ALCOOLISM Examen Clinic

March 21, 2018 | Author: Maria Magdalena Dumitru | Category: N/A


Comments



Description

ALCOOLISMULPSIHODIAGNOSTICUL EXPRESIEI atitudine:- cooperant, relaxat, euforic, dezihibat, agresivitate sau greu cooperant vestimentatie: corespunzatoare, adecvata v. si grupului cultural sau dezordonata, neingrijita voce:- dizartrica; logoree; privire:- trista, apatica; hipermobila, nu stabileste contactul vizual; mimica si pantomimica: expresiva, ampla, explicativa; hipomimii FUNCTII DE CUNOASTERE ( functii cognitive) senzatia: hiperestezie ( iritabilitate, irascibilitate); hipoestezie perceptia: iluzii patologice cu falsele recunoasteri; halucinatii psiho-senzoriale (halucinatii vizuale: imagini izolate, oameni, animale, scene panoramice; auditive, olfactive, mai rar de alt tip); pseudohalucinatii tactile superficiale, kinestezice; derealizare; delir de gelozie (datorat impotentei sexuale) atentia: dificultati de concentrare a atentiei; abilitate redusa de a focaliza, de a sustine si schimba atentia; memoria: hipomnezii (lapsusul), amnezie retrograda localizata (lacunara); afectarea evocarii imediate si a memoriei recente; diminuarea randamentului memoriei (fixare, recunoaştere şi reproducere) gandirea: tulburari in ritmul gandirii cu incetinirea lui (bradipsihie), incoerenta; afectarea gandirii abstracte si comprehensiunii; false interpretari cu delir cu tematica paranoida, dar si de grandoare, mistica; ideaţie hipocondriacă; diminuarea capacităţii de judecată imaginatia: scaderea sau cresterea imaginatiei FUNCTII AFECTIVO-EMOTIONALE dispozitia: anxietate (matinală, atenuată de prima ingestie de alcool), disforie, labilitate emotionala,depresie, ↓ toleranţei la frustare emotii: elemente fobice ( frica de intuneric) sentimente: sentimente de culpabilitate initial, sau lipsa oricarui sentiment de vinovatie ca expresie a pulsiunilor de a-si satisface nevoile, fara nicio constrangere pasiuni: consum de alcool, droguri, consum de bani in exces, pentru jocurile de noroc; dependenta de internet, sau jocurile pe calculator; instinctele: alimentar (exagerarea: dipsomanie, diminuarea pana la refuz alimentar) sexual (inhibitie sexuala; scaderea libidoului; perversiuni sexuale;) de aparare (exagerarea- heteroagresivitate fizica si verbala; manifestari clastice - comportament motivat halucinator in delirium; sau scaderea/abolirea:- indiferenta fata de pericole; tendinta la automutilare; idei suicidare, pseudosuicidare;) matern: ↓ instinctului matern pana la abandonul copilului motivatia: incercarea de a se angaja in comportamente de schimbare; FUNCTII EFECTORII vointa: hipobulie, abulie, impulsivitate, monomotivare, pervertire voliţională conduita motorie: bradikinezie; neliniste psihomotorie pana la agitatie; impulsuri, raptusuri; ↓adaptabilitatea socială, deteriorarea activităţii sociale şi profesionale activitatea: comunicarea verbala (limbaj): hiperactivitatea (logoree), hipoactivitate simpla, ritm neregulat, voce de tonalitate grav/medie, intensitate mare/medie, limbaj vulgar; dislalie; dizartrie; latenta in raspunsuri, tangentialitatea sau circumstantialitate cu care raspunde; discurs cu digresiuni; comunicarea nonverbala: tinuta dezordonata; hipermimii; gestica ampla (hipergestualitate); somnul si viselor: insomnii de tip mixt, inversarea ritmului somn-veghe, somn neodihnitor, cu vise terifiante (zoopsii, conţinut profesional); somnolenta diurna; FUNCTIA DE SINTEZA: temperament: coleric, melancolic, sangvinic caracter: activitati sociale, la locul de munca sau recreationale importante sunt abandonate sau reduse; retractilitate fata de familie; constiinta: tulburari ale campului de constiinta (reducerea vigilitatii) pana la obnubilare cu inhibitie motorie la coma; stare oneiroida, stare deliranta; dezorientare tempro-spatiala, auto si allopsihica; personalitatea: pasiv- dependenta, borderline, disociala; este în declin: profil tipic alcoolic (sdr. amotivaţional: monomotivare, sărăcire existenţială, pervertire voliţională) +declin etic (minciună, furt, înşelătorie, conflicte familiale, regresie socială şi profesională); degradarea personalitatii (psihopatiforma: se caracterizează prin cinism brutal, excitabilitatea nereţinută, agresivitate, lipsă de tact; organic-vasculară: se caracterizează prin euforie cronică, nepăsare, generozitate, reducerea bruscă a simţului; mixtă: se caracterizează prin lipsa de spontaneitate, astenie, pasivitate, stimulare redusă, lipsa de interese şi iniţiativă) intelect: scazut/mediu/crescut EVALUAREA DIAGNOSTICA 1 de stare de sevraj tb. fie la nivel mental (ex. unei s. în cursul anului precedent: 1. ! Simptomele de sevraj pot fi induse de stimuli condiţionaţi/învăţaţi.Recuperare completa. ep.-lui de dependenţă. caracteristici trăite/observate la pac. neglijarea progresivă a plăcerilor sau intereselor datorită consumului de s.0 1. Tulburările psihologice (de ex.Dezinhibiţie datorată contextului social (de ex.1. şi/sau în doze mari a s.Consum de s. perceptiei. inj. imediat anterior → în astfel de cazuri.O afectiune care apare in urma adm. de abstinenţă. stare psihologică de sevraj la reducerea sau încetarea consumului. în absenţa unui consum de s. psihoactive... încetarea consumului. depresive secundare consumului masiv de alcool) fie la nivel somatic (ex. făcut numai dacă este justificat în termeni de severitate Starea de sevraj poate fi complicata prin convulsii. Debutul si evoluţia sunt limitate in timp si sunt legate de tipul si dozele substantei psihoactive consumate în mod obişnuit imediat inainte de începutul prd. 2. nu constituie prin ele însele o dovadă a utilizării nocive (ex.3 (predelirium tremens) Un ansamblu de simptome avand o grupare si severitate variabile şi care apar la întreruperea absolută sau relativă a consumului unei s. utilizată. ac. persistenţa consumului în ciuda evidenţei clare a unor consecinţe nocive (somatice şi psihice). hipoglicemia. unde doze mici de s.Modalităţile nocive de utilizare .indivizii cu afectări organice subacute (IR. dată dg. de s.4 (delirium tremens) 2 . Include: Betia ac. de sevraj este unul din indicatorii sdr. tranzitor (intensitatea şi efectele intox.1 1. în absenţa utilizării ulterioare a s. toxicomania ) ≥ 3 din următ. existenţa toleranţei – pentru a obţine efectul dorit sunt necesare doze mai mari decât iniţial 5. sau că duce la consecinţe sociale neg. Simptomele somatice variază în fc.. psihoactivă sau dorinţa imperioasă de a consuma D) SINDROMUL DE SEVRAJ . tb. psihoactive si care produce tulb. psihoactivă ce afectează sănătatea. pot provoca un efect toxic disproporţionat de sever) 4. /cadrul cultural al pac. e privită dezaprobator de către altă pers.F1x. cantitatea consumată 3. dg. dipsomania. conflicte maritale) → faptul că modalit de utiliz a unei s. (sau a uneia asemănătoare) pt.) 5. de utilizare nocivă. de sevraj tb. exceptand situaţiile in care au apărut leziuni tisulare sau alte complicatii. Sdr. Dg. hepatită după autoadm. intox. de dependenţă sau tulburării psihotice. dezinhibiţia comportamentală la petreceri. Trebuie făcute eforturi pt.F1x. Caracteristica esenţială este prezenţa consumului de s. înlăturarea sau evitarea simptomelor de sevraj 4. utilizarea combinată a mai multor substanţe B) UTILIZARE NOCIVĂ – F1x. ↑ timpul necesar pt. dg. a necesita atenţie medicală prin el însuşi. in alcoolism / Betia NSA / „bad trips” (călătorii neplăcute cauzate de droguri halucinogene) DD: TCC ac. este conştient de natura şi gravitatea nocivităţii consumului. să figureze ca dg. la nivelul constiintei. sdr. codificat ca dg..Nu trebuie pus diagnosticul de „utilizare nocivă” dacă sunt prezente sdr. de dependenţă. Simptomele de sevraj sunt înlăturate de reluarea consumului de s.deseori criticate de ceilalţi şi frecvent asociate cu diferite consecinţe sociale neplăcute (arest. psihoactivă. principal doar în cazurile în care intoxicaţia apare fără să fie concomitent prezente pr.-ul caracteristic de sevraj pt. în ceea ce priveşte: debutul.) 6. legată de consumul de alcool sau drog C) SINDROM DE DEPENDENTA – F1x. a determina dacă pac.Strâns legată de nivelul dozelor (exc.. depresie şi tulburări de somn) sunt trăsături comune ale sevrajului.F1x. E) SINDROMUL DE SEVRAJ CU DELIRIUM . dupa un consum repetat şi prelungit.. 3. DIAGNOSTIC POZITIV (criterii ICD-10): A) INTOXICATIA ACUTĂ CU O SUBSTANTA . dificultăţi ale capacităţii de a controla comportamentul legat de consumul de s. comportamentului sau altor functii si raspunsuri psiho-fiziologice. obţinerea sau administrarea substanţei sau pentru revenirea de pe urma efectelor acesteia 6. cognitiei. s. sănătate” în sensul definit în acest paragraf) 3. care trebuie luat în considerare.. o tulburare psihotică sau altă formă specifică de tulb. sau „mahmureala” nu sunt prin ele însele „nocive pt. afectului. ↓ în t. principal dacă el constituie motivul internării şi dacă este îndeajuns de sever pt. sau utilizarea aceleiaşi s. durabile legate de consumul de alcool sau de drog (fără deteriorarea sanătăţii)→ caz în care prioritatea tb. de droguri) → actualul consum este cauză potenţială de alterare a sănătăţii mentale/ somatice a pacientului 2.Este un fen. IH). fapt evidenţiat prin: sdr.2 (alcoolismul cronic.Acest dg. anxietate. dorinţă puternică sau compulsivă de a folosi substanţa 2. un anumit t. DD: intoxicaţia acută. Debutul tulb. rsp. Sunt evidente de obicei perturbarile in perceptia timpului si in cronologia evenimentelor.mult mai intense comparativ cu celelalte perturbari. psihoactive pot prezenta tipuri variate de simptome (variaţii influenţate de tipul de s. halucinaţii vii şi iluzii ce afectează orice modalitate senzorială. caract.) tb. depresivă TULBURARE PSIHOTICĂ REZIDUALĂ ŞI CU DEBUT TARDIV – F1x. tulb. Tulb. a afectării câmpului de conştiinţă şi afectării cognitive generalizate 3. Tulb. Tulb. fenomenele stării de sevraj pot fi prezente pe o prd. în general strâns legate de niv. deliruri şi /sau idei de referinţă (de obicei de tip paranoid şi de persecuţie). Pacienţii ce prezintă starea terminală cronică a sdr. mentală pre-existentă mascată de consumul de s. TULBURARE MENTALĂ ŞI COMPORTAMENTALĂ NESPECIFICATĂ – F1x.6. DD: Tulb. Korsakov. cu istoric îndelungat de consum.9 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL 3 . tendinţa la autoneglijare. de dispoziţie.↑ al dozelor ±consum prelungit de s. dezorientare temporală şi cronologică a evenimentelor 2. în care consumul unei s. prin: halucinaţii vii (tipic auditive. TP schizoidă sau paranoidă SINDROM AMNEZIC – F1x. Leziuni organice. psihoactive → cazurile la care debutul apare mai târziu decât ep.7 Tulb. pt. SCH. tulb. cu tulb. îndelungată de abstinenţă completă funcţiile intelectuale şi memoria se pot ameliora. unui ep.relativ bine pastrate..învăţarea unui material nou. Alte fc cognitive . Tulburare afectivă reziduală.8 Orice altă tulb. uneori periclitând viaţa. dar şi prin alte modalităţi senzoriale). insomnia. care poate fi marcată Include: psihoza Korsakov sau sdr. normală de funcţionalitate. să persiste o prd. implicată şi de personalitatea consumatorului). tb. istoric de dovezi obiective ale consumului cronic (în special în doze mari) de alcool sau alte substanţe psihoactive Pot fi prezente dar nu obligatorii pentru diagnostic: schimbarea personalităţii. psihoactive în sfera cogniţiei. După o prd. personalităţii sau comport. delirium). Deliriumul tremens indus de alcool tb. Este o stare confuzională toxică de scurtă durată. de consum masiv→caz care tb. Tulb. tremor marcat Sunt de obicei prezente şi: delirurile. psihotică acută şi tranzitorie (F23. Câmpul conştiinţei de obicei clar – poate fi prezentă şi obnubilarea. tulburări psihomotorii (excitaţie / stupor) şi afect anormal (care variază de la frică intensă la extaz). absenţa deficitului de evocare imediată. se codifică aici numai dacă există a dovadă clară pt. schizotipală). anxietatea fobică.-lui de sevraj cu delirium sau cu debut tardiv → tulb. indus de alcool sau alte substanţe psihoactive DD: sdr. caract. de t. Remisie parţială într-o lună sau totală în 6 luni. afectului.6 Sdr. Confabulatia poate fi marcata dar nu este prezenta invariabil. de consum de s. TULBURAREA PSIHOTICA – F1x. în t. SCH. apatie/ pierderea iniţiativei. apare în t. iar defectele amnezice . codificat aici.75 („Tulburare psihotică cu debut tardiv”). tulb. poate fi identificată ca având o contribuţie directă la această stare. este complicata cu delirium. Tulb. afectarea memoriei recente. tremor. ce evocarea (redarea) imediată este intactă. în care schimbările induse de alcool/s. inversarea ritmului somnului şi hiperactivitate vegetativă Pot de asemenea sa se produca convulsii. psihotice induse de s. trebuie să reprezinte o schimbare/exagerare marcată faţă de starea anterioară. Criterii obligatorii de diagnostic: 1. Nu este o manifestare a sdr. tulb. codificat tot aici Simptome prodromale: insomnie.-). tulb. somatice de acompaniament. psihoactive. în contextul căreia efectele directe ale s. Demenţă. organice cu afectarea memoriei (demenţă. anxietate. psihoactive pot fi considerate ca responsabile. de la consumul de s. În unele cazuri. cum ar fi dificultatile in invatarea unui nou material. (de ex. printr-o alterare cronică şi severă a memoriei recente. includerea în nici una din tulburările de mai sus.F) G) H) I) J) O afectiune in care starea de sevraj (F1x. de t. Retardarea mentală uşoară/ moderată Include: Flashback-uri (rememorări paroxistice). depresivă. persistă dincolo de prd.5 Grup de fenomene ce apar în timpul sau imediat (de obicei în 48 h) după consumul unei s. anumite s. codificate la F1x.3). În unele situaţii şi pt. convulsii (pot preceda debutul) Triada clasică: obnubilarea câmpului de conştiinţă şi confuzia. Tulburare psihotică cu debut tardiv ALTE TULBURĂRI MENTALE ŞI COMPORTAMENTALE – F1x. Tulburări de personalitate sau comportament. psihoactive şi reapărută ca efect corelat cu consumul de s. psihotice cu debut tardiv (≥ 2 sapt. Altă deteriorare cognitivă persistentă. agitaţia. de mai multe zile sau săpt. tb să fie direct legat de consumul de alcool /s. a atribui starea unui efect rezidual al s. tb diferenţiată de stările corelate cu sevrajul. alte sdr. organic amnestic non-alcoolic. memoria îndepărtată este uneori alterată. Korsakov trebuie codificaţi la F1x. Este consecinţa întreruperii absolute/ relative a consumului de alcool la consumatori cu dependenţă severă. confabulare. false recunoaşteri. după întreruperea consumului continuu de s. în care am putea considera că acţionează un efect direct legat de consumul de s. dar care nu întruneşte crt. . paralizii oculare. „băutul social")/ diferenţierea diferitelor manifestări ale consumului de alcool între ele/ beţia acută patologică/ diferentierea dementelor alcoolice de alte demente/ diferentierea encefalopatiilor din cadrul alcoolismului de alte encefalopatii: encefalopatia hipertensivă. (encefalopatie hep.evoluţia poate fi bună în câteva zile sub tratament sau poate duce la aparitia de crize epileptice sau delirium tremens (care netratat duce la mortalitate în aprox 50% din cazuri). prognostic nefavorabil . prognostic favorabil . stadiul dependenţei organice .caracter parţial reversibil. de abstinenţă la pac. COMPLICATII: Complicatii neurologice si medicale ale uzului de alcool: intox alcoolica (intox ac. hipoxia. cum ar f scleroza multiplă/ simptomele abstinenţei alcoolice pot f mimate de anumite CMG (de ex. cu trat. dizartria şi incoordonarea): TCC/ AVC ischemic sau hemoragic/ hemoragia meningeală/ hematomul subdural cr. dezintoxicării şi al sevrajului prelungit – ameliorări notabile . letalitate mare prin: suicid. b. violenţă)/ Riscul criminogen /Cauze de 4 . care s-au hotărât să participe la o terapie pe termen lung (70% din pac. alcoolice cu patogeneza incerta (mielinoliza centrala pontina. accidente. sdr post-gastrectomie )/ b c-v (CMP cu evol spre insuficienţă congestivă. LSD. halucinoza alcoolica. meningita acută bacteriană/ virală/ anumite CMG şi condiţii metabolice (incoordonarea şi deteriorarea judecăţii asociate cu intoxicaţia alcoolică seamănă cu simpt. randamentul slab şi afectarea cal. cetoacidoză. al consum de alcool scurt) sau ireversibilă (persistă în cond. dig. intrerupta de remisiuni/recidive →determina o deteriorare progresiva si profunda a relatiilor fam/profes . iar uneori sunt atribuite în mod eronat acestora (de ex. mai ales la ♀. politoxicomania Criterii ale unei evoluţii favorabile: complianta cu planul de trat. de alcool şi atrofie cerebrală) . b. din acidoza diabetică. neuropatie periferica/optica. neoplas . de colaterali sau de markerii biologici. Gayet-Wernicke . miopatie. hiperuricemie. cardio-vasculare. poate persista un deficit intelectual cu grad variabil de confuzie.epilepsia alcoolică . 2. riscul violenţelor. dobandita. repetarea crizelor convulsive (care precedă debutul).evoluţie spre remisiune fără amnezia episodului. ce au frecventat un grup postcură rămân abstinenţi faţă de 45% care nu au contatctat un asemenea grup) şi cei care trăiesc într-un cuplu intact.sevrajul etanolic . digestive. de zdrobire musculară/ fracturi costale Complicatii sociale: profes-absenteismul. encefalop. TAB.evoluţie în 3 stadii: 1. sau riscul de victimă. hipnotice sau anxiolitice/ sdr. a muncii ducând în cele din urmă la pierderea slujbei. vit. îmbunatatirea calitatii vietii. TDM. nutritionale ale SNC. pe termen lung – prognostic nefavorabil. Fe/ leucopenie/ trombocitopenie)/ b infectioase ( meningită pneumococă/ meningococă)/ hipo si hipertermie/ depresiune respiratorie si hipoxie asociata/ encefalopatii toxice . inclusiv sex. . hipercortizolemie/ dezechilibre H-E/ incidenţă ↑ a traumatismelor: hematoame epidurale. tineri. hipomagnezemie.psihiatrice: fără tratament – deces în aprox. b. inclusiv a statutului fizic si mental. prostituţie. stadiul dependenţei psihice. B12. fluctuaţia nivelelor de conştientă. degenerescenta cerebelara.predelirium tremens + delirium tremens = urgenţe medico.. abstinenta stabila sau reducere semnificativa in frecventa si cantitatea bauta indicata de pac.cele mai mari şanse de succes terapeutic le au pac. semne piramidale/ afectiuni neurologice cu focalizare vestibulo-cerebeloasa/ tremorul esenţial/afecţiuni infecţioase: sepsis. vârstnici cu ist îndelungat al cons. intracerebrale/ lez. b. sdr de malabsorbtie.demenţa alcoolică . 1săpt. hipocalcemie. diminuare marcata a cravingului.evol: reversibilă (dispare în cond. droguri. hasis. de hipoglicemie şi cetoacidoza diabetică)) Afecţiuni legate de alcoolismul cronic: uzul nonpatologic de substanţă (de ex.intoxicaţia alcoolică cronică . secundare abuzului de alcool (sdr Wernicke-Korsakoff.. divort/copii cu tulb de comport (delicvenţă.confuzie mentală. hipertrigliceridemie. bilateral ( frecv la alcoolici) – agravare mai lentă a simptomelor. în cond. confuzionale febrile / sdr delirant-halucinatorii/ starea postcritica epileptica/ tulb. respiratorii.psihoza halucinatorie alcoolică cronică . blackout-uri)/ sdr de sevraj alcoolic ( tremor generalizat. de abstinenţă la pac. abstinenta de la abuzul altor substante. anxioasă/ tulb neurologice .conflicte fam. psihotice/TP/tulb.evoluţie progresiv spre demenţă. alimentare. sdr alcoolic fetal. 40 ani COMORBIDITĂŢI: depresia. prăbuşirea financiară / fam . insomnii cu onirism şi agitaţie. atrofie cerebrala alcoolica )/ b. afective: TB. ataxiile cerebeloase şi alte condiţii neurologice. 3.. uremia. stadiul consumului abuziv periculos de alcool (întreruperea nu declanşează simptome de dependenţă).produc simptome care seamănă cu cele ale intoxicaţiei sau abstinenţei. eter. encefalopatia portală – (ciroză hepatică + icter.Afecţiuni nelegate de alcoolism: alte intox care dau stare euforica: cocaina. tulb. ale MS/ crize convulsive posttraumatice/ hidrocefalie posttraumatică/ lez. degenerescenta hepato-cerebrala cr. tulb. DT)/ b. CO/ intox/abstinenţa cu sedative. – evoluţie favorabilă în circa 3 zile. cu ist. g-i.alcool cu alte s/ metabolice: hiper/ hipoglicemie. subdurale. sulfura de carbon. cu copii.. tulb de coagulare)→precipitată de hemoragia digestivă. pelagra)/ b. aritmii si TA anormala)/ tulb hematologice (anemie carenţială prin deficit de acid folic. recidivă dacă ingestia de alcool este reluată în timp scurt. intox patologica. tulb echilibru EVOLUTIE SI PROGNOSTIC: -evol variabilă. de aprox. hiponatremie.. o v. ascită. au un loc de muncă. a relatiilor familiale si sociale si/sau a statutului ocupational si a statutului legal.halucinoza alcoolică acută (Wernicke) . suicidul. anxietatea. t °C 1. profesionale. HTA.m.) dat. i. iv + restul vitaminelor BEŢIA ACUTĂ PATOLOGICĂ-sedare: diazepam i.B1 (numai i. tahicardie.piv cu HHC sau gudron.deces la alcoolici: patologie hepatică/ infecţii pulmonare /IMA/traumatisme/pancreatită. 2.m. de constienta.m. faza dezintoxicării (trat. bradicardie) .Predelirium: pacientului îi tremură mâinile. niv. alcoolice ac/ cr şi a consecinţelor psihopatologice)/ 2. – trat de întreţinere corespunzător INTOXICAŢIA CRONICĂ NECOMPLICATĂ . 1-1-1)  Trofic hepatic: Silimarină (1cpx3/zi. Coaxil (ai afect hep.-controlul TA. min. B6 1f/zi.o.LITIU]+ psihoterapie încă 1 an 3. 1-0-1) / Atenolol (50 mg. faza psihoterapeutică a remotivării persoanei/ 4. 1-0-1) 5 .trat.m.m /fenobarbital şi diazepam im/simpt. 800-1200mg cu ef. asfixie prin bol alimentar TRATAMENT MEDICAMENTOS Este de lungă durată min 1 an. B1.m. i.vizează: fundalul psihopatologic restant (epileptoid. sociale şi profesionale 1. anxiet. p. Aspatofort II f) >140/90mmHg (Glucoză 33% II f. Cipralex 10mg/zi (↓ impulsiunea de a bea) St.remotivare: ieşirea din monomotivarea toxicomană + plurimotivarea cu inserarea motivaţiilor în scalele de valori ale societăţii 4. sociale . 1cpx2/zi. 1cp/zi/ hTA (în DT): piv G10% / hidratare p.cofeină 1-2 f p. B1 2-4 mg (2-4 fiole) /vit./zi/i. dim. psihotice şi agitaţie cu agresivitate: Levo25. cu tare somatice şi cerebro-vasculare→edem cerebral: G 33% 5-10 f de 10 ml. 1-0-0. vitale/optimizarea oxidării alcool. 1cpx2/zi.adm. 2l/zi  Tahicardie: Metoprolol (50 mg. B6 4-5 mg/vit C 20. are facies vultuos. intox. faza reconstrucţieie familiale. / vit. 3f/zi. 1-0-1)  Diazepam (10 mg 1cp dim şi 1 f seara)/ Vit.psihoterapie de familie – se focalizează pe descrierea ef consum de alcool al pac. Faza dezintoxicării–durata optimă aprox 2-3săpt până la remisia simpt cl psihopatologice. este conştient  Carbamazepină (200 mg. ½cpx2/zi. 1-0-1)  ! dacă are afectare hep. monitoriz. TA. Funcţiile vitale . optim 2 ani 4 faze: 1. p. orientarea BEŢIA ACUTĂ PROFUNDĂ: obiective: protecţia fc. 1cp/zi sau f. a II-a zi: 1cp x2/zi. 1-0-1) + Diazepam (10 mg. asupra restului membrilor familiei .. 1cpx3/zi). ½cpx2/zi. bradipnee. B12 50 g/fosfobion/aspatofort Favorizarea eliminării alcoolului + rehidratare: primele 3-4 h sucuri dulci. I zi: 1cp/zi. echilibrul hidro-electrolitic/ se alternează SG + Insulină + vitamine cu SF + Aspatofort + vit/ asociind şi diuretice (insulina favorizează ↑ diurezei) Epilepsia alcoolică: abordare ca orice intox alcoolică + med antiepileptică + G hipertonă33% + MgSO4 25% 1f/zi iv.metode cognitiv-comportamentale/ . pulsul. adm. /după remisiunea simpt. faza de întreţinere/ 3./favorizarea eliminării alcool. lichid de vărsătură. ↓markerilor specifici GGT. comă alcoolică. puls.aspirarea secreţiilor faringiene. preferabil injectabil (i. miorelaxante).. 0-0-1)+ vit. Faza reconstrucţiei familiale. Faza psihoterapeutică a remotivării . 1-2 f (!hTA) ± H 5mg i.i. 1-1-1) / în caz de Bilirubina ↑ . Faza de întreţinere .„Alcoolicii Anonimi” TRATAMENTUL SDR DE SEVRAJ ETANOLIC .. Aspatofort IIf)  HTA: Captopril 30 mg. depresiv)/ circulaţia cerebrală/ metabolismul neuronal .30 mg/vit. apă minerală Agitaţia: Diazepam i. (!risc de depresie respiratorie)/se evită NL sedative (ef citolitic hep şi hipotensor) Depresia funcţiilor (somnolenţă.Sevraj simplu: Carba (200 mg. Arginină 1f  TA: ≤140/90mmHg (Glucoză 10% 500ml piv +vit B6. ↓testelor de citoliză hep. zilnic: t°C.VEM. prepsihotice şi psihotice: trat intensiv perfuzabil/ halucinaţii Haloperidol 5-10 mg (50-100pic)/zi până la rezoluţia productivităţii/ evaluare fc cardiacă.v lent + vit B6.. Demenţele alcoolice: aceeaşi abordare chimioterapeutică similară altor demenţe (în afara demenţei Alzheimer) Cursa de repulsie cu disulfiram: 2. asociind restul vit.)/ susţinerea TA ( hTA .o. st de hidratare.1 an: [epileptoid (consumator intempestiv şi dipsomanic)– CARBA / ciclotim .o.50 mg im.o. la nevoie IOT/ menţinerea echilibrului H-E/ combaterea edemului cerebral (glucoză hipertonă 33% 5-10f de 10ml..v. tulb de abs det de afectarea mucoasei intestinale): vit grup B mai ales B1 / hepatotrofe / neurotrofe / tranchilizante Depresia reactivă: AD ½ doză seara (preferabil AD sedativ anxiolitic în prezenţa ideilor de vinovăţie şi anxietăţii) Meprobamat (pt. ciclotim.circulatorii şi respiratorii: permeabilitatea căilor respiratorii . se înlocuieşte cu Gabapentin (300mg. respiratorie. sau inj/ Hiperglicemie: SF în loc de SG Alcoolici vechi.)/asistare cu mdm specifică Optimizarea oxidării alcoolului şi susţinerea energetică neuronală: soluţii glucozate 5-10% perfuzabile (500 ml) + insulină 10 u. Esecul mentinerii complete a abstinentei nu este in mod necesar un esec al tratamentului pentru ca exista nenumarate arii ale vietii pacientului care pot sa se imbunatateasca. constructive şi care să fie percepute ca premieri pentru abandonarea consumului. self-help grupurile (AA. IIf )/ hidratare po min 2l/zi 3. Consilierea (individuală sau de grup) şi alte terapii comportamentale sunt componente de bază ale unui trat. Cea mai importantă terapia comportamentală a trainingului şi educării unor abilităţi cognitive care să-i facă apţi pe aceşti indivizi de a rezista presiunii sociale. dezorientare TS Carbamazepină (200 mg.terapiile comportamentale (invata alcoolicul alte metode de a-si reduce anxietatea in afara consumului).: dezintoxicarea/ adordarea progresivă a mecanismului psihologic de „negare”/ construirea unei relaţii terapeutice pozitive. mai intai prin reducerea decat prin oprirea bautului. 1cpx2/zi. consumul unor cantitati mai mari decat s-a intentionat si cresterea numarului zilelor in care se consuma alcool. de dezintoxicare (metadonă. transpiraţii. eventual se recomandă reorientare profesională. Abstinenta trebuie sa fie scopul pacientului. If x2/zi.piv) + Aspatofort (IIf. precum performanta in munca. Problemele legate de motivaţie. anxiolitice. craving. înlocuirea activităţilor legate de consum cu altele.reprezinta un grup de suport constituit din voluntari si condus de subiecti care au fost dependenti dar acum sunt abstinenti de o perioada lunga de timp. Aceasta faza incepe in momentul in care se recastiga posibilitatea dialogului coerent si fluent. stresul. stabilizatori ai dospoziţiei. Pacientul e încurajat să găsească un loc de muncă în concordanţă cu pregătirea şi resursele restante. terapii de crestere a motivatiei. împreună cu pac. 1-0-1)/ Diazepam (10 mg. Unii pacienti raspund la trat./ rezolvarea stărilor de intox. ameliorarea abilităţilor de rezolvare a problemelor apar ca obiective terapeutice în decursul terapiei.Alcoolicii Anonimi si Al-Anon 3. de a câştiga abilităţi de auto-relaxare.Delirium tremens: pac. “Terapia de reabilitare” a alcoolicului are ca scop tratamentul aspectului nuclear al alcoolismului dat de pierderea controlului. Consumul de alcool in continare sau periodic nu poate fi un argument pentru discontinuitatea trat. 1-0-1)/ H (10 picx2/zi. Terapia cognitiv-comportamentală urmăreşte construirea şi menţinerea unor comportamente alternative la cele care au dus la addicţie. I f x3/zi. interpersonale. de a-şi creşte asertivitatea şi capacitatea de comunicare interpersonală. 1cpx2/zi a II-a zi (1-0-1) TRATAMENT – PSIHOTERAPIE: 1. relatiile sociale. se va face cu sprijinul unei reţele cu care echipa va colabora: familia. cu tremurături. Obiectivul terapeutic al tehnicilor cognitiv-comportamentale este de a oferi alternative şi de a-l condiţiona pe individul dependent la acestea. deschise/ schimbarea mediului pacientului (când e posibil)/ promovarea abstinenţei ca obiectiv terapeutic primordial/ evitarea medicaţiei cu potenţial adictiv şi prelungirea adm. de grup şi maritale.piv) şi vit B1 (i. terapii psihodinamice. la planul terapeutic/ prevenirea recăderilor/ psiho-educaţia pac. ingorarea consecintelor. 6 . comunitatea religioasă. Alcoolicii anonimi.Interventii psihosociale Psihoterapii . şi fam.. în detrimentul comportamentului prejudiciant al consumului de alcool. Tratamentele psihosociale ↑ complianta la tratamentul farmacologic si farmacoterapia creste eficienta trat. ei/ identificarea. starea fizica generala. Modalităţi ale intervenţiei psiho-sociale de reabilitare: tehnici cognitiv-comportamentale. care devine eficient din momentul in care pacientul devine (ajunge capabil) sa fie sincer cu sine si cu ceilalti din jur. NA. 1-0-1)/ dacă avem analize (K↓. psihosocial prin reducerea cravingului si prin ajutarea pacientului de a ramane abstinent. Cl↓.m. care este nucleu de bază care poate interveni imediat şi care observă primele eventuale recăderi. Echilibrul H-E: dacă nu sunt analize: Aspacardin (1cpx2/zi. totusi reducerea bautului poate fi considerat ca un rezultat intermediar. i. greţuri. Reabilitarea psiho-socială şi reintegrarea pac. medicul trebuie sa evalueze daca pacientul ia medicatia in mod regulat si participa activ la tratament. etc) Farmacoterapia alcoolismului cuprinde 3 etape care includ terapia sevrajului/ detoxifierea/ mentinerea abstinentei. Obiectivele medicaţiei psiho-farmacologice:  tratarea intoxicaţiei şi sevrajului. timpul petrecut consumand. SSRI în alcoolism. specialiştii din alte servicii medicale. pe temele legate de addicţie/ reducerea morbidităţii şi sechelelor abuzului de s. şi sevraj/ dezvoltarea şi facilitarea participării pac. IIf + Aspatofort. şi să revină atunci când doreşte. 1-0-1)/ G 10% sol 500 ml pivX 2 + vit B6 (IIf. agitat psihomot (legat de pat). vărsături. Principii şi obiective generale de trat. psihoactive.m.. să refuze trat. de a-şi ctr. clinice a pac. f. BZD în alcoolism)  combaterea craving-ului (naltrexonă în dependenţa la heroină. Cand pacientul bea in timpul trat. terapia de cuplu. a factorilor precipitanţi din viaţă care cresc riscul de recădere/ asocierea mişcării fizice ca instrument terapeutic/ evitarea culpabilizării excesive a recăderii/ asocierea self-help grupurilor (AA)/ a permite pac. 1-1-1) Restul med de la Predelirium tremens În timpul spitalizării cu acordul scris al pacientului se adm Antalcol 1cp/zi în I zi (1-0-0). comportamente care să ajute persoana dependentă să lupte cu şi să depăşească obiceiurile dezadaptative care o menţin în zona riscului permanent la recădere. psihoterapii (intelegerea bolii) 2. care se doreşte eficace. Na↓): piv (sol Ringer 500ml + vit B6. etc)  medicaţia aversivă (disulfiram)  medicaţia destinată tratării comorbidităţilor psihiatrice (AD. construirea abilităţilor de a rezista la utilizarea s. implicare în activităţi plăcute. spontan sau declanşat cu iniţierea trat. etc) MANAGEMENT: Obiectivele managementului de caz sunt: stabilirea şi menţinerea alianţei terapeutice/ monitorizarea st. necesitând intervenţii comportamentaliste. clonodină în dependenţa la opiacee. Acest tip de terapie facilitează şi relaţionarea interpersonală şi abilitatea de a funcţiona în familie şi societate. MF. consiliere şi asistenţă la domiciliu. măsuri curative şi profilactice. Acestea se impun prin programe de recuperare a capacităţii de muncă. Există instituţii de tipul „Clubul alcoolicilor în recuperare” unde pacienţii vin cu familiile lor şi primesc consiliere 7 .La externare se recomandă: spitalizare o dată la 3 / 6 luni. urmărire lunară prin intermediul serviciilor de tip CSM.
Copyright © 2020 DOKUMEN.SITE Inc.