249436316-Fisa-Boli-Chirurgicale.docx

May 21, 2018 | Author: Xiusa Lp | Category: N/A


Comments



Description

1.Date generale Nume: Demian Prenume: Ivan Sex M\F,varsta :M ;20/06/1954;58de ani Starea civila:casatorit Domiciliat(a):raionul Anenii noi ;satul Serpeni Locul de munca:nu lucreaza Data imbolnavirii: 27.08.2012 ora 18.00 Data adresarii:_ 21.09.2012 ora 11.00 Data spitalizarii: 21.09.2012 ora 15.00 Data operatiei: 16.10.2012 ora 11.00 Tipul internarii:programat. Externat,ameliorat. Diagnosticul de trimitere: Colecistita calculoasa.Icter mecanic. Unitatea medicala de trimitere:IMSP PR Diagnosticul la internare:Colecistita cronica calculoasa.Coledocolitiaza. Angiocolita.Icter mecanic. Diagnosticul clinic:Colecistita cronica calculoasa.Coledocolitiaza. Angiocolita.Icter mecanic. Diagnosticul clinic definitiv:Colecistita cronica calculoasa.Coledocolitiaza. Angiocolita.Icter mecanic. Patologii concomitente:Bronsita simpla.Adenom de prostata. Grupa sangvină: gr. A(II), Rh-. Evoluţia bolii: cu ameliorare. 2.Anamneza Acuze la spitalizare: 1.Din sdromul astenovegetativ : -astenia fizica si psihica,fatigabilitatea,reducerea potentialului de munca,scaderea capacitatii de concentrare,cefaleea,slabiciune generala,insomnie somn agitat cu cosmaruri. 2.Din sdromul dispeptic : -dureri in epigastru,dureri in hipocondrul drept,senzatie de greutate,de plenitudine postprandiala,compresiune (senzatie de contractura)la nivelul hipocondrului drept,reducerea poftei de mancare, senzatia de »gust rau » in gura, greata,voma, prurit cutanat(din cauza cresterii nivelului de AB in sange cu iritarea ulterioara a receptorilor). 3.Din sindromul de colestaza : -icter pronuntat al sclerelor si tegumentelor,modificarea culorii scaunului-culoare deschisa,modificarea culorii urinei-urina hipercroma,tegumentele de culoare intunecata. 4.Din sdromul hemoragic :acuze nu prezinta. 5.Tulburari endocrine :nu prezinta. Febra-38,5C Istoricul actualei boli Se considera bolnav de colecistita aproximativ 8 ani,cind au aparut primele simptome:dureri in hipocondru drept in urma unor mese copioase, amar in gura,citeodata greturi,vome.De 4 ani sufera de litaza biliara.Din 1995-2012 a suportat mai multe accese de colica biliara ce se repetau aproximativ o data la 4 luni.In 2012 situatia s-a inrautatit–accesele au devenit mai frecvente,o data/la 2luni. Aceste accese se rezolvau prin administrarea spasmoliticelor (spasmalgon,no-spa) Ultima acutizare a avut loc pe data de 21.09.12,dupa o masa copioasa au aparut acuzele: 1.Din sdromul astenovegetativ : -astenia,fatigabilitatea,reducerea potentialului de munca,scaderea capacitatii de concentrare,cefaleea,slabiciune generala. 2.Din sdromul dispeptic : -dureri in epigastru,dureri in hipocondrul drept-sub forma de arsura-cu iradiere in spate,senzatie de greutate,compresiune (senzatie de contractura)la nivelul hipocondrului drept,reducerea poftei de mancare,greata,vome episodice in timpul noptii- care au avut un debut brusc-avand ca moment preferential intervalul de 2-3 ore dupa masa,prurit cutanat(din cauza cresterii nivelului de AB in sange cu iritarea ulterioara a receptorilor). 3.Din sindromul de colestaza : -icter pronuntat al sclerelor si tegumentelor,modificarea culorii scaunului-culoare deschisa,modificarea culorii urinei-urina hipercroma,tegumentele de culoare intunecata. S-a adresat la spitalul raional Anenii Noi,a fost internat in sectia terapie,a primit tratament,starea clinica a pacientului fara dinamica clinica pozitiva.Este transferat in mod urgent in SCR,sectia Hepato-biliopancreatica pentru diagnostic si tratament. Istoricul vietii a) Date biografice: Bolnavul s-a născut în satul Serpeni, raionul Anenii Noi fiind al 3-lea copil în familie, avînd încă doi fraţi şi doua surori.Şi-a început studiile la vîrsta de 7 ani,avînd studii medii.În copilărie a corespuns grupului de vîrstă conform dezvoltării fizice,condiţii de trai şi mod de viaţă: satisfăcător.Alimentaţia- la domiciliu de 4-5 ori pe zi,în cantitate suficientă şi variată ca spectru.Conditiile de munca au fost satisfacatoare-bolnavul a lucrat in calitate de sofer 38 de ani.. conştiinţa clară.mucoasele vizibile-fără leziuni de grataj.herpes Zoster–lipsesc.consumul de bauturi alcoolice si droguri- neaga.Starea prezenta a bolnavului Starea generala: a bolnavului este satisfăcătoare.Gîtul scurt.Muşchii uşor atrofiaţi–corespunzător vîrstei. f) Deprinderi nocive: Fumatul-fumeaza de la 18 ani.la palpare nedureroşi.Capul–proporţional.poziţia în pat–fortat- antalgica.Oasele fără deformaţii şi fără dureri la palpaţie şi percuţie.edeme–absente pe gambe şi regiunea dorsală a piciorului. simetrici antropometric şi contralateral.urechilor. simetrie contralaterală şi . scabie.SIDA-neaga. d) Antecedente eredo-colaterale: neaga.fără semne de ginecomastie. h) Antecedente personale: Tuberculoza pulmonara.pediculoza-neaga.Nu consumă cafea sau ceai tare în cantităţi mari.alimente.Ţesutul adipos subcutanat este dispus uniform. Bolnavului i s-au efectuat hemotransfuzii.Dulce-nu consuma.nozodităţi tumorale ale tegumentelor sau a trunchiurilor nervoase periferice–lipsesc. e) Anamneza alergologică: Alergie la medicamente. greutatea corporală-76 kg.Părul fără luciu.a conformaţiei nasului. herpes. grosimea pliului Taube-1cm.glanda tiroidă nu se palpează. Tegumentele sunt icterice.care participă la mişcările respiratorii.fără traume sau procese inflamatorii. boli venerice în anamneză .lucioase.Contact cu bolnavi cu tuberculoză.acru sarat.cu zone de cădere.elastice.unghii puţin îngroşate.Are 2 copii.fără depuneri.umede.fără deformaţii.de culoare pamantie. g) Asigurare sociala: Da.vaccinuri.nu s-au atestat puncte dureroase.obrajilor.fără modificări din partea globilor oculari sau a pleoapelor.fără dereglări conformaţionale sau trofice.hepatite virale-neaga.conformaţia corpului:talia–176 cm.La inspecţia toracelui anterior observăm simetricitatea celor două hemitorace.Piparat. Abdomen simetric.polen si alţi alergeni-neagă.Ganglioni limfatici nu sunt măriţi în dimensiuni. b) Anamneza sexuală: Este căsătorit.au culoare roz- pală.condimentat.consuma.fără dureri la palpare şi fără induraţi1i.maladii venerice. c) Antecedente patologice: Nu are.Expresia feţei-cu semne de durere.neagă.se observă pulsaţia arterelor carotide. buzelor.ulcere trofice.turgescenţa capilarelor nu se evidenţiază.Tipul constituţional –normostenic.uscate.Starea amigdalelor palatine: -normală. 3. Cutia toracică este simetrică. Percuţia Percutor. Palpatia: Elasticitatea hemitoracelui este păstrată din ambele părţi.si infraclaviculare nu sunt bombate.la palpare nu apar dureri şi nu se disting crepitaţii. Ambele hemitorace participă simetric la actul respirator.- Medioclaviculară Coasta6 -. Vibraţia vocală se transmite uniform pe ambele hemitorace la palpare nu sunt puncte dolore. articulaţiile cu configuraţie uşor modificată şi limitare a mişcărilor pasive. Frecvenţa respiraţiei este de 20/min.antropometrică. Tipul respiraţiei este mixt cu o amplitudine ritmică. vocea este neschimbată. simetrie contralaterală şi antropometrică Manifestările de tipul anchiloză şi fracturi – lipsesc. Percuţia comparativă: Percuţia topografică: Înălţimea apexurilor pulmonare Pulmonul drept Pulmonul stîng Anterior 4cm 4cm Posterior 4cm 4cm Lăţimea benzii Kröning 6cm 6cm Limita inferioară pulmonară pe liniile topografice Linia Pulmonul drept Pulmonul stîng Parasternală Coasta5 -. Inspecţie: Secreţii nazale nu se determină.limitei infer. Fosele supra. Examinarea pe sisteme Sistemul respirator: Acuze: din partea sistemului respirator nu prezintă . 7cm 7cm . Este respectată o simetricitate. În actul respirator aripele nazale nu participa. puncte dureroase in regiune feţei lipsesc. pe regiuni simetrice se atestă sunet clar pulmonar.- Axilară anterioară Coasta7 Coasta7 Axilară medie Coasta8 Coasta8 Axilară posterioară Coasta9 Coasta9 Scapulară Coasta10 Coasta10 Paravertebrală Coasta11 Coasta11 Mobilit. forma – înalt. Cu 0. aria – 2 cm . modificări eventuale – nu se decelează. Percuţia: Limitele matităţii cardiace relative Dreapta Stînga Superioară Cu 0. în regiunile simetrice. Pulsul pe artera radială: frecvenţa –90/min.5cm lateral de l. Inspecţie: Turgescenţa venelor gâtului – absentă. se propagă uniform. înălţimea – înalt. Bronhofonia. se determină murmur vezicular nemodificat.5 cm exterior de linia medioclaviculară stîgă în spaţiul intercostal 5. puterea – puternic. rezistenţă – moderată. intercostal4 intercostal 5 Configuraţia cordului Spaţiile Dreapta Stînga . medioclaviculară stîngă în sp. Aparatul cardiovascular Acuze: Accese de hipertensiune la anumite intervale .5cm medial de l. Palpaţie: Şocul apexian: localizarea – 0.Auscultaţia plămînilor: . intercostal 4 intercostal 5 Limitele matităţii cardiace absolute Dreapta Stînga Superioară Pe marginea dreaptă a Cu 1.Auscultativ. pe toată aria suprafeţei pulmonare. Pulsaţia patologică a arterelor carotide – prezentă. Pulsaţia regiunii inimii şi epigastrului – negativă. ritmul –ritmic. plenitudine – plin. Zgomote respiratorii supraadăugate nu prezintă.5cm lateral de l. intercostal 3 sternului în spaţiul medioclaviculară stîngă în sp. Spaţiul intercostal 3 Parasternală stîngă în sp. Sp. .dureri in hipocondrul drept.greata.Limba este uscata.Tulburări circulatorii nu se decelează. sternală dreaptă Cu 1.5cm medial de l.5cm lateral de l.Mucoasa palatului dur şi moale are culoare roz-pală. Asimetria.Partea dreapta superioara nu participa in actul de respiratie.5cm lateral de l. sternală stîngă . Deci dereglări neurovegetative vasculare nu sînt ceea ce relevă că formaţiunea reticulară nu-i afectata.prurit cutanat(din cauza cresterii nivelului de AB in sange cu iritarea ulterioara a receptorilor). Inspecţia: Mucoasa cavităţii bucale:roza. La auscultaţia venelor jugulare nu se determină zgomot „de drîmbă”. Aparatul digestiv Acuze: 1.saburata.tegumentele de culoare intunecata. ondulaţiile pulsului şi a tensiunii arteriale lipsesc. Cu 1. Semne de ascită şi hipertensiune portală nu sunt prezente. sternală dreaptă Cu 1.Din sindromul de colestaza : -icter pronuntat al sclerelor si tegumentelor. . sternală parasternală dreaptă stîngă.5cm medial de l. este usor balonat.Din sdromul dispeptic : -dureri in epigastru. fără modificări de natură patologică. Abdomenul asimetric. Cu 1.Sufluri cardiace şi extracardiace lipsesc. parsternală dreaptă medioclaviculară stîngă 5 L. cu o frecvenţă de 71bătăi/minut. 4 Cu 0. 3. .5cm lateral de l.Zgomotele cardiace sunt ritmice. Tensiunea arterială: la ambele braţe = 110/70 mm Hg.5cm lateral de l. 2 l.compresiune (senzatie de contractura)la nivelul hipocondrului drept. sternală stîngă.au determinat.intercostale 1 l.curata. sternală dreaptă Cu 1cm lateral de l.Frotaţie pleuro-pericardică şi cardio-pulmonară la auscultaţie nu s . La auscultaţia arterelor carotide nu se percepe nici un suflu. curată.reducerea poftei de mancare.Faringele şi amigdalele sunt normale. 3 Cu 0.modificarea culorii scaunului-culoare deschisa.Proieminarea amigdalelor palatine în afara arcului palatoglos – nu se decelează. medioclaviculară stîngă Auscultaţia: .voma.modificarea culorii urinei-urina hipercroma.ombilicul nu proiemină.senzatie de greutate. impinsa de diaphragm prin intermediul ficatului se apropie de degetele ce comprima peretele.. Palpatia superficiala:abdomenul este moale. Palpatia profunda:colonul sigmoidian. Percuţia: Prin percuţie se evidenţiază sensibilitatea dureroasă a abdomenului („semnul Mendel – Razdolski-pozitiv”).Mussi-Gherghievici pozitiv-simptomul frenicus(durere la palparea locului insertiei muschiului sterno- cleidomastoidian). Palpaţia: .Palpaţia: la palpaţie este moale.cu marginea anterioara usor rotunjita si indurata.Boas-pozitiv.disparitia depresiunii lombare.cecul. longitudinal-6cm pe rebordul costal.edemelor.Blumberg –pozitiv . Inspecţia regiunii lombare: lipsa hiperemiei.dolor in regiunea epigastrica.flancul stang si hipocondrul drept. Ficatul si splina: manevra Murphy pozitiva (consta in excitarea unei presiuni constante asupra peretelui relaxat in proiectia colecistului.negative .Sunetul de percuţie pe regiunea hepatică este mat.dimensiunile după percuţie:diametrul transversal-4cm.in timp ce rugam bolnavul sa respire adanc. Aparatul urogenital: Acuzele: nu prezinta.rigiditate musculara moderata. Ficatul depaseste rebordul costal cu +13cm.segmentul distal al ileonului.transvers si descendent fara particularitati patologice.simptomul-Meio-Robson.Indolor la palpare.colonul ascendent.flancul stang dolor deasemenea. Dejarden.simptomul Ortner Grecov-pozitiv(acutizarea durerilor la percutia coastelor rebordului costal drept). cu un „defence muscular moderat”. Auscultaţia: Se auscultă zgomote caracteristice tranzitului intestinal („silenţiu abdominal – semnul Mondor-negativ”).La sfarsitul inspirului cand vezicula.tumefierii. Pancreasul: Indolor la palpare.dolor in regiunea epigastrica. lipsa lichidului ascitic.are consistenţă elastic.Suprafata ficatului este neteda.Kehr-pozitiv.fistulelor. Splina nu se palapează.apendicele.apare durerea si respiratia se intrerupe brusc).Shoffar etc. se evidenţiază sensibilitatea dureroasă a abdomenului („semnul Mendel – Razdolski-pozitiv”).hipoestezia.flancul stang dolor deasemenea.diabet zaharat.Boas- pozitiv.Blumberg –pozitiv . Ţesutul celulo-adipos este slab dezvoltat.anestezii. semnul Kernig lipseşte.Rigiditatea muşchilor cefei nu se decelează.Vorbirea este clară.Mussi-Gherghievici pozitiv-simptomul frenicus(durere la palparea locului insertiei muschiului sterno-cleidomastoidian).Pofta de mâncare:inapetenta.semnul Brudzinski inferior nu se decelează. algică.impinsa de diaphragm prin intermediul ficatului se apropie de degetele ce comprima peretele.Deci lipsa acestor semne de afectare a meningelui denotă cert lipsa unei iritări meningiene şi totodată lipsa unei afecţiuni meningiene.Kehr-pozitiv.apare durerea si respiratia se intrerupe brusc).furnicături.semnul Brudzinski superior lipseşte.La pacient lipsesc semnele de: tireotoxicoză.Somnul:insomnie.Pacientul nu are dereglări de sensibilitate. Sistemul nervos: Dispoziţie:liniştit.Memoria este bună.mixedem.boala Basedow.înţepături.in timp ce rugam bolnavul sa respire adanc.mişcări involuntare. cu un „defence muscular moderat”.indolora.termică.hiperestezia.normale şi fără hiper.Pacientul nu acuză convulsii.Reflexele cutanate: abdominale (superior. Sistemul endocrin: Dereglări de creştere şi a masei corporale nu se decelează.lipsind anestezia. maladia Addison.semnul Brudzinski mediu la pacient lipseşte.la palpaţia bimanuală a rinichilor lipseşte senzaţia tactilă ce ar decela schimbarea poziţiei rinichilor (nu se palpează). mediu şi inferior) şi plantar .Statutus localis Abdomen dolor in regiunea epigastrica.hiperpatii.hiperpatia.Manevra Murphy pozitiva (consta in excitarea unei presiuni constante asupra peretelui relaxat in proiectia colecistului. Modificări din partea nervilor cranieni nu se decelează.sau hiporeflexie.Conştiiţa:clară.La sfarsitul inspirului cand vezicula. 4.etc.Sensibilitatea auditivă şi olfactivă este satisfăcătoare. durerile talamice.Glanda tiroidă nu se palpează.sindromul Cushing. parestezii. Micţiunea: libera .Sfera senzitivă:toate tipurile de sensibilitate:tactilă.hipoparatireoidism.simptomul Ortner -Grecov-pozitiv(acutizarea durerilor la percutia coastelor rebordului costal drept). .Pacientul nu acuză dereglări în formă de dureri.boala Simmonds. Percuţia: - rinichii nu se percutează (semnul de topotament Giordano – Pasternaţki – negativ bilateral).doloră sunt fără modificări.sunt bine exprimate.hipoestezii.dureri fantome. Tulburari endocrine :nu prezinta.scaderea capacitatii de concentrare.transvers si descendent fara particularitati patologice.colonul ascendent.dolor in regiunea epigastrica.insomnie somn agitat cu cosmaruri.voma. 2.de plenitudine postprandiala.Din sindromul de colestaza : -icter pronuntat al sclerelor si tegumentelor. Percuţia abdomenului: .Indolor la palpare.curata.fumator. cu un „defence muscular moderat”.cu marginea anterioara usor rotunjita si indurata.Tulburări circulatorii nu se decelează.utilizarea alimentelor picante.flancul stang si hipocondrul drept.cefaleea.modificarea culorii scaunului-culoare deschisa.dolor in regiunea epigastrica. senzatia de »gust rau » in gura.Din sdromul astenovegetativ : -astenia fizica si psihica.5C Precum si datele din anamneza:nerespectarea regimului meselor. 3. Palpaţia abdomenului: la palpaţie este moale.Diagnostic prezumtiv Luand in consideratie acuzele pacientului la internare: 1. Ficatul depaseste rebordul costal cu +13cm.fatigabilitatea. greata.senzatie de greutate.Mucoasa palatului dur şi moale are culoare roz-pală. Febra-38.modificarea culorii urinei-urina hipercroma. Semne de ascită şi hipertensiune portală nu sunt prezente.dureri in hipocondrul drept. prurit cutanat(din cauza cresterii nivelului de AB in sange cu iritarea ulterioara a receptorilor).Faringele şi amigdalele sunt normale.Partea dreapta superioara nu participa in actul de respiratie.Datele examenului clinic obiectiv: Inspecţia abdomenului: Mucoasa cavităţii bucale:roza.Din sdromul hemoragic :acuze nu prezinta.Din sdromul dispeptic : -dureri in epigastru.ombilicul nu proiemină. 5.apendicele.reducerea poftei de mancare. 4. curată.flancul stang dolor deasemenea.reducerea potentialului de munca.slabiciune generala.Proieminarea amigdalelor palatine în afara arcului palatoglos – nu se decelează.saburata.compresiune (senzatie de contractura)la nivelul hipocondrului drept. este usor balonat.situatii psiho-emotionale.Suprafata ficatului este neteda.segmentul distal al ileonului. 5. Abdomenul asimetric.rigiditate musculara moderata.tegumentele de culoare intunecata. Palpatia superficiala:abdomenul este moale.cecul.Limba este uscata. Palpatia profunda:colonul sigmoidian. 2.12. Aceste accese se rezolvau prin administrarea spasmoliticelor (spasmalgon.Suprafata ficatului este neteda.o data/la 2luni. Datele evolutiei maladiei:se considera bolnav de aproximativ 8 ani. 3.greata. Auscultaţia abdomenului: Se auscultă zgomote caracteristice tranzitului intestinal („silenţiu abdominal – semnul Mondor-negativ”).cu marginea anterioara usor rotunjita si indurata.modificarea culorii scaunului-culoare deschisa.La sfarsitul inspirului cand vezicula. amar in gura. Ficatul depaseste rebordul costal cu +13cm. citeodata greturi.cind au aparut primele simptome de colecistita:dureri inhipocondru drept in urma unor mese copioase.Blumberg –pozitiv .Mussi-Gherghievici pozitiv-simptomul frenicus(durere la palparea locului insertiei muschiului sterno- cleidomastoidian).Din sdromul astenovegetativ : -astenia.Boas-pozitiv.09.fatigabilitatea.dureri in hipocondrul drept-sub forma de arsura-cu iradiere in spate.compresiune (senzatie de contractura)la nivelul hipocondrului drept.scaderea capacitatii de concentrare. Sunetul de percuţie pe regiunea hepatică este mat.De 4 ani sufera de litaza biliara. Prin percuţie se evidenţiază sensibilitatea dureroasă a abdomenului („semnul Mendel – Razdolski-pozitiv”).in timp ce rugam bolnavul sa respire adanc.In 2012 situatia s-a inrautatit–accesele au devenit mai frecvente.Indolor la palpare. Splina nu se palapează.simptomul Ortner Grecov-pozitiv(acutizarea durerilor la percutia coastelor rebordului costal drept).senzatie de greutate.apare durerea si respiratia se intrerupe brusc).impinsa de diaphragm prin intermediul ficatului se apropie de degetele ce comprima peretele.Lipsa lichidului ascitic.cefaleea.Din sdromul dispeptic : -dureri in epigastru. longitudinal-6cm pe rebordul costal.dimensiunile după percuţie:diametrul transversal-4cm.slabiciune generala.care au avut un debut brusc-avand ca moment preferential intervalul de 2-3 ore dupa masa.no-spa) Ultima acutizare a avut loc pe data de 21.modificarea culorii urinei-urina hipercroma.Din 1995- 2012 a suportat mai multe accese de colica biliara ce se repetau aproximativ o data la 4 luni.Din sindromul de colestaza : -icter pronuntat al sclerelor si tegumentelor.vome.prurit cutanat(din cauza cresterii nivelului de AB in sange cu iritarea ulterioara a receptorilor).vome episodice in timpul noptii.reducerea poftei de mancare. .reducerea potentialului de munca.Kehr-pozitiv.dupa o masa copioasa au aparut acuzele: 1.tegumentele de culoare intunecata. Ficatul si splina: manevra Murphy pozitiva (consta in excitarea unei presiuni constante asupra peretelui relaxat in proiectia colecistului. 8. În diagnosticul diferenţial are o acurateţă deosebită mai ales în stabilirea tumorilor maligne.EKG.Ecografia cordului.precum si starea pancreasului si a ficatului.Colangiografia obţinută cu ajutorul acestei metode este interpretabilă şi ne dă diagnosticul final în 86% din cazuri. 10. Analizand toate aceste date stabilim urmatorul diagnostic prezumptiv: Colecistita cronica calculoasa. cele serioase doar la 3-4%. Rata succesului pentru cateterizarea căii biliare principale ajunge la 80-90%. 12. 5. şi e comparabilă cu rezultatele ERCP.Colangiografia prin RMN: (la colangigrafia prin RMN se evidenţiază aceleaşi schimbări patologice ca şi la ERCP.deformarea si calculi veziculei biliare si a cailor biliare extrahepatice. Studiile comparative au arătat că tomografia computerizată este comparabilă cu echografia în acurateţea diagnosticării dilatării căilor biliare şi este superioară în stabilirea sediului obstrucţiei biliare (mai ales cu localizare distală). dar când dilatarea este mai discretă şi bilirubina redusă. 9. ea scade la 47%.deasemenea ne indica cauza icterului mecanic si localizarea obstacolului).) 11. dar echipamentul necesar investigaţiei este extrem de scump.).dedublarea sau triplarea peretilor vezicii biliare. când dilatarea este accentuată şi bilirubina depăşeşte 10mg/dl. Ea are o acurateţe de 85-95% pentru diferenţierea icterului obstructiv de cel neobstructiv.Coledocolitiaza.Valoarea informativă a rezultatelor obţinute prin TC sunt similare celor de la echografie. Cele mai frecvente sunt scurgerile de bilă. 2.USG(evidentiaza edemul.Evaluarea anestezica preoperatorie. 5. Planul investigaţiilor paraclinice 1.dedublarea sau triplarea peretilor vezicii biliare. 3.deformarea si calculi veziculei biliare si a cailor biliare extrahepatice.ERCP(asigură stabilirea diagnosticului etiologic în afecţiunile căilor biliare extrahepatice în 86-95% din cazuri.Angiocolita. Grupa de sange. 6. Performanţele diagnostice atinse de CPGRE a permis calificarea ei ca standardul de aur în diagnosticul afecţiunilor căilor biliare extrahepatice. Analiza biochimica. 4.Icter mecanic 6. Metoda permite o . identifică sediul obstacolului în 90-95% din cazuri şi cauza afecţiunilor căilor biliare extrahepatice în 70-95%.precum si starea pancreasului si a ficatului. Analiza generală a sângelui. Sensibilitatea şi specificitatea metodei în diagnosticul obstrucţiilor este de până la 95%. Sensibilitatea metodei în diagnostic e de 90- 100%.TC(evidentiaza edemul.Metoda este mai inferioară ecografiei hepato-biliare. Complicaţiile survin la 5% din pacienţi.Ecografia hepatobiliara(acurateţea ecografiei pentru aprecierea dilatării ductelor biliare este de până la 94%. Analiza generală a urinei.factor Rh si Anticorpi Rh. 7. hemobilia şi hemoragiile intraperitoneale). 9-5.4 35. ce permite:  Aprecierea gradului şi a nivelului orientativ de afectare a arborelui biliar.0U/I ASAT 75 43.1 00-49.1 251.2mmol/l Trigliceride 1.0U/I Amilaza 57.0 2.2 2.8 14.2 167.0 127.  Stabilirea în parametri absoluţi de timp a nivelului de dereglare al fluxului biliar şi a funcţiei hepatice în condiţie de ectazii biliare Rezultatele investigaţiilor paraclinice: 1.4 0.3 g/l Creatinina 88 84.0U/L AlcPhos 272.0-5.3 0.3 67.3 0-17mmol/l Bilir.5mmol/l Potasiul 4.libera 377 0-12mmol/l Protrombina 53 70-110% TTPA 24 24-36sec Fibrinogen 3.0-125. nu merge amilaza reactia Proteina 58.6 53.5 186.6 91.6 94.7mmol/l ALAT 47 36.0g/l 2.6 00-40.9 71.12 Norma Bilir.09. 768 225.3mmol/l Albunima 24.10.acurateţe în evidenţierea veziculei biliare.8 4.0U/I GGT 278. realizând imagini de o înaltă rezoluţie.10.Examenul biochimic 27.5 5.78 Ureea 5.conj.12 08.6 64.0-150.12 Norma Protrombina dupa 77 100 96 70-100% Quick INR 1.0-64.10.10.12 08.6 0-5.SSHB-Scintigrafia secvenţială hepato-biliară(SSHB) Este o metodă complementară de diagnostic.0U/L Glucoza 6.10. 13.12 15.4 40. raportului ficatului cu căile biliare. 391 160.0-1.7 65.0-83.7 59. fiind absolut neinvazivă şi lipsită de complicaţii).5-8.26 1.formei arborelui biliar (integral atât intra cât şi extrahepatic).3 5.5 9.tot.0-3.12 15.10.1 80-115mmol/l Colesterolul 4.Examenul sistemului de hemostaza 01.0 96.6 32.0 4.1mmol/l Bilir.3 67.1 30.12 01.3 3.8 25.5 .5 Sodiul 131 Alfa.1 128.8 2-4g/l IRR 1. 0 F-3.0 Nesegmentate 17 1-6 Segmentate 64 47-72 Limfocite 13 19-37 Monocite 6 3-11 VSH 60 B-2-10 F-2-15 3.Hemoleucograma 27.12 Amilaza 320 275.0 100.tricusp.2 2.V.7 4.0g/l Antitrombina III 85-110% 3.5 16.12 Concluzie: Desen pulmonar accentuat..0 Reactia acida acida acida Transparenta tulbure Proteine trase 4.Mtr.3 3.30 B-40. .V.12 29.0-5.3 B-4.09.12 15.TTPA 45 37 31 35-55sec Fibrinogenul 3.0 Trombocite 632 180.0 180.1 2.Radiografia cutiei toracice in ortostatism: 28.12 Norma Hb 101.induratia peretilor Ao.12 30.Examen Echocardiografic: 03.09.preponderent pe dreapta. 6.0-320.Insuf.12 Concluzie: Colecistita cronica calculoasa.Modificari in parenchimul ficatului si pancreasului.12 Concluzie: Cavitatile cordului au dimensiuni normale.4 4.7-5.12 30.0-48.0 Leucocite 17..09.V mitr.09..3 3. 5.5 103 B-130-160g/l F-120-140g/l Eritrocite 3.0-9.Ao.Icter mecanic.Apexul pe dreapta rotund.0 98.Insuf.0 F-36.09.0-42. Hipertrofie usoara a SIV.0-4.functia de pompa e buna(FE=61%).Cord etalat pe diafragm.asc.0 18.7 Hematocritul 0.09.09.10.09..Examenul sumar al urinei: 27.12 29.USG: 27.Infiltratie neomogena bazala bilaterala.10.V. 12 .gastrita cronica. Concluzie:tablou de neoplasm cefalopancreatic.12 Esofagul. 03. 4.ECG : 28. AE=orizontala. Al icterului mecanic se va face cu diverse forme de icter: Exponentul Icterul Icterul parenchimatos Icterul mechanic (hepatocelular) hemolitic (posthepatic) dureri in pronuntate pot fi lipsesc hipocondrul drept prurit dermal pronuntat poate avea loc lipseste febra pronuntata moderata numai n crize hemolitice nuanta icterului verzuie rosietica de culoarea lamaii dimensiunile marit esential crescute moderat ficatului dimensiunile splinei normale moderate crescute marite considerabil anemia moderata rareori intalnita Pronuntata reticulocitoza lipseste lipseste pronuntata .Icter mecanic. 3.Diagnostic diferential Al colecistitei cronice calculoase se va face cu: 1. 2. Semne de hipertrofie atriala si ventriculara stanga.10.0 pe conductor. 8.hepatita cronica.dilatarea suprastenotica la 3.ulcerul duodenal.pancreatita cronica.Diafragmul net.DV conica nu permite cateterizarea.5cm.Ritm sinusal.09.stomacul permeabile. 7.ERCP +PSTE: 28.Sa reusit instalarea unui stent 7.Am practicat STE atipica terminala. FCC=81b/min.Angiocolita purulenta.duodenul.10.12 Desen pulmonar accentuat sinusurile pleurale libere. Contrastare: coledocul distal amputat aproximativ 4. 7.5cm.Se elimina bila alba cu floculi albi. prurit cutanat(din cauza cresterii nivelului de AB in sange cu iritarea ulterioara a receptorilor).tegumentele de culoare intunecata. 3.compresiune (senzatie de contractura)la nivelul hipocondrului drept.senzatie de greutate.uneori deschisa normal.insomnie somn agitat cu cosmaruri.fatigabilitatea.voma.diminuata normala colesterina 8.Din sdromul dispeptic : -dureri in epigastru. greata.crescuta.slabiciune generala.reducerea potentialului de munca.uneori fecale intunecata activitatea moderat crescuta considerabil normala transaminazelor crescuta activitatea FA crescuta crescuta moderat normala considerabil activitatea normala crescuta normala sorbitdehidrogenazei bilirubinurie pronuntata poate lipsi lipseste urobilinurie lipseste este prezenta pronuntata bilirubina dupa D+++ I+ D+ I++++ D. .de plenitudine postprandiala. 4.se poate fi diminuat si nu se normal protrombina restabileste restabileste dupa Vicasol dupa Vicasol Antigen Australian negativ pozitiv in hepatita virotica negativ Proba cu timol negativa negativa.Din sdromul hemoragic :acuze nu prezinta. senzatia de »gust rau » in gura.Din sindromul de colestaza : -icter pronuntat al sclerelor si tegumentelor.reducerea poftei de mancare.scaderea capacitatii de concentrare.modificarea culorii scaunului-culoare deschisa.cefaleea. 2.Diagnostic clinic: Luand in consideratie acuzele pacientului la internare: 1.modificarea culorii urinei-urina hipercroma.Din sdromul astenovegetativ : -astenia fizica si psihica.I++++ Vanden-Berg Indicele de diminuat.culoarea maselor albicioasa normala.uneori pozitiva negativa Cantitatea de crescuta normal.dureri in hipocondrul drept. Concluzie:tablou de neoplasm cefalopancreatic.2-0. Interventia chirurgicala: Indicatii operatorii: Prezenta tabloului clinic si paraclinic de colecistita cronica calculoasa necesita colecistectomie laparascopica.3cm.0cm.Icter mecanic.cind au aparut primele simptome de colecistita:dureri inhipocondru drept in urma unor mese copioase.5.Se elimina bila alba cu floculi albi. Stabilim urmatorul diagnostic clinic:Colecistita cronica calculoasa. Dieta:inainte de operatie nimic.1.o data/la 2luni.cu urmatoarele dimensiuni=0.La revizuire sau depistat metastaze in ficat.0 pe conductor. I.Data intervenţiei chirurgicale: 16.no-spa). Tratamentul bolnavului.Multiple metastaze in lobul drept.Angiocolita.De 4 ani sufera de litaza biliara. Dupa prelucrarea si izolarea campului operator.Regim.Biopsie mt din ficat. amar in gura.sa efectuat laparotomia mediana. ERCP: coledocul distal amputat aproximativ 4.12 Ora debutului intervenţiei chirurgicale:09. citeodata greturi.Sa reusit instalarea unui stent 7.5C Istoricul actualei boli:se considera bolnav de aproximativ 8 ani.Sa efectuat coledocoentero- .0-1.medicamente. Febra-38.si gastroenteroanastomoza pe ansa trispiculata Roux. Si rezultatele investigatiilor clinice si paraclinice: Analiza generala de sange:leucocitoza cu deviere spre stanga. apoi dieta N5.Tulburari endocrine :nu prezinta.In 2012 situatia s-a inrautatit–accesele au devenit mai frecvente.dilatarea suprastenotica la 3.20 Denumirea operaţiei:Coledocoentero.Cu riscurile intraoperatorii si ale anesteziei pacientul e cunoscut.Din 1995-2012 a suportat mai multe accese de colica biliara ce se repetau aproximativ o data la 4 luni. Regimul: de pat nesever.iar extremitatea sa caudala sa se exteriorizeze dupa ce a strabatut papila printr-o incizie punctiforma a peretelui ventral al duodenului).Icter mecanic.Angiocolita purulenta. USG:colecistita cronica calculoasa.Coledocolitiaza.vome.Modificari in parenchimul ficatului si pancreasului.10.Icter mecanic.Aceste accese se rezolvau prin administrarea spasmoliticelor (spasmalgon.40 Ora finisării intervenţiei chirurgicale:12.Drenarea coledocului tip Voelker(tubul simplu se introduce in coledoc astfel incat capatul lui cranian sa nu depaseasca inspre hil orificiul de coledocotomie.5cm.Colecistectomie tactica.5cm.alimentatie. Sa efectuat biopsie din metastazele ficatului pentru examenul histopatologic. Diagnostic postoperator: Neoencefalopancreas.coledocolitiaza.Tratament conform fisei de indicatii.0.09.Respiratie spontana.12 18.zgomotele cardiace ritmice.T2N2M+.Starea pacientului grava.12 20.10.10. 27.SpO2=100.Abdomenul balonat.Peristaltism se asculta.10.pulsul=100.Promedoli 1.acuza dureri sub rebordul costal drept.sub rebordul costal drept.tegumentele si sclerele icterice.FCC-71b/min.TA=122/65mmHg.Angiocolita.Abdomenul suplu.SpO2=99%.3 + CaCl 10% i/m + + + + + Sol.icter mecanic.10. Anestezie: Sa aplicat:sedoanalgezie.FR=16r/min.0 + + + + + i/m Prednizolon i/m 60/30 30/30 30/30 30/24 30/20 Fraxiparine 4.sensibil la palparemsub .si gastroenetero-anastomoza pe ansa trispiculata Roux.3ori 2ori 2ori 1data 2% i/v Pansament + + + + + Evolutia zilnica a bolii: 27.12 Augmentin 2.10. Complicaţii: Fără complicaţii.0 i/m + + + + + Sol.TA=107/70mmHg.colecistectomie.FR=16resp/min.09.Multiple metastaze in ficat.Pacientul a fost internat pentru terapie mixta si preagtire preoperatorie.Icter mecanic.12 ora:16’50 Reanimatolog de garda Pacientul este internat in sectia de reanimare in mod urgent.Tegumentele si sclerele icterice.dureri moderate sub rebordul costal drept.Dimedroli 1.angiocolita. Hemodinamica:TA:140/120mm/Hg.12 19.sensibil la palpare in epigastru. Tratamentul: 17. Pe parcurs:starea relativ stabila.determinata de intoxicatia endogena cauzata de patologia de baza:colecistita cronica calculoasa.zgomotele cardiace ritmice.12 ora:21’00 Reanimatolog de garda Starea pacientului grava.12 21. Abdomenul moale.Pacientul in cunostinta adecvat.Abdomenul la palpare.Obiectiv:in pulmoni murmur vezicular pe toata aria pulmonara.12 Starea pacientului este de gravitate medie cu ameliorare in dinamica.coledocolitiaza. cauzata de patologia de baza:colecistita cronica calculoasa.dolor in regiunea epigastrica.in epigastru. TA=110/70mmHg.Abdomenul suplu. 29.SpO2-99%. indolore.Auscultativ in pulmoni-murmur vezicular.Zgomote cardiace ritmice.rebordul costal drept.puls=70. TA=105/71mmHg. FR=18resp/min.FR=16r/min.si in hipocondrul drept.zgomote cardiace ritmice.Scaun normal 1/zi. puls=75b/min.pe fundal de sepsis duodenogen.TA=121/68mmHg.12 .Peristaltism se asculta –diminuat. 03.09.icter mecanic.12.09.09.00 Starea pacientului ramane grava.Tegumentele si sclerele icterice.cu diagnosticul:colecistita cronica calculoasa.sensibil la palpare sub rebordul costal drept.periodic dureri in epigastru.pana pe data de 29.icter mecanic.dolor in regiunea epigastrica.Mictiuni libere. 28.Semne peritoneale negative. 28.12 ora 07.00 Epicriza de transfer Pacientul sa aflat in sectia de terapie intensiva de pe data de 27.SpO2=97%.determinata de disfunctia hepatica cu sindrom hepatico-colestatic. 2)infuzia PPC.Continua terapie intensiva conform fisei de indicatii.Frecventa respiratiei=17r/min. 05.clare.00 Starea pacientului foarte grava.pentru pregatire preoperatorie.coledocolitiaza.09.12.Tegumentele icterice.Sa plasat stentul.12 09. Se recomanda: 1)continuarea tratamentului de detoxifiere.10.icter mecanic.angiocolita purulenta.10.Neoencefalopancreas.zgomotele cardiace ritmice.Acuza slabiciune generala.determinata de intoxicatia endogena mare.Mictiuni libere.Peristaltism diminuat.indolore.09.Tegumentele si sclerele icterice.Starea pacientului grav stabila.12 ora 08. Biopsie mt din ficat.determinata de volumul interventiei chirurgicale 17.Drenarea coledocului tip Voelkar.Zgomote cardiace ritmice.dolor in regiunea epigastrica.Bronsita cronica.Obiectiv in pulmoni:murmur vezicular pe toata aria pulmonara. 16. Frecventa respiratiei=18r/min.Semne peritoneale negative.Abdomenul la palpare.10.12 Cateterizarea venei porte.a fost internat pe 16.10.12 Starea generala e de gravitate medie.Zgomote cardiace ritmice.Mictii libere. TA=110/70mmHg.10. 07.clare. Frecventa respiratiei=18r/min.Diagnosticul:Adenom de prostata. 3)Furadolini 0.indolore.conectat la aparatul de respiratie regim BIPAP.Semne peritoneale negative.si in hipocondrul drept.dupa interventie chirugicala de coledoco- enteroanastomoza.corespunde volumului operator.10.12 Epicriza de transfer: Pacientul Damian Ion de 58 dea ani .Disfunctie hepatica manifestat prin sdr colestatic si citolitic.12 in Sectia Reanimare Generala.Tegumentele si sclerele icterice.Pacientul a primit tratament adecvat.indolore.si gastroentero-anastomoza pe ansa Roux.Mictiuni libere.Drenarea coledocului. 09.12 Consultatia urologului.Obiectiv in pulmoni:murmur vezicular pe toata aria pulmonara.Pacientul transferat la respiratie asistata.si gastroenteroanastomoza pe ansa trispiculata Roux.12 Pacientul dupa interventie chirurgicala este transferat in sectia reanimare generala.dolor in regiunea epigastrica.clare.10.Inerventia:coledocoentero.Dinamica pozitiva.Starea pacientului este grava.Angiocolita.Neoencefalopancreas.si in hipocondrul drept.Colecistectomie tactica.10. Abdomenul la palpare. Se recomanda: 1)Xafral 1past in zi/10 zile.rectale Artrocol pe noapte 10 zile. TA=105/68mmHg. .Scaun normal 1/zi. 15.starea grav stabila. Starea pacientului este de gravitate medie.05 -2p de 3 ori pe zi-10zile. 2)Sup. Dinamica cu ameliorare. evolutia postoperatorie fara complicatii. pana cand organismul se “obisnuieste” cu lipsa veziculei biliare. Recomandari: Bolnavul dupa colecistectomie. ceapa. muraturi  Maioneze  Bauturi alcoolice tari sau gazoase  Ciocolata. oaie)  Prajituri cu frisca sau ou Cat timp trebuie sa tii dieta cand ai colecistectomie? In principiu neplacerile dupa colecistectomie pot sa dureze mai multi ani. . lapte gras. varza. unt.icter mecanic.Starea generală a pacientului are o dinamică pozitivă. branzeturi grase  Grasimi de orice fel (porc. sarmale. limitarea efortului fizic timp de 2 luni. cacao  Tocanite prajite  Ciorba de burta  Ciorba de burta  Tocaturi (chiftelute. carne.colecistectomie tactica. angiocolita. boeuf  Fasole. fără complicati generale si locale. cartofi)  Condimente.S-a efectuat interventia chirurgicala. se recomandă respectarea dietei alimentare. rata. Evolutia postoperatorie – stare generală a pacientului de gravitate medie. mici.EPICRIZA Bolnavul a fost internat cu colecistita cronica calculoasa. ceapa. PRONOSTICUL Pronosticul este favorabil.restabilirea capacității de munca.tranzitul intestinal sa restabilit peste 3 zile postoperator. gasca.coledocolitiaza.suporta mai greu urmatoarele alimente:  Supe si ciorbe grase sau condimentate  Afumaturi  Salata de vinete. carnati)  Prajeli (oua. usturoiul  Mezeluri grase  Smantana. Lapte slab si branzeturi slabe 5. In cazul persoanelor operate de fiere.De aceea.dar grasimile de orice fel ar trebui evitate permanent. Sare in cantitate normala. uneori pacientul poate observa daca: 1. In functie de acestea. dar frecvent poate sa apara:  Durere in dreapta saub coaste  Greata  Gust amar  Diaree  Uneori icter  Scaderea poftei de mancare .. iar aceasta personalizare nu se poate face decat stiind direct pacientul. Carne fiarta (rasol) sau fripta 3.. sunt suportate urmatoarele alimente. 3. putand oricand se declanseze o criza dureroasa insotita de varsaturi. Supe si ciorbe de legume sau carne slaba 2. vita) 4. regimul alimentar se tine in perioadele cu simptome. legume 11. In anumite perioade suporta unele alimente. iar altadata nu le suporta. Ce poate sa manance o persoana dupa colecistectomie? Teoretic. nu da efecte grave (imbolnavirea ficatului de exemplu). Nu suporta unele dintre alimentele care nu figureaza in lista de mai sus. Legume fierte sau fripte Care sunt consecintele nerespectarii regimului alimentar daca ai fost operat ? Nerespectarea regimului alimentar la un bolnav care a fost operat de fiere. Piureuri de cartofi. cu. Carne slaba (pui. regimul de mai sus este teoretic. Apa plata sau slab mineralizata 8. Fructe si legume crude (salate) 6. Tocanite fara ceapa sau cu ceapa fiarta 10. fiecare dintre dvs poate sa isi faca propriul regim alimentar personalizat. Prajituri cu fructe (tarte) 7.daca nu are si alte boli sau contraindicatii 9. Personalizarea regimului dupa colecistectomie Regimul alimentar la persoanelor operate de fiere trebuie sa fie personalizat .ca in orice boala. bunele si relele lui (medicale). Suporta unele dintre alimentele contraindicate 2. 1. UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI FARMACIE „NICOLAE TESTEMITANU” Catedra Chirurgie nr. 2 Conducator:conferentiar universitar V.Icter mecanic. Angiocolita. Chisinau 2012 .Cazacov Curator-Mura Alina Grupa 1512 anul V Facultatea-Medicina Nr.Coledocolitiaza.1 Fisa de observatie clinica a pacientului:Demian Ion Diagnosticul:Colecistita cronica calculoasa.
Copyright © 2019 DOKUMEN.SITE Inc.