1.Ideea unei balante comerciale externe dezechilibrate este specifica curentului : a. Mercantilist 2. Concepţia potrivit căreia comerţul este principala activitate economica aparţine curentului: a. Mercantilist 3. Ideea potrivit careia pretul de vanzare al unui produs este dat de pretul de cost, este specifica curentului : c. Clasic 4. Concepţia potrivit căreia progresul tehnic este sursă de bogăţie, aparţine curentului : c. Clasic 5. Problema alocarii resurselor pe baza principiului utilitatii marginale, apartine curentului : d. Marginalist 6. Curentul economic care aduce în prim plan calculul matematic, la baza calculelor economice, este: d. Marginalist 7. Concepţia potrivit căreia industria este mai productiva ca agricultura aparţine curentului: c. Clasic 8. Teoria privind liberalismul neângrădit al comerţului, aparţine curentului : c. Clasic 9. Conceptia activitatii economice în zone inchise, apartine curentului : b. Fiziocrat 10. Concepţia potrivit căreia agricultura este principala activitate economică aparţine curentului: b. Fiziocrat 11. Curentul care aduce în prim plan valorificarea terenurilor prin rentă este: b. Fiziocrat 12. Conceptul potrivit căruia consumul este influenţat direct de nivelul venitului disponibil, aparţine curentului : d. Keynesist 13. Conceptul potrivit căruia dobânda este determinată de raportul dintre cererea şi oferta de monedă, aparţine curentului : c. Keynesist 14. Dezvoltarea tehnicilor comparative de evaluare economică aparţine perioadei: d. Moderne 15. Consolidarea teoriilor economice la nivel macroeconomic sau chiar microeconomic, de grup este specifica perioadei: d. Moderne 16. Curentul care aduce în prim plan problema externalităţilor negative ale dezvoltării economice este: a. Mercantilist b. Clasic c. Marginalist d. Modern 17. Nevoile umane nu sunt: c. Rare 18. Nevoile umane sunt: a. Limitate în capacitate de consum 19. Consecinte ale « legii raritatii » in economie sunt : « Frontiera posibilitatilor de productie » este o metode de evaluare a : b. Consecinte ale « legii raritatii » in economie sunt: c. reprezintă: b.Productivitate 33. Oamenii decid in functie de oportunitatea afacerii 21. din punct de vedere economic: a.Sporului de cheltuieli la creşterea producţiei 42. Avionul. Capitalul. Capitalul tehnic cuprinde: a. umane. Eficientizarea proceselor de productie si economisirea resurselor 20. Cheltuielile cu achiziţionarea materialelor consumabile 40. a si b 23. Capital fix 43. Costurile variabile ale unei intreprinderi sunt : a. Costul marginal este expresia: c. Sunt costuri fixe ale întreprinderii: a. Cheltuielile cu materiile prime 39. Capitalul. Cheltuieli independente de volumul producţiei 41. Capitalul tehnic nu include: a.Aportul acţionarilor la constituirea societăţii 35. Tehnic si valoric 26. cheltuielile care se modifica functie de volumul productiei 36. Legea randamentelor neproportionale a lui TURGOT se refera la : c. Costurile fixe ale unei întreprinderi sunt: a. ca factor de producţie al unei întreprinderi. din punct de vedere economic: b.Nivelul maxim al producţiei .c. Cheltuielile cu iluminatul întreprinderii 37. Numerarul din cont 28. Optimul producţiei este determinat de: d. aflat la dispozitia directorului este. Capitalul valoric include: a. Titlurile de valoare 30. Rare 25.Capacitatii de productie 22.Capital circulant 44. « Costul de oportunitate » reprezinta un principiu conform caruia : a. Capitalul fix se consumă: c.frontiera posibilitatilor de productie 32. Aportul in bani la capitalul social este.resurse naturale. ca factor de productie se prezinta sub forma: a.Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor de transport 38.Apa din hidrocentrale 34. informationale 24. Prin « resurse economice » se intelege : b. Terenurile 29.Nu se consumă 31. Capitalul tehnic se prezinta sub forma: b. Sunt costuri variabile ale întreprinderii: b. Resursele economice sunt: a.Fix si circulant 27. Costurile fixe ale întreprinderii sunt: a. Rezultatul combinarii factorilor de productie se apreciaza prin: d. Costurile variabile ale unei intreprinderi sunt : a. Este considerat factor natural de producţie: c. proprietate a firmei. nivelul impozitului pe profit 54.puterea de cumpărare a consumatorilor 55. Optimul producatorului presupune: c.clasice. Oferta de produse nu este influenţată direct de: d. de regula. Legea generală a cererii specifică : d. Subunitar 61. Metoda pragului de rentabilitate se utilizează pentru: d. se explica prin : a.Preţuri libere 67. Conform teoriilor moderne.45.Preferinta consumatorului 62. Raritatea produselor b. Întreprinderile mari. Coeficientul elasticitatii ofertei fata de prêt măsoara : b.Evaluarea gradului de risc al afacerii 48. Factorul care nu modifica cererea de produse pe piata este: b.Supraunitar 56. Cererea de produse nu este influenţată de: c. Preţurile impuse de autoritatea administrativă a pieţei se numesc: a.Preţuri mixte 66.Preţul cererii de produse 63.Modificarea legislaţiei privind accesul pe piaţă al produselor 51.determinarea volumului optim de productie 47. Conform teoriilor neo.Legătura dintre cererea şi oferta de produse 50.variatia cererii si ofertei functie de prêt 60. Paradoxul Giffen. Factorul care nu modifica oferta de produse pe piata este: c.Obtinerea maximului de eficienta cu costuri minime 46. preţul de vânzare al produselor pe piaţă nu este determinat de: a. Produsele superioare au. cu grad ridicat de specializare au de regulă un K eop: a.Preţul de vînzare al produselor 49. Utilitatea marginală a produselor d. Costul de producţie 65.Preţul produselor de substituţie 58. ca exceptie de la legea generala a cererii. Cererea de produse este determinată de: c. Preţurile exprimate prin raportare la preţuri etalon se numesc: d. Conform teoriei clasice. Oferta evoluează în acelaşi sens cu preţul produselor 59. preţul de vânzare al produselor pe piaţă este determinat de: c. un Kecp: c. Concurenta producatorilor 53. Metoda pragului de rentabilitate permite : d. Factorul care nu influenţează direct ofeta pentru un produs pe piaţă este: d. preţul de vânzare al produselor pe piaţă este determinat de: b. Preţurile exprimate prin negocierea cererii cu oferta de produse se numesc: b. efectul scăderii venitului 52. Subunitar 57. Factorul care influenţează direct cererea pentru un produs pe piaţă este: c.Utilitatea marginală a produselor 64. Produsele încadrate în paradoxul Giffen au un Kecp: a. Preţul cererii c. Conform legii generale a ofertei: a. Preţuri relative . Cartelul este o structura organizatorica specifica pietelor de tip: b.Utilitatea marginala a produsului 74.oligopol 79.putini ofertanti si multi cumparatori 75. prin populatie disponibila a unei tari. O piata tip oligopol bilateral se caracterizeaza prin: b.monopol 78. Aparitiei dezechilibrului cerere-oferta 82. totalitatea persoanelor care muncesc sau cauta un loc de munca 87. Oferta de munca a unei piete este data de : a. În viziunea lui Adam Smith. In teoria marginala. Dezechilibru stabil 84. Stabil 83. Ponderea costurilor salariale in costul total al societati 90. Oferta de munca este influentata direct de: c. populatia disponibila 85. O piata tip oligopolist se caracterizeaza prin : c. piaţa cu concurenţă pură şi perfectă îndeplineşte condiţiile a. Cererea de munca este influentata direct de: a. Conditia Kecp>Keop determina pe o piata dezechilibrata: a.68. se intelege : d. Sunt considerate măsuri de intervenţie directă a statului în formarea preţurilor: d.Subvenţile acordate producătorilor 72. prin populatie activa a unei tari.putini ofertanti si cumparatori 77.Preţuri controlate 69.Omogenitatea produselor 81.Cresterea productivitatii muncii 73. O piata tip oligopson se caracterizeaza prin: c.totalitatea persoanelor apte de munca 86. Marimea salariului 89. In acceptiune internationala. Cererea de munca este influentata direct de: a. Pe piaţa cu concurenţă pură şi perfectă. Interventia statului asupra preturilor nu este necesara pentru: d.multi ofertanti si putini cumparatori 76. Sunt considerate măsuri de intervenţie indirectă a statului în formarea preţurilor: d.Stabilirea de preţuri minime de vânzare la unele produse 71.Blocarea preţului unor produse 70. Piata cu concurenta pura si perfecta presupune: b. Sunt considerate măsuri de intervenţie directă a statului în formarea preţurilor: b. In acceptiune internationala.Utilitatea muncii in viata individului 88. pretul unui produs este determinat de: b. Diversitate produse 80. se intelege : a. Utilitatea muncii in viata individului . echilibrul poate fi: a. Piata timbrelor este de tipul: d. Diagrama „panzei de paianjen” este un model teoretic de explicare a: a. Preţurile cu o componentă sub control administrativ se numesc: c. Oferta de munca este influentata direct de: a. Latura activa a ajutorului de somaj 101. Reducerea temporară a activităţii la o întreprindere ca urmare a lipsei cererii pentru produsele sale. Sporirea preturilor la bunurile de lux contribuie la: d. inainte de scadenta.somaj structural 96. Offshoring-ul şi outsourching-ul d. Situatia in care. un salariat este disponibilizat ca urmare a restructurarii profesiei. Situatia peroanelor care nu lucreaza ca urmare a utilitatii reduse a muncii. a efectelor de plata la bancile centrale se numeste: b. Conform BIM.şomaj tehnologic 99. Situatia in care somajul se datoreaza stocurilor nevandute de produse se numeste: a. remunerata inferior. Situatia in care.descurajeaza munca 103. este apt de munca . conduce la : b. şomaj natural 94. Mecanismul de multiplicare monetara este modul de majorare al masei monetare prin intermediul: b. Este o atributiune specifica bancilor centrale: d. somerul este persoana care : c.somaj ascuns 95. intr-o intreprindere. somaj tehnic 97.nu munceste.nu influenteaza somajul 102. Scăderea ofertei 104.Nivelul ratei valutare de schimb 109.Bancilor comerciale 107. exista excedent de munca salariata fata de necesar. Decontarea.Latura pasiva a ajutorului de somaj 98. inainte de scadenta. Atipicitatea curbei ofertei de munca peste un anumit nivel al salariului se explica prin: a. cauta un loc de munca si este dispus sa inceapa munca in 15 zile 93. Decontarea.Creditarea bancilor comerciale 106. Scăderea mobilităţii ofertei b. Reprezinta tendinţe mondiale pe piaţa muncii: a. a efectelor de plata la bancile comerciale se numeste: . Pe piaţa monetară. este numita : b. este numita : d.şomaj tranzitoriu 100.totalitatea disponibilitatilor banesti si instrumentelor banesti aflate in circulatie 105. Efectul de „venit” 92. Restrângerea pieţei în zone economice bogate c.Scont 110. Automatizarea proceselor de productie genereaza: c.91. Masa monetara a unei tari. Reducerea saptamanii normale de lucru contribuie la : c.Debitor 108. este cunoscuta sub numele de : a. Compensatiile acordate persoanelor disponibilizate sunt recunoscute ca: b. Nu este un factor al cererii de moneda: d. Cursurile gratuite de recalificare pentru şomeri sunt recunoscute ca: a. populaţia depunătoare are calitatea de: b. reprezinta : c. Nu este un instrument de politica monetara al bancilor centrale: b. Reducerea dobanzilor la credite poate genera inflaţie de tipul: a.scadere PIB si crestere IPC 122.Credite pe termen cat mai lung 134.Mediu 132. Nu este o masura de politica a banilor „ieftini” a bancilor centrale: d. Un credit acordat pe o perioada de 5 ani este un credit pe termen: b. Este considerat un efect benefic al inflatiei reduse: c.Lichiditate 115. Dezechilibru structural monetaro-material pe piata 116. Indicatorul preturilor de consum IPC masoara : c. Cresterii cererii de bunuri pe piata 118. Majorarea pensilor poate genera inflaţie de tipul: d.Reducerea stocurilor 124.Plasamente in depozite pe termen cat mai scurt c. Conceptul de crestere neinflationista se refera la : d.crestere PIB dar mai mica decât a IPC 123. Este considerat un efect negativ al inflatiei mari: a.Inflatie rapida si crestere zero 121. Strategia „a la hausse” cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte): b.Reducerea volumului de investitii publice 113. Nu este o masura de politica a banilor „scumpi” a bancilor centrale: a. Inflatia prin costuri este rodul: b. Inflatia este: a. prin monedă 128.garantie lombarda 131. poate genera inflaţie de tipul: a. Nu este un principiu de creditare bancara: d.b. Inflatia prin moneda este rodul: c. Conceptul de crestere inflationista se refera la : c. Cresterea preturilor 125. Strategia „a la baisse” cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte): . Cumpararea de titluri financiare ale bancilor comerciale 114. Capacitatea de achitare a datoriilor la termen se muneste: b.nu influenţează inflaţia 126. Inflatia prin cerere este rodul: a. Garantia prin titluri de valoare lasate la creditor se numeste : a.Cresterii costurilor de fabricatie 119.Suplimentarii masei monetare 117.Prudenta 133. Specific operatiunii de creditare este: a. Stagflatia este caracterizata prin: b.inflatia 120. garantie ipotecara 130. Garantia prin active lasate la creditor se numeste : c. Dobanda 129. Masura guvernului de majorare a salarilor la personalul bugetar.Scont 111.Manevrarea masei monetare 112. prin monedă 127. Sunt fractiuni de capital social a. Contractele sunt titluri de valoare: c.Credite pe termen cat mai scurt 135. Sunt instrumente de credit pe termen lung b. Obligatiunile sunt titluri de valoare: a. Obligatiunile confera detinatorilor: d. Actiunile 155. Sunt titluri ce ofera facilitati la cumpararea de actiuni: c. Tranzactiile pe indici sunt titluri de valoare: d. emitentul este exponentul: b. Piata secundara de capital 156. investitorul este exponentul: c. Piata OTC este considerata: b.Pozitia riscului exclusiv la cumparator 140.a si b . Actiunile 151. Actiunile ordinare confera detinatorilor: c. Pe piata de capital. Emitentii efectueaza tranzactii pe: d. Intermediarii efectueaza tranzactii pe: c. Bursele fac parte din: b. Plasamente in depozite pe termen cat mai lung d. Pe piata de capital. Drepturile de subscriere sunt titluri de valoare: a. Pe piata de capital. Beneficiul investitorilor strategici pe piaţa de capital se numeşte: d.a si b 138.a.Dobanda anticipata 145. Primare 141. Primare 146. Prima de emisiune a actiunilor reprezinta: c. Au durata nelimitata de valabilitate: a.a si b 136. Piata secundara de capital 157. Primare 148. intermediarul este exponentul: c.Piata secundara de capital 159.dividend 139. Investitorii efectueaza tranzactii pe: b. Drepturile de subscriere 153.Sporul de pret la prima vanzare 142.Nu fac tranzactii pe piata de capital 158. Actiunile preferentiale confera detinatorilor: b.Sintetice 150.instrumente de creditare pe termen lung 147.Obligatiunile 152. Warante 154.a si b 143. Permit actionarilor vechi exercitarea dreptului de preemtiune c. Nu este o trasatura specifica pietelor de capital: c. Obligatiunile sunt: c.Derivate 149. Actiunile sunt titluri de valoare: a.Drept de dividend 144.Ofertei de capital 137. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice: d. Exportul de forţă de muncă excedentară 181. Sporirea numarului de actionari b. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice: d. presupune: d. Politica cererii agregate. Investitor de portofoliu 162. Investitorul care urmareste obtinerea de venituri din variatiile de pret ale titlurilor tranzactionate este considerat: b.Impozitele si taxele 176.Importurile 177. Prin deschiderea unei societati private pe actiuni se intelege: d. Este specific burselor: d. presupune: b. Starea de dezechilibru a „cererii agregate inflationiste” se caracterizeaza prin: a.Stimularea consumului 173.Investitor speculativ 163. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice: c. Beneficiul investitorilor strategici pe piaţa de capital se numeşte: d. Nu este o componenta a cererii agregate: d.Tranzactionarea inclusiv a actiunilor unor societati mai mici 169. Deficit bugetar 172. Nu este un avantaj al deschiderii unei societati pe actiuni: d.160. Este specific pietelor OTC: b. Pierderea controlului afacerii de catre actionarii fondatori 167.Exporturile 178. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice: b.Transformarea unei SRL intr-o societate pe actiuni 165.Cresterea beneficiului actionarilor 166.Cererea de forta de munca 170.Conservarea resurselor proprii .Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat (exporturi de produse) 171. Nu este un dezavantaj al deschiderii unei societati pe actiuni: a.Negociabilitatea tranzactiilor 168. Cheltuielile publice 180. Investitorul care detine actiuni cu scopul investirii avantajoase a capitalului disponibil este considerat: a. Investitorul care detine peste 51% din portofoliul de actiuni al unei societati deschise este considerat: c.Investitor strategic 161. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de piaţă: b.Stimulente pentru cresterea productiei 174. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice: b. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice: c.Investitiile 179. de diminuare a acesteia. Exportul net de capital reprezinta: b.dividend 164. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de piaţă: d.Economiile 175. Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia. Exces de cerere 195. Atributul „naţional” al indicatorilor macroeconomici (PNB. Cererea agregată este mai mică decât oferta agregată în perioadele de: a. indică o piaţă internă cu: a. Realizările nete ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul: d. Realizările nete ale companiilor româneşti sunt incluse în indicatorul: b. Absorbţia. Cheltuieli ale gospodăriilor 196.Exces de oferta 194. Consumul reprezintă: a. Economiile reprezintă: d.Nivelul venitului disponibil 199.Avânt 203. înclinaţia marginală spre consum: d. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de piaţă: d. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de piaţă: a.182. Cererea agregată este mai mare decât oferta agregată în perioadele de: b. Criză 202.Cheltuieli ale firmelor 198. Realizările nete ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în indicatorul: d.PIB>PNB 193. Economia României se caracterizează prin următoarele relaţii între indicatori macroeconomici (două răspunsuri corecte): b.PNN 187. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii 183.PNB 189.PIN 188. necheltuite 197.PNN 190.Valorificarea superioară a resurselor interne proprii 184. PNN. Cererea agregată este echilibrată de oferta agregată în perioadele de: . VN) indică deducerea din valorile brute a: d. PIB 186. Conform teoriei venitului absolut. Realizările brute ale companiilor româneşti pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul: a. Investiţiile reprezintă: b. PIN) se referă la: d. ca stare de dezechilibru macroeconomic. Presiunea.Consumul creşte mai lent decât venitul disponibil 200.Scade pe măsura creşterii venitului disponibil 201. Ipoteza venitului absolut arată un nivel de consum dependent de: c. Realizările brute ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în indicatorul: c. Realizările brute ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul: c.Nivelul de integrare internă al produselor 192.PNB 185. indică o piaţă internă cu: b.Valorii importurilor realizate 191. Atributul „intern” al indicatorilor macroeconomici (PIB. Conform teoriei venitului absolut: c. ca stare de dezechilibru macroeconomic.Părţi ale venitului. Specializarea pe cateva domenii a comertului international 221. Nu este un factor de creştere economică: c. Drucker.Cresterea mobilitatii fortei de munca 220. Depresiune 205. Este considerata tendinta actuala in comertul international: c. Sunt considerate repere strategice ale dezvoltarii relatiilor economice actuale: a. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale: b.Diminuarea rolului capitalului uman 219. poarta denumirea de: b. Situaţia în care o ţară realizează cele mai multe produse în condiţii superioare celorlalte ţări se numeşte: a.Boom 204. Cererea agregată este în scădere în perioadele de: a. Ciclurile economice determinate de variaţia stocurilor şi a inflaţiei sunt de regulă: b. nu este o tendinta in economia mondiala: c.Orientarea politică a conducerii 215. Avantaj absolut 212.Nivelul de concurenţă economică 216.Lungi 208. Gradul de integrare europeana in care sunt eliminate barierele economice dintre state dar se pastreaza restrictiile nationale fata de statele ne-membre.Scurte 207.Îmbunătăţirea infrastructurii economice 211. Nu este un principiu de eficientizare a relatiilor internationale: a. Importurilor 214.Creşterea randamentului factorilor de producţie 210. Ciclurile economice determinate de decizii economice şi politice sunt de regulă: a. Situaţia în care o ţară realizează un produs în condiţii superioare altei ţări se numeşte: a. Este un factor de dezvoltare economică: b.Uniune vamala . Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale: b. Conform P. Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al investiţiilor sunt de regulă: c . Eficienta superioara a exportului de „stiinta” fata de cel de produse 222.F. Gradul de integrare europeana in care se utilizeaza un sistem comun de taxe in raport cu statele ne-membre. Este o consecinta a tendintelor actuale in economia mondiala: c. Diversificarea economiei nationale pentru limitarea schimburilor 218.Medii 209. Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producţie sunt de regulă: d.Situaţia de criză economică internaţională 217. poarta denumirea de: c. Teoria avantajului comparativ a lui Ricardo determină nivelul exporturilor de cel al: a. Avantaj absolut 213.c. Întâmplătoare 206. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale: c.Piata comuna 223. utilitati 1000 um Costurile fixe lunare ale intreprinderii sunt: a.salarii angajati permanenti 10. poarta denumirea de: a. Zona a liberului schimb 225. Gradul de integrare europeana in care sunt eliminate toate restrictiile de mobilitate a fortei de munca si a capitalurilor intre statele membre.Qcr = 60 bucăţi 230. Preţul pieţei pentru un bun economic este de 200 um /buc. 55 b.Ramane constant 231. iar costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 150 um. Scaderea venitului mediu al consumatorilor de la 2000 u. Pe o piaţă cerea şi oferta sunt date de ecuaţiile: P = 30 . P = Qo +10 Pretul de echilibru al pietei este: c. Costul mediu pentru execuţia a 3 buc este 15 um şi costul total pentru 2 bucăti a fost de 20 um. Kecv < 0. care va fi perspectiva pe termen scurt de evolutie a pretului de vanzare.000 um . poarta denumirea de: d. Pretul de vanzare al unui produs este 20 iar cereerea pietei este in acea perioada de 1500 buc.m. Costul marginal pentru execuţia a 3 buc este in aceste condiţii: a. Costul fix total este de 3000 um. 12% 232. Un individ contractează un credit de 10000 $ pe 5 ani pentru care va restitui la scadenţă 16105 $. Rata anuală a dobânzii a fost: a. la 1500 u.francisa licenta turism 500 um .m. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii în funcţie de venit sunt adevărate? a. 25 c.salarii angajati sezonieri 4000 um .20 229. 227. Volumul producţiei la care profitul este zero. 15 .224.Uniune economica Seminar 226.materii prime 2000 um .1 Un hotel are intr-o luna 1500 de cazari si urmatoarele costuri de exploatare: • francisa licenta turism 1500 um • materii prime 20000 um • salarii angajati permanenti 15000 um • utilitati curente 10000 um Costurile variabile unitare sunt: a. 31 228. este: c.Qc. d. Gradul de integrare europeana ce presupune politici economice comune pentru statele membre. In conditiile in care oferta intreprinderii variaza conform functiei Qo = 500 + 50P. este urmata de o scadere a cererii pentru un bun economic de la 10 bucăţi la 8 bucăţi. 17500 2. Un hotel are intr-o luna urmatoarele costuri de exploatare: . m. La pretul pietei de 10 RON.m. 20% 243. creşterea venitului de la 10000 um la 15000 um.Kecv>1 239. Costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 60 u. modificarea cererii este: c. coeficientul elasticităţii cererii faţă de preţ (Kecp) fiind 2. la 1500 u. Pretul de echilibru al pietei este: b.000 um pe 5 ani. Costul total pentru execuţia a 4 buc este 25 UM şi costul total pentru 2 bucăti a fost de 15 UM.000 buc. dacă anual se plateste doar dobânda. Dobânda pentru un credit de 1000 UM. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii în funcţie de preţ sunt adevărate b. 10 233. profit. Pentru un bune economic alimentar. Rata anuală a dobânzii a fost: a. 244.2 Q0 . din care 100. Care este valoarea capitalului final al unui credit de 10. valoarea cererii la momentul actual este: a.25 u. Qc = 1200 buc.Kecp < 1. b. antrenează o creştere a cererii de la 10 bucati la 12 bucăţi.000 buc. Costul total pentru execuţia a 3 buc este in aceste condiţii: b.m. Costul marginal pentru execuţia a 3 buc în loc de 2 buc este 15 UM şi costul total pentru 2 bucăti a fost de 40 UM.20 236. cantitatea de produse ofertate de producatori este: c.000. 235. Q = 1. Cantitatea de bunuri produse şi vândute a fost: a.m Din vânzarea bunurilor economice s-a încasat suma de 1.2Qc. 237.100 buc.225 $.m. Pe o piaţă in echilibru cererea este data de ecuatia: P = 30-Qc. 100 UM 238.000 $ pe 2 ani pentru care va restitui la scadenţă 13. cu o rată anuală a dobânzii de 10%. P = Qo +10.. Dacă Kecv = 5 şi venitul scade cu 10% faţă de perioada anterioară.000 u.. 15% d. Un individ contractează un credit de 10. Preţul unui bun economic alimentar a evoluat de la 1000 u.m. plătită anual la sfârşitul fiecarei perioade odată cu rambursarea unei transe egale de credit. pe o perioadă de 2 ani. Q = 2. 234. Dacă în anul anterior cererea a fost de 1000 bucăţi iar preţurile actuale au scăzut cu 5%. 12% b. 10% c. Costurile fixe ale unei societăţi cmerciale sunt de 300. urmând ca la sfârşitul perioadei să se restituie creditul integral? c. Care din valorile Kecv sunt adevărate? d.10 240. c. Pe o piaţă cerea şi oferta sunt date de ecuaţiile: P = 40 .15. este : a.000u. cu o rata a dobanzii de 10%.m. Q = 1.Q1 = 0.000 u.000 um 242. corespunzător acestei creşteri de preţ a avut loc o reducere a cererii pentru bunul respective de la 500 bucăţi la 400 bucăţi. 5 UM 241. Costul marginal este: a.d. Costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 60 u. este : a. Costul total pentru execuţia a 4 buc este 50 UM şi costul total pentru 2 bucăti este de 40 UM.800 u. este: . Qcr = 60 bucăţi d. Dobânda pentru un credit de 10. c. iar costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 150 um. din care 10. plătită integral la sfârşitul perioadei odată cu rambursarea creditului.000 u. cu o rată anulă a dobânzii de 20%. Kecp < 1.3 250. 0. la 1.000 u. Care este volumul producţiei la care profitul este 1000 um ? a. este : a. 1 d. b.m. O creştere a venitului de la 10. pe o perioadă de 2 ani. Care este valoarea Kecv pentru un produs dacă. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii în funcţie de venit sunt adevărate? b. plătită integral la sfârşitul perioadei odată cu rambursarea creditului. pentru care întreprinzătorul obţine un profit total de 1000 um. 246. profit.900 u. Costurile fixe ale producatorului sunt 3000 um.000 u. Se efectuează un depozit bancar la termen. În aceste condiţii. cererea a crescut cu 30% : a. cantitatea de produse fabricate şi vândute.000 u. 252.m.000 buc. 254.Kecv < 0.000 buc. b.m. Cantitatea de bunuri produse şi vândute a fost: a.m. b. c.m. la 15.m.m. Qcr = 80 bucăţi. 100 UM 253..245.. 170. Q = 2. calculata cu o rata a dobanzii de 10%. 172. Kecp > 1. Mărimea depozitului peste cei trei ani va fi: a. Preţul pieţei pentru un bun economic este de 200 um /buc. Kecp = 1. 248. în sumă de 100. corespunzător acestei creşteri de preţ a avut loc o reducere a cererii pentru bunul respective de la 500 bucăţi la 400 bucăţi.. Preţul unui bun economic alimentar a evoluat de la 1. 3 c. în urma creşterii veniturilor medii cu 10%. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii în funcţie de preţ sunt adevărate: a. Qcr = 65 bucăţi c. 249. Costurile fixe ale unei societăţi cmerciale sunt de 30. pentru trei ani. 1000 u. şi costuri variabile unitare de 50 um. Pentru fabricarea acestora are cheltuieli fixe în valoare de 8000 um.m. 171.m.m Din vânzarea bunurilor economice s-a încasat suma de 100. cu o rata de 10%. 30 b. Q = 1. c.100 buc.000 lei. Dobânda pentru un credit de 1000 UM.800 u. Qcr = 70 bucăţi b.000 u. antrenează o evoluţie a cererii pentru un bun economic de la 10 bucăţi la 8 bucăţi.000 u. pe o perioadă de 2 ani..000 u. Un întreprinzător vinde bunurile sale la un preţ unitar de 150 um /buc.m.200 u.m.m. Costul marginal este in aceste condiţii: a. 247. 5 UM 251. Q = 1. Costurile fixe ale unei societăţi comerciale sunt de 300. Pe = 8 um c. Pe o piaţa unui produs cerea şi oferta se echilibreaza la pretul de 20 lei si cererea variaza conform relatiei P = 50 – Qc. Pe = 6 um d.m.. Q = 2. din care 200. Q = 400 buc 257. 255. d. preţul de echilibru este: a.000 u.m. Costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 500 u.m. BOIAN NICOLAE 7 8 0 8 0 6 100 60 .000 u.30 256. Q = 800 buc d. Cererea şi oferta pentru un bun economic funcţie de preţ. Pe = 9 um b. Din vânzarea bunurilor economice s-a încasat suma de 900. c.000 buc. profit. variază astfel: Preţ Qc 10 20 9 40 8 60 Qo 140 12 0 10 0 În aceste condiţii. Pe = 7 um CADRU DIDACTIC dr. ing.m.000 buc. ec.000 u. Q = 1. b. Cantitatea de bunuri produse şi vândute a fost: a. c.a. Q = 60 bucăţi Q = 70 bucăţi Q = 80 bucăţi Q = 90 bucăţi. b. care este oferta producatorilor (Qo) la acest pret? d.
Report "150901192 Teste Grila Bazele Economiei Rezolvate"