se toarnă berea la mijlocul paharului înclinat la 45 grad. închiderea la culoare în aceste operaţii datorânduse. înaltă de 3-4 cm. . la care se poate folosi drept colorant caramelul. cotaţiile stabilizându-se în jurul valorii de 13. intervine în determinarea culorii berii. III. culoarea va fi influenţată de materia primă utilizată. cunoscută sub numele de ale. ca pils sau iris stout( bere neagră tare. Culoarea berii trebuie să fie: Bere blondă Galben-pai până la galben Bere brună Bere specialitate Brun Galben sau brun. Făcând excepţie de berea brună şi de berile speciale.spuma mai puţină formează berea englezească amară. specific 20 . Culoarea Culoarea este o caracteristică senzorială importantă a berii. reacţiilor Maillard.000 de lei per acţiune. Acum spuma diferă după tipul de bere: . de asemenea.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Perioada mai proastă a Bursei de la sfârşitul anului 2002 nu a afectat semnificativ şi cursul BERMAS.000 de lei per acţiune. în prezent consumatorii fiind orientaţi în consumul berii de culoare cât mai deschisă.3 Analiza calităţii senzoriale a produslui bere blondă Bermas Spuma dezvăluie multe despre calitatea berii. la nivelul anului 2003 conturându-se un nou curs de echilibru în jurul nivelului de 12. Spuma unei beri de calitate trebuie să fie albă. de durata şi temperatura fierberii mustului cu hamei. de intensitatea şi durata brasajului. persistentă timp de minimum 3 minute. Extracţia în must a substanţelor colorate din must hamei. în cazul berii blonde. Dacă spuma dispare rapid înseamnă că berea e prea caldă sau că paharul nu a fost bine spălat şi are depozite invizibile de grăsime sau detergenţi. a cărei culoare este determinată de procesul de uscare. cu bule mici şi uniforme. Pentru a obţine o spumare perfectă. Nu se agită sticla înainte de desfacere.000 de lei per actţune. Anul 2003 a consemnat o perioadă mai modestă pentru evoluţia cursului BERMAS. densă.spuma cremoasă şi fermă apare la berile cu mult hamei şi la bere allmalţ. Trebuie să remarcăm volumele foarte mari tranzacţionate în perioada aprilie 2003. din orz prăjit). în principal. fără sediment sau impurităţi. atunci când acesta este învârtit uşor. Mirosul Pentru un începător poate părea ciudat să-ţi bagi nasul în pahar şi să adulmeci. precum doppelbock. omul putând discerne între 3000 şi 4000 de mirosuri diferite. moliciune. fără sediment sediment sau fără Lichid limpede cu luciu impurităţi. asprime. provenit cu din lichid sediment depunerea drojdiei. varietatea de hamei folosită şi cantitatea introdusă la fierberea lustului. etc. Acest lucru se aplică mai ales în cazul berilor cu un conţinut mare de alcool. Răcirea la temperaturi foarte joase poate de asemenea să tulbure berea. AROMA BERII Aroma berii reprezintă un complex de senzaţii care se referă la gust.Simţul nostru olfactiv este foarte sofisticat. neiritant. iritant.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Claritate şi consistenţă Majoritatea tipurilor de bere sunt filtrate pentru a avea o limpezime de cristal. caracteristic. dar acest lucru este reversibil cu încălzirea. şi perlaj de dioxid de carbon carbon Berea caramel: opalescent. dacă ne gândim că berea este ceva de băut. caracteristic. 21 . miros. spumă albă spumă şi perlaj de dioxid de sau impurităţi. ce fel de hamei s-a folosit. Consistenţa berii poate să ne spună câte ceva despre conţinutul ei în alcool. Există însă şi sorturi de bere care nu sunt filtrate şi care sunt uşor tulburi din cauza drojdiilor încă prezente în ele în momentul consumului. nivelul de compuşi cu sulf. O bere clară se va tulbura pe măsură ce se va învechi. Berea trebuie să fie Bere blondă Bere brună Bere specialitate Lichid limpede cu luciu Lichid limpede. Acest proces este adesea accelerat prin păstrarea berii într-un loc prea cald sau expus luminii solare. Aroma berii este dependentă de: drojdia folosită la fermentare şi produşii secundari formaţi. răceală. Mirosul berii oferă însă informaţii valoroase asupra felului în care a fost fermentată berea. Berea tare lasă un strat umed pe pereţii paharului. Formarea dioxidului de sulf depinde de specia de drojdie şi de condiţiile de aerare. proteinele cu masa moleculară mai mare contribuie în mare măsură la corpolenţa berii. gradul de aerare a mustului la fierbere (în prezenţa aerului se produce acid izovaleric care conferă mustului gust şi miros de brânză).1% s. CORPOLENŢA BERII Corpolenţa berii este determinată de conţinutul de alcool şi de extractul reziduual al berii. în principal dioxidul de sulf – este benefic în ceea ce priveşte stabilitatea aromei berii. ceea ce înseamnă că acest parametru senzorial va depinde de greutatea specifică iniţială a mustului. VALOAREA CALORICĂ ŞI NUTRITIVĂ A BERII Valoare calorică a berii este dată de principalii constituenţi ai berii finite: alcoolul. cât şi proteinele au aceeaşi valoare calorică (4. ar fi foarte redusă. Deoarece atât hidraţii de carbon. Fineţea aromei de hamei în bere va depinde de: calitatea iniţială a hameiului. îmbutelierea berii în absenţa oxigenului.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Hameiul. În aprecierea valorii nutritive a berii trebuie însă să se aibă în vedere şi conţinutul de vitamine.u. are o mare influenţă asupra aromei berii (mirosului). trebuie luate în considerare efectele consumului moderat de bere asupra digestiei şi sistemului nervos (în special CO2 conferă un efect răcoritor şi stimularea digestiei). Din extractul berii. uleiul esenţial din hamei. dacă nu se ţine seama numai de nutrienţii principali (carbohidraţi şi proteine). având un rol antioxidant. Aroma de hamei este evidentă şi de dorit în berea de tip Pilsner şi la aceasta contribuie. Compuşii de sulf afectează gustul berii. Valoarea nutritivă a produselor agroalimentare = valoarea energetică + valoarea senzorială + valoarea igienico-sanitară + valoarea biologică. Valoarea nutritivă a berii. în principal. în plus de aceasta. 22 . Tipul de produs folosit. hidraţii de carbon şi proteinele.1 kcal/g).0 % Alcool (greutate/volum). + 7. precum şi momentul adăugării la fiebere influenţează mult aroma berii. mai ales prin uleiul esenţial conţinut. aminoacizi liberi şi substanţe minerale şi. în calculul valorii energetice se poate lucra cu substanţa uscată a berii şi cu conţinutul de alcool: Valoarea calorică (energetică)= 4. luciu 4 de limpede luciu 3 perceptibil limpezime 0-4 Excelent. gust amărui 6-7 Uşor amărui 4-5 Slab pronuntat. prin metoda scării de punctaj Caracteristica Scara de Descrierea caracteristicilor produsului Punctaj senzorială punctaj examinat acordat gust 0-8 Foarte aromat. prin metoda scării de punctaj Denumire produsului analizat: bere Bermas Numele şi prenumele degustătorului: Examinator 1 Data: 19. caracteristic Satisfăcător caracteristic aroma (miros) 0-5 Limpede fără sedimente şi impurităţi 2 Fără sedimente şi luciu 1 Cu imurităţi şi sedimente 0 Excelentă. fără nunaţe străine 2-3 Necorespunzător. gust fin amarui 8 Aromată. tipică 5 sortimentului culoare 0-4 Bine pronunţată. greu 0 foarte limpede.Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Evaluarea calităţii senzoriale a berii blonde.12. alterat. foarte bine pronunţată.2008 23 . tipică sortimentului 4-3 Corespunzăoare sortimentului 3-2 Miros slab corespunzător sortimentului 2-1 Insesizabil 0 Aurie 4 Galben pai 3 Galben 2 Gălbui 1 Altă culoare 0 Fişa individuală de analiză senzorială. 2008 Producătorul: Bermas Suceava 24 .Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Caracteristici senzoriale Punctaj acordat Observaţii Gust 6 Aromat.12. luciu caracteristic Miros 3 Corespunzător sortimentului Culoare 4 Aurie Spumă 2 Uşor fermă max 1 cm.12.2008 Caracteristici senzoriale Punctaj acordat Observaţii Gust 5 Uşor amărui Limpezime 4 Excelent. bule neuniforme Semnătura degustatorului: Fisa centralizatoare de analiză senzorială Denumirea produsului analizat: Bermas Data de fabricaţie: 14. bule neuniforme Semnătura degustătorului: Denumire produsului analizat: bere Bermas Numele şi prenumele degustătorului: Examinator 2 Data: 19. foarte limpede. foarte limpede. luciu caracteristic Miros 3 Corespunzător sortimentului Culoare 4 Aurie Spumă 2 Max 1cm. gust amărui Limpezime 4 Excelent. 5 Numele si prenumele examinatorilor: 1. Examinator 1 2. berea Bermas este superioară. 25 .Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava Caracteristica 2009 Punctaj individual acordat de fiecare examinator senzorială Punctaj mediu total al caracteristicii Examinator 1 Examinator 2 Gust 6 5 5. în special datorită mirosului mai bine pronunţat şi a spumei care pe lângă faptul că persistă mai mult îndeplineşte mai bine cerinţele unui examinator. Examinator 2 În concluzie.5 Limpezime 4 4 4 Miros 3 3 3 Culoare 4 4 4 Spumă 2 2 2 Punctaj mediu total al produsului: 18. Bucureşti 1985 Lucian Ioancea Maşini.ro 26 .Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Bibliografie Petre Berzescu ş . Tehnologia malţului şi a berii Universitatea Galaţi 1979 T. spirtului şi a drojdiei. Editura Didactică şi Pedagogică C. utilaje şi instalaţii în industria alimentară. Editura CERES.Popa fermentativă. Hopulele Traian Tehnologia berii.Predescu Utilajul şi tehnologia în industria alimentară C. Paul Dinache Editura CERES. Bucureşti 1980 Dr.Cojocaru Bucureşti. Bucureşti. 1981 Berzescu Utilaje şi instalaţii în industria berii şi a malţului.a. Iosif Kathrein Editura CERES. Utilaje şi instalaţii în industria berii şi a malţului. 1988 www.Ing.google. Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Anexe 27 . Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 Metodica generală de desfăşurare a unui audit 28 . Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 29 . Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 2009 30 .