CORPI STRAINIENDOSINUSALI IATROGENI Corpi straini endosinusali iatrogeni Patologie cu frecventa in crestere odata cu: - dezvoltarea chirugiei implantare - dezvoltarea si multiplicarea tehnicilor de tratament endodontic - cresterea numarului de cabinete stomatologice Corpi straini endosinusali iatrogeni Factori favorizanti: Interni – pneumatizare excesiva - procese inflamatorii locale - procese degenerative in boli ale tesutului osos - procese degenerative in bolile de sistem - procese degenerative maligne Externi - traumatisme - interventii multiple asupra dintilor sinusali si arcada dentara - manevre agresive in timpul tratamentului Corpi straini endosinusali iatrogeni Simptomatologie la prezentare - rinoree - durere moderata si senzatie de presiune - exteriorizare la nivelul cavitatii nazale de material endosinusal Corpi straini endosinusali iatrogeni Investigatii: - probe biologice - examen endoscopic - nazal - endosinusal – sinusoscopie - examene radiologice - Orto-pan-tomografia - Radiografie SAF - CT sinusal Pneumatizare excesiva a Chist radicular extins intrasinusal sinusului maxilar Corpi straini endosinusali iatrogeni Fistule oro-antrale . Corpi straini endosinusali iatrogeni Ciment dentar patruns in sinus Resturi radiculare intrasinusal . Corpi straini endosinusali iatrogeni Surub de implant patruns intrasinusal . Corpi straini endosinusali iatrogeni Dinte inclus mobilizat la tentativa de ablatie chist periradicular . Corpi straini endosinusali iatrogeni Material dentar radioopac . Corpi straini endosinusali iatrogeni Conuri de gutta-percha patrunse intrasinusal . Corpi straini endosinusali iatrogeni Modalitati de extractie .meatotomie inferioara .antrostomie .Caldwell – Luc = procedeul clasic .Tehnica combinata (mini Caldwell-Luc + endoscopie) .Endoscopic . Corpi straini endosinusali iatrogeni Conuri de gutta-percha vizibile intrasinusal – abord Caldwell-Luc . Corpi straini endosinusali iatrogeni Metoda combinata – abord Caldwell-Luc modificat + endoscopie . Corpi straini endosinusali iatrogeni Discutii Posibile complicatii: - Sinuzite fungice - Chiste de retentie - Granuloame - Osteomielita - Sinuzite supurate + complicatii RINITELE Rinitele - Definitie Inflamatia mucoasei nazale indusa de un numar mare de stimuli: alergene inhalatorii, infectii virale, bacteriene si fungice ale nasului si nazofaringelui, expunere la noxe chimice, medicamente sau iritanti CLASIFICAREA RINITELOR 1. Infecţioase 4. Induse medicamentos - virale - aspirină - bacteriene - altele - alţi agenţi infecţioşi 5. Hormonale 2. Alergice 6. Alte cauze - intermitente - NARES - persistente - iritanţi - alimente - emoţionale 3. Ocupaţionale - atrofia mucoasei - intermitente - reflux gastro-esofagian - persistente 7. Idiopatice DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC CORECT AL RINITELOR Ex. clinic ORL Ex. endoscopic Imagistică Ex. bacteriologic, micologic şi virusologic din secreţia nazală Consult alergologic Teste imunologice Rinitele acute virale Definitie: reprezintă afecţiuni frecvente atât datorită varietăţii de virusuri existente cât şi nespecificităţii mijloacelor de apărare antivirală. Etiologia aceste rinite sunt determinate de virusuri. Mai mult de 200 de tipuri de virusuri au fost izolate şi studiate Rinovirusurile sunt incriminate în etiologia acestor rinite în 80% din cazuri. 10 % din rinitele virale sunt datorate coronavirusurilor. Restul de 10% pot fi produse de virusul synciţial respirator, virusul influenza sau parainfluenza şi adenovirusuri. abundente şi obstrucţia nazală este permanentă.seroase.iritat şi apar strănuturi în salve. Nasul . otită.uşor modificată.cefalee. Poate apărea şi hiposmia. Rinitele acute virale Clinica: Incubaţia durează aproximativ 3 zile. Obstrucţia nazală cedează la descongestionante şi reapare după câteva ore. Rinoscopie mucoasa nazală apare congestionată difuz. Starea generală . cefaleea devine pulsabilă se asociază semnele specifice organelor afectate-sinuzită. . . Dacă apar complicaţiile: secreţiile devin mucopurulente. secreţii . faringită. dureri musculare. etc. . Antibioticele sunt rezervate complicaţiilor prin suprainfecţie bacteriană. Rinitele acute virale Tratament În practica obişnuită tratamentul se rezumă la: descongestionante nazale antipiretice. . anumite mirosuri sau substanţe chimice. stări emoţionale şi consumul anumitor alimente. Tratamentul cu LASER rămâne cel mai eficace. efortul fizic. obstructie nazala Aceste simptome apar frecvent ca răspuns la triggeri de mediu ambiental precum: aerul rece. Aceşti pacienţi nu au o componentă alergică a suferinţei. Rinitele vasomotorii Sunt afecţiuni ale mucoasei nazale caracterizate prin: rinoree seroasă. fapt dovedit prin explorările şi investigaţiile alergologice care rămân negative. . INAINTE DUPA DECONGESTIONANT . . Pe măsură ce boala se agravează se remarcă scăderea perioadei de bine de după administrarea de vasoconstrictor şi necesitatea de a creşte doza. sedative. Rinitele medicamentoase Abuzul sau administrarea îndelungată a unor medicamente poate determina apariţia unei simptomatologii nazale manifestată prin obstrucţie nazală şi uscăciunea mucoasei nazale. Tratament: schimbarea medicamentului incriminat sau renunţarea la picături se încearcă lavajul cu soluţii saline izotonice sau cu preparate de apă de mare sterile în vederea refacerii fiziologiei mucoasei. hipnotice şi neuroleptice. Frecvent se ajunge la tratament chirurgical cu LASER. abuzul de descongestionante nazale dependenţa locală de vasoconstrictor dependenţa psihică a pacientului de administrarea de picături. Sunt incriminate: antihipertensive. . Există forme de atrofii ale mucoasei la vârstnici. Tratamentele medicamentoase nu pot substitui involuţia fiziologică a mucoasei. Simptomele devin supărătoare. Rinitele atrofice Sunt caracterizate prin atrofia mucoasei nazale. lavaj cu soluţii saline izotonice sau soluţii sterile de apă de mare (Physiomer. . falsa senzaţie de obstrucţie nazală uscăciunea mucoasei şi alteori de o rinoree apoasă care devine abundentă în timpul meselor. Rhinomer). dar trebuie administrate cu prudenţă datorită celorlalte efecte secundare. antisecretoriile sunt recomandate în formele însoţite de rinoree abundentă. aplicaţii locale de lubrifiante ale mucoasei (Vitamina A uleioasă). răspândite în cavitatea nazală şi uneori şi în rinofaringe. Atrofia mucoasei dar fără cruste fetide se poate întâlni după abuzul de medicamente (Xylometazoline) sau după intervenţii chirurgicale extinse. Tratamentul chirurgical se adresează eşecurilor tratamentului medicamentos . Ozena Ozena este caracterizată de apariţia unor cruste fetide. imunodeficienţe în special ale IgA). Simptomatologia obstrucţie nazală în ciuda atrofiei mucoasei turbinale. Tratamentul în fazele iniţiale se face cu spălături saline. funcţionarea anormală a sistemului neurovegetativ. Ozena pare a fi o boală multifactorială (malnutriţie cu deficienţe de fier şi vitamina A. aerosoli salini şi aplicaţii de unguente grase. . etc) . Rinitele alergice Răspuns clinic al mucoasei nazale. testari selective. mediat IgE. neatentie. obstructia nazala. la un alergen din mediu Periodice si perene (intermitente/ persistente) Diagnosticul pozitiv: examenul clinic ORL si consultul alergologic Sugestive si definitorii: rinoreea apoasa. pruritul si stranuturile Testele cutanate – valoroase dar atentie la rezultatele fals negative (lipsa substante. . September 2005. Ann Allergy. NJ. Tulburare de respiraţie în somn 2. Forbes Consulting Group. May-June 2004.71:121.113:663. Hipertensiune / şcolară 2. Compania Schering. 2004. Impact of nasal congestion among allergic rhinitis sufferers. Boală cardiacă (BCI. Alterează somnul: dificultate 1. AVC Date la dosar. Kenilworth. Vuurman et al. Roper Public Affairs Group of NOP World. Understanding the Dynamics Surrounding Allergy Suffering and Treatment. ICC) 3.Congestia nazală: impactul asupra pacienţilor Congestia nazală Simptome de jenă. Fatigabilitate diurnă / somnolenţă Alterează Afectează sănătatea: performanţa muncii 1. 1993. Stuck et al. . J Allergy Clin Immunol. dacă apar: .mai mult de 4 zile/săptămână .perturbarea activităţilor şcolare.perturbarea activităţilor cotidiene.perturbarea activităţilor cotidiene.perturbarea activităţilor şcolare. sport . a muncii .mai puţin de 4 săptămâni Persistente. cu simptome prezente: . hobby-uri. Clasificarea rinitelor alergice Intermitente.mai puţin de 4 zile/săptămînă .simptome deranjante .tulburări ale somnului . dacă nu asociază: . cu simptome prezente: .tulburări ale somnului . a muncii Moderate/severe. sport . hobby-uri.mai mult de 4 săptămâni Uşoare. . 2001. Allergy.Opţiuni terapeutice pentru congestia nazală Antagonişti H1 Decongestive orale şi topice pseudoefedrina fenilefrina Corticosteroizi topici nazali Furoat de mometazonă Nayak AS et al.56:1077-80. 81:478-518. Dykewicz MS et al. Ann Allergy Asthma Immunol. 2000. Allergy.Opţiuni terapeutice pentru congestia nazală : Decongestionante • Vasoconstricţie venoasă şi arteriolară • Congestie vasculară nazală • Rebound la oprirea tratamentului • Efecte adverse Pro şi Contra van Cauwenberge P et al. 1998. .55:116-34. . Allergy.55:116-34. 2000. Opţiuni terapeutice pentru congestia nazală : CS topici nazali • Debut lent de acţiune • Inflamaţia mucoasei nazale • Tratament de durată • Obstrucţia nazală • Complianţă Pro şi Contra van Cauwenberge P et al. 2000. • Eficienţă limitată în rezolvarea obstrucţiei strănutului şi pruritului nazale • Debut rapid de acţiune Pro şi Contra Day JH. Allergy.103:S395-S399. 1999. J Allergy Clin Immunol.Opţiuni terapeutice pentru congestia nazală : Antagonişti H1 • Eficienţi în controlul rinoreei. van Cauwenberge P et al. .55:116-34. RINOSINUZITELE . subacuta sau cronica.Rinosinuzitele Definitie Entitate clinica de etiologie multifactoriala ce implica un raspuns inflamator al mucoasei nazale si sinusurilor paranazale cu evolutie acuta. . pH-ului Mediu ideal pt.proliferarea Distructii bacteriana ciliare si epiteliale . care. Sinusurile Paranazale Obstructia mecanica sau functionala a complexului ostio- meatal conduce la un ciclu patologic sinusal. prin auto-intretinere determina inflamatia sinusala: Ingrosarea Blocaj Blocarea aerisirii si mucoasei ostial drenajului sinusal Stagnarea Inflamare secretiilor tisulara si stagnarea secretiilor cresterea densitatii secretiilor si modific. Etiologie Factori de mediu Factori ce tin de gazda Clima Alterari anatomice Agenti infectiosi Alterari genetice Poluarea Alterari imunologice Iatrogeni Alterari hormonale Traumatisme Alterari neuro-vegetative . . CT arata modificari hiperplastice ale mucoasei. CLASIFICAREA CLINICA A RINOSINUZITELOR ACUTE ≤ 6-8 saptamani sau ≤ 4 episoade pe an. CT arata modificari hiperplastice ale mucoasei.10 zile. fiecare durand cel putin 10 zile. fiecare durand ≤ de 10 zile Fara modificari histopatologice ale mucoasei. fiecare durand cel putin 10 zile. Fara modificari histopatologice ale mucoasei. fiecare durand 7. CRONICE (Adulti) > 8 saptamani sau > 4 episoade pe an. . pe an. CRONICE (Copii) > 12 saptamani sau > 6 epis. ACUTE RECURENTE > 4 episoade pe an. influenzae 32% Exista si posibilitatea infectiilor plurimicrobiene Willett et al. aureus 2 % Staphylococci Staphylococci 7% 6% 6% M. Etiologia bacteriana a rinosinuzitelor acute Streptococci S. pneumoniae 33% H. catarrhalis 11% Anaerobi Anaerobi 66% % Other bacteria 3% S.9:38 –45 17 17 . J Gen Intern Med 1994. . Laryngoscope 2001 . et al. Staph. Influentiae (26%) Streptococcus pneumoniae (17%) Coci gram pozitivi (3%) Penicillum (4%) Gwaltney JR. Aureus (21%) Staph. coagulazo negativ (9%) H. Radiologic Clasic – Rg SAF. Rg SPF – DEPASIT Modern – CT – de electie!!! – RMN . Endoscopic Ex. Diagnosticul rinosinuzitelor In principal CLINIC dublat de: Ex. senzatie de . Durere.AAO-HNS . Otalgie sau senzatie de . Oboseala rinoree purulenta anamnestic . Hiposmie /anosmie . Obstructie nazala . Tuse . sau post. Semne si simptome sugestive pt diagnosticul de RS Majore Minore . Kennedy-1996. Febra (doar pt RS ac) presiune auriculara Lanza. Dureri dentare obiectivata la examenul clinic . sau . Halitoza . Rinoree ant. Cefalee plenitudine sau presiune . Febra(in alte circumstante faciala decat RS ac) . ORL ASPECTE SPECIFICE acute Pana la 4 2 semne majore Febra sau durerea faciala nu constituie un saptamani sau istoric sugestiv in absenta altor 1 semn major+ 2 semne.Osguthorpe si Hedley) . 4-12 sapt. idem Durerea faciala sau presiunea nu constituie un semn sugestiv in absenta altor semne nazale Sarafoleanu(dupa J.comp. Diagnosticul clinic al rinosinuzitelor DURATA ISTORIC/EX. daca simptomele persista 10 zile sau daca simptomele sunt rinoree purulenta la altele decat cele tipice unei inf. 1ep. idem Remisiunea completa dupa tratament medical corect cronice ≥ 12 sapt. virale examenul nazal acute ≥4 ep/an idem idem recidiv.daca simptomele se sau agraveaza dupa 5 zile.7 zile Abs. subac.D.Suspicionam semne minore RS ac bacteriana. incorecte Tratamente incomplete conditiilor locale inadecvate Dezordinii ciliare cronice Alergice Incompetenta imuna Factori agresivi de mediu Iatrogeni Modificari nazale preexistente . Principii de tratament in rinosinuzite Antibioterapie Decongestionante nazale topice si sistemice Corticoterapie topica/sistemica Solutii saline intra nazale Mucolitice Antialergice Antipiretice . Eficient si bine tolerat Capabil sa actioneze asupra mucoasei tuturor sinusurilor paranazale Activ impotriva agentilor patogeni (“Infernal trio”) . Esecul tratamentului de prima intentie impune o prelevare bacterologica . Tehnica prelevarii corecte Din fosa nazala: •Numai din meatul mijlociu •Cu ajutorul endoscopului •Prin aspiratie cu cateter suplu-mobil •Ecuvionaj al meatului mijlociu cu tampon uscat sau de tip culturette Timpul de la recoltare la examinare si insamantare sa fie sub 4 ore Din sinus: •Prin punctie diameatica – sinusoscopie •Prin aspiratie sau lavaj al sinusului cu ser fiziologic Recoltarile din fosa nazala si narine NU au valoare bacteriologica . RSA -TRATAMENTUL CU ANTIBIOTICE De electie Quinolone (Levofloxacin) Amoxicilin /Amoxicilin + Acid Clavulanic Macrolide Linia II Cefalosporine generatia a II-a. Macrolidele generatie noua La copii: Amoxicilin/ Amoxicilin + Acid clavulanic . TRATAMENTUL CU ANTIBIOTICE -RSA Durata 10-14 zile Primele ameliorari la 72 de ore Altfel se schimba Antibioticul Vaccinarea antipneumococica si antigripala scad incidenta IACRS si implicit a RSA . Vasoconstrictoare Steroizi (topici) Antiinflamatoare nesteroidiene Antialergice . RINOSINUZITELE CRONICE - TRATAMENT Antibioterapie – intre 21 zile si 1 luna! Obligatoriu dupa antibiograma Solutii saline Mucolitice Steroizi (topic sau general) Tratament chirurgical – endoscopic sau radical . Esecul tratamentului medicamentos sau in caz de complicatii Tratament chirurgical Endoscopic (FESS/ESS) Pe cale deschisa . IE film . . Complicatiile Rinosinuzitelor . Generalitati Complicatiile RS Incidenta in scadere (antibioterapia moderna) Redutabile (morbiditate/mortalitate ↑) Susceptibilitate ↑ Copii Imunosupresati ( pacientii cu transplant de maduva.) . ficat. diabetici. infectii HIV. etc. tratamente oncologice. etc. trenante. neglijate Factori anatomici si de vecinatate . Factori favorizanti Hipervirulenta bacteriana Imunodepresia pacientului Suferinte vechi. Factori favorizanti anatomici(1) Prezenta si dezvoltarea rapida a etmoidului la copil – complicatii orbitooculare frecvente Lamina papiracee subtire si dehiscenta Tavanul etmoidal subtire. dehiscent mai ales in zona sa mediala –” punct slab” de propagare a infectiilor endocraniene . Factori favorizanti anatomici(2) Existenta canalelor venoase transosoase intre sinusuri si fata endocraniana a osului Rarefactii osoase in jurul elementelor neurovasculare Perete superior sfenoidal subtire. nervul optic si ACI uneori dehiscente in sfenoid . subperiostal Soc toxico-septic .epidural Astm bronsic Abces .periorbitara Afectare sistemica .orbitar Tromboza sinus cavernos Mucocele . Clasificare Locale La distanta Complicatii intracraniene Meningite Pulmonare .orbitara Sepsis Abces .intracerebral BPOC Tromboza sinus sagital superior Fibroza chistica Tromboza sinus cavernos Complicatii orbitare Celulita .subdural Bronsita . generalitati Epidemiologie: Incidenta . Complicatii orbitare .6% 75% din infectiile orbitale se datoreaza RS Frecventa crescuta la copii Cel mai frecvent implicat sinus – ETMOIDUL Penetrarea orbitala: Dehiscente osoase congenitale/chirurgicale/traumatice Osteite Tromboflebita retrograda (sistem venos avalvular) Simptome dominante – durere orbitara unilaterala. febra. cefalee Flora microbiana : frecvent polimicrobiene cu predominenta – stafilococ. streptococ si anaerobi Diagnosticul si tratamentul precoce sunt esentiale . tumefactia ochiului respectiv. Celulita periorbitara Infectie limitata la tesutul cutanat si subcutanat al pleoapei Clinic Eritem si tumefactie a pleaopei Fara limitarea miscarilor globului ocular Fara tulburari ale acuitatii vizuale Tratament .tratamentul chirurgical al RS cauzale .antibiocorticoterapie . Celulita orbitara(1) Edem difuz al continutului orbitar prin infiltrarea tesutului adipos orbitar cu celule inflamatorii si bacterii Clinic Tumefactie orbitara severa Tulburări ale acuităţii vizuale Tulburari ale motilitatii oculare . CT Pierderea acuitatii vizuale .eventual decompresia orbitei Indicatiile tratamentului chirurgical de decompresie orbitara: Progresia bolii in ciuda tratamentului antibiocortizonic Evidentierea colectie purulente la ex. Celulita orbitara(2) Tratament .tratamentul chirurgical al RS cauzale .antibiocorticoterapie . Abces subperiostal Definitie = colectie purulenta circumscrisa intre periorbita si peretele osos orbitar Determina deplasarea lateroinferioara a globului ocular Clinic: chemosis. proptosis Limitarea miscarilor globului ocular Usoara scadere a acuitatii vizuale Este considerat urgenta medico-chirurgicala . Abces orbitar Definitie = colectie purulenta la nivelul tesutului orbitar Clinic: Proptosis masiv. Chemosis Oftalmoplegie Scadere severa a acuitatii vizuale Uneori dificil de diferentiat de celulita orbitara. . Tratament Antibiocorticoterapie masiva Tratamentul chirurgical al RS cauzale Tratamentul chirurgical al abcesului orbitar endoscopic transnazal pentru localizarea mediala sau medio-inferioara Abord orbitar oftalmo/neurochirurgie pentru alte localizari . chemozis.stenoza ACI stg. Tromboza sinusului cavernos Progresia simptomelor de la grupul anterior: Edem palpebral.in regiunea sinusului RMN Coronal T1 – largirea sinusului cavernos cavernos stang . scadere severa a acuitatii vizuale Afectarea ochiului controlateral Angio-RMN. exoftalmie. Tromboflebita sinusurilor venoase Edem palpebral.angioRMN Tratament . exoftalmie – TSC Edem frontal voluminos + semne de HTIc -TSLS F. tr. chirurgical al focarului infectios Urmarirea – starea clinica + punctia lombara si examenul LCR . suportiv.Antibioterapie parenterala masiva. anticoagulante. chemozis. – dilatarea venelor retiniene. tr. edem papilar minor Febra + semne de RS Cronica Diagnostic pozitiv . depletorizante cerebrale. anticomitiale.O. Pana la 40% din pacienti vor ramane cu dizabilitati permanente Cel mai frecvent implicat . cu prevalenta intre 0.Generalitati Relativ rare. Complicatii intracraniene .3% si 2.sinusul frontal Varsta cea mai afectata – adolescenti si adulti tineri.4% din pacientii spitalizati. Patogenia: Cel mai frecvent – tromboflebita retrograda Extensie directa prin Dehiscente congenitale/traumatice Lize osoase sinusale . Mortalitatea ramane crescuta – intre 5% si 21% in literatura. redoare de ceafa. Deficite neurologice focale. fotofobie. etc . somnolenta. febra 39-40. Meningita purulenta(1) Cea mai frecventa complicatie intracraniana Clinic: Cefalee intensa. Tratament: Ab. parenteral. cura chirurgicala a Rsinuzitei cauzale Urmarirea evolutiei prin punctiile lombare si starea clinica . punctii lombare evacuatorii. Meningita purulenta(2) Diagnostic: Punctia lombara – lichid hiperton.purulent cu probele calitative edificatoare + antibiograma Atentie la formele latente mascate de Ab. Abcesul extradural Persistenta si agravarea Rsinuzitei Clinic: Obnubilare. cura chirurgicala a Rsinuzitei si antibioterapia parenterala masiva . crize convulsive si semne neurologice de focar Diagnostic pozitiv – clinic + examen CT Tratament – drenajul neurochirurgical al abcesului. contraindica punctia lombara Diagnostic pozitiv – clinic + examen CT Tratament: cura chirurgicala radicala a Rsinuzitei. tr. Empiemul subdural Tabloul clinic – sever. EEG modificat F.O. asociind: sindromul meningeal si infectios cu semne neurologice de focar prezente. suportiv si Ab (echipa mixta) .edem papilar important. drenajul neurochirurgical al abces.. . tulburari de comportament.CT craniofacial Tratamentul . semne neurologice de focar semnele de supuratie rinosinuzala Diagnostic: . drenajul focarului supurativ sinuzal . Abcesul cerebral Sediul cel mai frecvent .de maxima urgenta Ab. febra. varsaturi spontane. drenaj neurochirurgical al abcesului.lobul frontal Tipurile topografice predispozante - supuratiile frontale si etmoidale Clinic: Cefalee. curbatura. . Abces epidural (E). si de lob frontal (F) . subdural (S). fotofobie si accentuarea rinoreei purulente Starea generala se agraveaza.febra creste Ex. CT obiectiveaza liza corticalei osului frontal Ab parenteral (3S) + cura chirurgicala radicala a Rsinuzitei . Osteomielita oaselor craniului Apare cel mai frecvent ca o complicatie a Rsinuzitelor frontale Clinic: Edem prefrontal si supraorbitar care poate progresa in partile moi + dureri intense. . Tumorile rinosinusale Curs pentru Studenti . in stadiile precoce ridica uneori probleme de diagnostic .incidenta in Europa este de 1/100.reprezinta o patologie rara .000 . Tumorile rinosinusale Epidemiologie . CLASIFICARE BENIGNE MALIGNE Epiteliale Adenom Carcinom epidermoid Papilom cu celule tranzitionale Adenocarcinom Adenom pleomorf Carcinom cu celule tranzitionale Adenom monomorf Carcinom adenoid chistic Oncocitom Carcinom mucoepidermoid Neuroectodermale Schwanom Melanom malign Neurofibrom Estezioneuroblastom Meningiom extracranian Limforeticulare - Limfom non Hodgkin Plasmocitom Midline granuloma Vasculare Hemangiom Angiopericitom Angiofibrom Hemangiopericitom Osoase Osteom Sarcom osteogenic Fibrom osifiant Displazie fibroasa Cartilaginoase Condrom Condrosarcom Musculare Leiomiom Leiomiosarcom Rabdomiom Rabdomiosarcom Origine dentara - Ameloblastom Chist odontogenic calcifiant Tumora odontogenica epiteliala calcifianta Altele - Cordom . Tumori benigne rinosinusale Generalitati Se prezinta sub o diversitate mare de forme anatomopatologice Nu pun probleme de diagnostic decat in situatii deosebite ( tumori cu extensie intracraniana sau orbitara. cele ce produc liza osoasa la nivelul masivului facial sau in cazul papilomului inversat ) Simptomatologia rinosinusala poate fi confundata cu patologia infecto-inflamatorie . . Tumori vasculare nazosinusale Hemangioamele si angiofibroamele .Se situeaza de obicei la nivelul anterior al septului nazal determinand aparitia asa-numitului “polip sangerand” al septului nazal.Pot apare atat la nivelul foselor nazale cat si endosinusal . etmoidal ) sau endoorbital!! . Exista si hemangioame cavernoase de dimensiuni mari care se extind endosinusal ( maxilar. Se pot asocia unei maladii Rendu-Osler sau Lindau von Hippel . Angioamele cu extensie endoorbitara se asociaza cu atingere angiomatoasa palpebrala. care permite un diagnostic mai usor . examen CT (cu substanta de contrast) .cefalee Diagnostic: .examen endoscopic .examen clinic . uneori abundent .examen angiografic .Manifestari clinice: .epistaxis recidivant. Tratament: . se poate incerca abordul endoscopic .chirurgical .daca embolizarea este corect efectuata si dimensiunile tumorale sunt rezonabile.ablatia tumorii se face impreuna cu pericondrul abiacent . se pot electrocoagula .tumorile unice. de dimensiuni mici.de preferat dupa embolizarea prealabila a pediculului nutritiv al tumorii . Polipul sangerand al septului nazal Tumora vasculara Manifestare clinica Epistaxisuri recidivante Diagnostic: Clinic Tratament: Chirurgical – excizie completa impreuna cu pericondrul si cartilajul septal subiacent . culoare rosiatica.prezinta un potential mare distructiv!! . consistenta ferma .localizata la nivelul cadrului coanal si gaurii sfenopalatine .tumora benigna hipervascularizata . Angiofibromul nazo-faringian Generalitati: .apare predominant la adolescentii de sex masculin . in 80% din cazuri.provine din pediculii vasculari ai arterei carotide externe . artera faringiana ascendenta si chiar artera palatina ascendenta . pot participa la vascularizatia ei in ordine: artera maxilara controlaterala.Vascularizatia: .daca dimensiunile tumorii se maresc. artera maxilara homolaterala este sursa . !!! Evolutia naturala se face catre extensie. cu distructia peretilor ososi si penetrarea in cavitatile invecinate Cai de extensie: • Endosfenoidal si endocranian • Via foramen sfenopalatin in fosa pterigopalatina • Prin fisura orbitala interna – endoorbitar • Prin gaura ovala in regiunea infratemporala si paracavernoasa • Sper regiunea zigomatica si geniana • Spre fosa nazala omolaterala • Spre cavum in zona peretelui superior si lateral . tulburari de acuitate vizuala . rinolalie inchisa.Manifestari clinice: . tabloul clinic este dominat de semne de invazie a organelor vecine: disfunctie tubara.daca tumora atinge dimensiuni mari. microepistaxisuri recurente .obstructia nazala se asociaza cu rinoree mucopurulenta de staza.obstructia nazala este primul simptom in 92% din cazuri ( adesea este neglijat acest simptom ) . deformari faciale.epistaxisul reprezinta primul semn care determina prezentarea la medic (apare spontan sau la suflarea nasului) . imagistica este esentiala si se recomanda: .endoscopic .se proscrie orice tentativa de biopsie a formatiunii tumorale in afara contextului operator ( uneori simpla atingere cu endoscopul produce sangerare)!!! .Diagnostic: .RMN si .examenul CT cu contrast.angiografia .anamneza . .examen clinic . tumorile sangerande ale foselor nazale (prepubertar) si cavumului .Diagnostic diferential se face cu: .polipul antrocoanal Killian .vegetatiile adenoide hipertrofiate . cele mai folosite cai de abord chirurgical sunt rinotomia paralateronazala (Moure) si “midfacial degloving” .extensia intracraniana importanta recomanda ligatura arterei carotide externe .extensie minima la nivelul fosei pterigopalatine .extensie la fosa pterigopalatina si/sau eroziunea cadrului orbital diagnosticheaza tumora IIC .stadiile avansate se abordeaza in echipa interdisciplinara ORL/neurochirurg .toate interventiile se efectueaza dupa retropterigoidiana embolizarea selectiva IIIA . Clasificarea radiologica (Radkowski): Tratament: IA .tumora limitata la fosa nazala sau arcul coanal IB .chirurgical IIA .extensia la baza de craniu si/sau invazia intracraniana minima .unii autori au raportat abordul endoscopic in stadiile I si IIA sau IIB . si/sau obrazului sau extensia .extensie la un sinus paranazal .daca nu se poate efectua embolizarea.invazia fosei infratemporale. se IIIB .depinde de stadiul in care se IIB . Papiloamele foselor nazale si sinusurilor Epidemiologie: .Afecteaza predominant barbatii albi in decada V-VII de viata Localizare: .Separat in fosele nazale sau in sinusuri dar pot interesa ambele zone concomitent .Papiloamele keratinizate de la nivelul vestibulelor nazale se aseamana cu cele cutanate si se trateaza prin cauterizare sau excizie . sesile (rar pediculate). obstructie nazala.Epistaxisusuri repetate. care sangereaza usor Au marimi diferite. eventual rinoree Apar ca niste formatiuni tumorale vegetante. consistenta variabila Pot fi confundate cu polipii nazo-sinuzali .Simptomatologie: . examenul endoscopic permite o vizualizare a localizarii tumorale net superioara .Diagnostic: .examenul clinic si examenele paraclinice pun diagnosticul .diagnosticul de certitudine este histopatologic! . eventualele distructii osoase si posibilele entitati patologice de insotire .examenul CT apreciaza extensia tumoarala. Tratament: .chirurgical.ablatia incompleta cu patologie restanta produce recidive!!! . sub control endoscopic .au tendinta sa recidiveze . cu marimi variabile.se gasesc in special la nivelul septului si cornetelor .localizarea in portiunea superioara a fosei nazale predispune la fenomene de liza osoasa ce dau complicatii de vecinatate .deriva din glandele sero-mucoase ale pituitarei . Adenoamele Morfopatologie: . gri-rozate .bine delimitate. sub control endoscopic .este in principal endoscopic.rata de recurenta dupa ablatia in totalitate este mica ( 10% ) .chirurgical.Diagnostic: .diagnosticul de certitudine este histopatologic Tratament: . eventual examen CT . sunt sesile. Fibroamele Morfopatologie: .provin din periost . aderente la os .sunt localizate pe peretele lateral al fosei nazale .au o culoare gri-rosiatica . sunt descoperite intamplator la un examen endoscopic de rutina .diagnosticul de certitudine este histopatologic Tratament: .Diagnostic: .pot fi atat asimptomatice cat si simptomatice .chirurgical . se pot confunda cu polipii banali .in cazul glioamelor. Mixomul şi gliomul -Entitati patologice rare la nivelul foselor nazale Diagnostic: .diagnosticul de certitudine este histoptologic . examen CT .examen endoscopic. aceste metode diagnostice sunt esentiale . pot apare complicatii grave uneori in cazul efectuarii interventiei chirurgicale fara a se pune un diagnostic cert ( diagnostic eronat – polipoza ) .chirurgical .Tratament: . osteoamele frontale se pot extinde şi la etmoid sau chiar la sinusul maxilar .este rar intalnit de sine-statator. fiind uneori descoperit ca o prelungire a unui osteom frontal . Osteomul .imagistic .etiologia posttraumatică este indicata de anumiţi autori Diagnostic . Este silentioasa pana cand tumora atinge dimensiuni importante .Simptomatologie .se poate face prin abord endoscopic sau extern atunci cand situatia impune acest lucru . Cefaleea este uneori singurul simptom Tratament .chirurgical si are ca indicatii cazurile simptomatice . Schwanoamele si neurofibroamele .tumorile de dimensiuni mari pot determina sinuzite de insotire prin blocarea drenajului . episoade de epistaxis .cel mai frecvent apare obstructie nazala. Entitati clinice rare ( 5%din tumorile benigne ale nasului) . Pot fi solitare sau intalnite in cadrul maladiei Reklinghausen Simptomatologie: .pot fi asimptomatice . examen endoscopic si imagistic .chirurgical. rosiatica. carnoase.prin abord extern in cazul tumorilor de dimensiuni mari si cele cu extensie endosinusala importanta . de preferat endoscopic cu peace-meal resection sau rezectie in bloc . uneori acoperita de cruste – poate fi confundata cu polipii banali Tratament: .Diagnostic: .aspectul endoscopic este al unei formatiuni tumorale. semnul revelator este obstrucţia nazală. Tratament: .afectează de obicei adultul tânăr .chirurgical . Condroamele .se dezvoltă în special în partea inferioară şi anterioară a septului nazal sub o mucoasă normală (atenţie la biopsiile superficiale!) Simptomatologie: . El a împărţit masivul facial din punct de vedere anatomo-patologic în 3 etaje: . codifică prin litere. diferitele segmente topografice: B.suprastructura etmoido-maxilo-orbito-malară Şcoala franceză optează pentru utilizarea clasificării lui Huet şi Baclaesse – care. regiunea suborbito-malară E. fosele nazale C. mezostructura internă G. TUMORILE MALIGNE NAZO-SINUSALE Prima clasificare topografică a fost făcută în 1906 de Sebileau. etmoidul . după clasificarea lui Sebileau. regiunea etmoido-maxilară F.infrastructura palato-maxilară . infrastructura maxilarului D.mezostructura nazo-sinusală . mezostructura externă H. adenocarcinom .cu origine în glandele salivare mici: . iar locul de predilecţie este etmoidul. Clasificarea după tipul histopatologic: TUMORI EPITELIALE .carcinomul tranziţional sau cilindric . .carcinom scuamos . sunt mai frecvente decât sarcoamele.carcinomul mucoepidermoid .carcinom nediferenţiat ! Epitelioamele sunt întâlnite la adulţi în jurul vârstei de 50 ani.carcinomul adenoid chistic( cilindroame ) . Metastazare precoce! .Estezioneuroblastomul – origine în epiteliul olfactiv Estezioneuroblastomul – olfactory nerve neuroblastoma . cornetelor.Melanomul malign – origine în melanocitele din glandele mucoase ale septului. epiteliul olfactiv sau mucoasei sinusale. TUMORI NEUROECTODERMALE . limfosarcom .rabdomiosarcom .sarcom Kaposi etc.fibrosarcom . TUMORI CONJUNCTIVE .histiocitom fibros malign .angiosarcom .condrosarcom . ! Sarcoamele au localizarea obişnuită la nivelul septului şi se pot întâlni şi la vârste mai tinere .fibromixosarcom . sarcom Ewing .tumoare cu celule gigante .osteosarcom Osteosarcom .plasmocitom .genunchi . TUMORI HEMATOLIMFOIDE .hemangiopericitom TUMORI OSOASE .limfom malign non Hodgkinian . rinoree mucoasă-rinoree mucopurulentă-apoi sanguinolentă . fistule buco-sinusale. dureri dentare.diplopie. etc. SINDROMUL BUCO-DENTAR .deformări faciale. trismus( atingerea fosei PTM ) SINDROMUL FACIAL .apar complicaţii infecţioase endocraniene: meningite.apoi apare obstrucţie nazală progresivă – cacosmie obiectivă – anosmie SINDROMUL ORBITAR . etc. . SEMNE CLINICE SINDROMUL NAZO-SINUZAL . parestezii trigeminale SINDROMUL NEUROLOGIC . abcese cerebrale.ulceraţii palatine.unilateralitate deobicei . exoftalmie. lăcrimare. edeme. ramurii ascendente a maxilarului. sinusul sfenoidal. În sus . COMPLICAŢII DE VECINĂTATE Înainte – distrugerea septului.distrugerea lamei ciuruite a etmoidului – aparând meningite. tumefacţia considerabilă a nasului şi ulcerarea tegumentelor prin care se poate exterioriza ( evoluţia obişnuită a tumorilor sarcomatoase ) În jos – distrugerea bolţii palatine. frontal şi orbită. vălul palatin În afară – ( neoplasmul etmoidal ) se extide spre sinusul maxilar. Apare siptomatologie asemănătoare cu sinuzitele cronice şi tulburări oculare. oaselor nasale. infectarea urechii medii Posterior – fosa pterigomaxilară – trismus + nevralgii intese . abcese cerebrale Înapoi – invazia orificiului trompei lui Eustachio. nazofaringele. RMN .examen oftalmologic .biopsie – (diag.radiologic – Rx standard SAF . Examenului paraclinic: .examen ORL . DIAGNOSTICUL TUMORILOR NAZO- SINUSALE SE REALIZEAZĂ PE: I. Anamneză II.incidenţa Hirtz . Examenul clinic şi în cadrul acestuia pe: .Endoscopie nazo-sinusală .ecografie sinusală şi laterocervicală .examen neurologic III.CT . de certitudine) .examen stomatologic . STADIALIZAREA TUMORILOR DE SINUS MAXILAR . al tumorii . TRATAMENT TRATAMENT CHIRURGICAL .reconstrucţia chirurgicală . chir.trat.reabilitarea protetică RADIOTERAPIE CHIMIOTERAPIE . chir.trat. al adenopatiei . .tumori congenitale. benigne şi maligne de bază de craniu - encefalocel encefalocel meningiom condrosarco estezioneuroblastom m a Fibrom ossifiant . Schwanom malign . FARINGOLOGIE . a cavitatii bucale si a laringelui . Anatomie Tub musculo-fibros (12-14 cm) Se intinde de la baza craniului la gura esofagului Este situat inaintea coloanei vertebrale Inapoia foselor nazale. sinonime: mezofaringe.sinonime: laringo-faringe . Etajele faringelui Rinofaringe – sinonime: cavum. epifaringe Orofaringe. bucofaringe Hipofaringe. amigdala faringiana a lui Luschka . Inferior se intinde pana la valul palatin Peretele lateral prezinta: Orificiul faringian al trompei lui Eustachio Plica salpingo-palatina si plica salpingo-faringiana Amigdala peritubara Gerlach Pe bolta faringelui. Atlanto- occipital ant. Rinofaringele Comunica anterior cu fosele nazale prin orificiile coanale Posterior corespunde partii bazilare a occipitalului si lig. . . apartin inelului limfatic Waldayer . Orofaringele Se intinde de la valul palatin la aditusul laringian Comunica anterior cu cavitatea bucala prin istmul orofaringian In timpul deglutitiei valul palatin se orizontalizeaza separand orofaringele de rinofaringe Stalpii amigdalieni anteriori si posteriori delimiteaza lojile amigdaliene Amigdalele palatine.organe limfoide pereche. Hipofaringele De la aditusul laringian la gura esofagului Anterior se deschide in laringe Sinusurile piriforme . Structura faringelui Mucoasa.in rinofaringe De tip digestiv in oro si hipofaringe Submucoasa – mai dezvoltata in etajul superior Tunica musculara Mm constrictori (superior. salpingofaringian. mijlociu si inferior) Mm cu fibre longitudinale: palatofaringian. stilofaringian. .de tip respirator epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat. Vascularizatia Ramuri ale ACE: a faringiana ascendenta. rr ale a linguale V faciala. VJI . a palatina ascendenta. plexul pterigoidian. Inelul limfatic Waldayer Amigdala farngiana Luschka Amigdalele peritubare Gerlach Amigdalele palatine Amigdala linguala Ggl retrofaringieni Gillette . Elemente de fiziologie Functia respiratorie Deglutitia Apararea imunologica Gustul Rolul in fonatie . Metode de explorare Inspectia Rinoscopia posterioara Examenul cavumului cu ridicare de val Bucofaringoscopia Laringoscopia indirecta Endoscopia flexibila sau rigida Endoscopia de contact Palparea Tuseul de cavum Palparea cavitatii bucale si a lojilor amigdaliene . Metode de explorare Investigatia radiologica Clisee de profil ale craniului cu sau fara substanta de contrast- pt studiul rinofaringelui Incidenta axiala a bazei craniului (Hirtz) Tomografia computerizata Rezonanta magnetica nucleara Angiografia carotidiana Seriografia de deglutitie.prin tranzit baritat faringo-esofagian . Metode de explorare Determinarea functiei gustative: Gustometria Electrogustometria Gustometria obiectiva Prelevarea de produse biologice Probe bacteriologice (exudatul faringian. secretia linguala) Biopsia . Patologie faringiana . Malformatiile faringelui Insuficienta velopalatina Buza de iepure Palatoskizis Veloskizis Velo-palato-skizis . . Traumatismele Externe Interne Mecanice Chimice . III.carbonizare Tratament: gargarisme antiseptice. antibiotice .frecvent contuza Tratament: igiena riguroasa Arsurile (chimice. Traumatismele faringelui Plagile. perete posterior faringian Plaga. termice) Simptome: durere vie autolimitanta in timp Gr.coagulare si necroza corionului Gr. IV.II. valul palatin.flictene Gr.apar in contextul unor traumatisme faciale Localizare: stalp amigdalian. amigdala palatina.I.eritem Gr. Leziune chimica . Corpii straini faringieni Frecvent: oase de peste. fragmente de jucarii Localizare: tesutul limfoid al oro. sialoree. monede. durere intensa in fundul gatului Tratament: extragere .si hipofaringelui Simptome: disfagie. . Inflamatiile acute ale faringelui Mucoasa labiala Ragade Cheilite Herpes Mucoasa bucala Stomatita ulcero-membranoasa Stomatita aftoasa Boala Behcet Pemfigusul Glositele Mucoasa faringiana.anginele . diabet. sangerare. cancer al comisurii labiale Tratament: pomada corticoida. nitratare . durere Cauze: dantura neingrijita. Ragadele comisurii labiale Simptome:ulceratie. anemie feripriva. micoze. Cheilita angulara . glosita.Rosenthal . Cheilita Inflamatia buzelor Cauze: fumat. radioterapie Cheilita. paralizie de facial= sd. arsuri termice. Melkerson. . Stomatita herpetica Etiologie: HSV tip I Clinic: inflamatie veziculara la limita cutaneo- mucoasa. . antivirale. sialoree Tratament: atingeri cu violet de gentiana. Leziuni herpetice linguale . Stomatita aftoasa Leziuni izolate 1-5mm Localizare: mucoasa jugala. disfagie Uneori adenopatie Etiologie necunoscuta Tratament: simptomatic . palat. gingii Durere intensa. limba. Boala Behcet Stomatita aftoasa Aftoza genitala Suferinta oculara: edem papilar. cecitate Artrita Afectare renala Boala autoimuna Tratament imunosupresor . leziuni similare cutanate Diagnostic: biopsie. citologie Tzank Tratament: corticoterapie . Pemfigusul Boala autoimuna 20-60 ani Leziuni buloase pe mucoasa bucofaringiana Simptome: halena fetida. adenopatie. . Glositele Glosita banala Glosita geografica Glosita fisurata Glosita alergica . . iradiata in urechi si insotita de disfagie . albuminurie La copil pot reprezenta manifestarea de debut a bolilor infecto-contagioase sau a unor hemopatii maligne Simptomul dominant este durerea faringiana. bilaterale. inapetenta. Anginele acute Difuze. oboseala. cu exceptia anginei fusospirilare Plaut –Vincent. oligurie. Se insotesc de semne generale: febra. . Angina monocitara . Angina Vincent . stafilococ. zosteriana Angina aftoasa Angina pemfigoida Anginele ulcero. gripa. virale Febre eruptive.Anginele rosii. virus adeno-faringo-conjunctival Anginele cu false Suprainfectii cu streptococ. pneumococ. membrane Klebsiella Anginele ulceroase Angina difterica Angina herpetica. Angina Moure Angina Vincent necrotice Angina scorbutica Angina monocitara Angina granulocitara Angina leucemica . recidivante). frison. AINS. umezeala. adenopatie subangulo-mandibulara Forme clinice: dupa evolutie (trenante. dupa localizare (amigdalita palatina. tare ereditare endocrino-metabolice Simptome: Coriza. febra. otalgie. antiseptice locale Regim alimentar hidro-lacto-zaharat . curbatura Odinofagie. depresia imuna. Angina eritematoasa Virala Preceda formele eritemato-pultacei Factori favorizanti: frigul. linguala) Tratament: Repaus la pat Igiena buco-faringiana Antitermice. disfagie Roseata difuza a faringelui. halena fetida. Haemophilus Aceiasi factori favorizanti Clinic: odinofagie. pneumococ. RAA. cefalosporine). stafilococ. frison (mai accentuate decat in angina eritematoasa). eritromicina. limba saburala Local: puncte de cazeum pe fond hiperemic. complicatii generale (renale. antiseptice faringiene . macrolide. otalgie. Angina eritemato-pultacee Bacteriana: streptococ beta-hemolitic grup A. cardiace) Tratament: antibioterapia (Penicilina G. bacil difteric. bacil Friedlander. febra. adenoflegmon laterocervical. simptomatice. adenopatie subangulomandibulara Complicatii: flegmon periamigdalian. disfagie. otice. tratament local . tendinta la extindere. Penicilina. nazale. grava (status toxico-septic). Angine cu false membrane Foarte rare Etiologie: bacil difteric (Loeffler) Exudat fibrinos pe amigdalele palatine. forma pseudoflegmonoasa Complicatii: laringiene (crup).aderente. renale Diagnostic: bacteriologic Tratament: ser antidifteric. tonicardiace. stalpul posterior si peretele posterior al faringelui Falsele membrane. cardiace. Forme clinice: simpla. forma larvata (fara false membrane). se poate asocia cu stomatita aftoasa Vezicule izolate diseminate pe mucasa faringiana. pe stalpii amigdalieni Tratament antiviral. Anginele ulceroase Insotite de pierdere de substanta Ulceratia intereseaza stratul epitelial Angina herpetica Vezicule pe fond eritematos.leziuni buloase pe mucoasa buco- faringiana.pe peretele posterior al faringelui. AINS.asemanatoare cu cea herpetica. Leziunile urmeaza traiectul nervului maxilar Angina din pemfigus. in contextul varicelei. laringiana Angina zosteriana. Tratament: cortizonic . Angina aftoasa. monocitoza Angina granulocitara.Barr. Vindecare spontana in 10-14 zile. sulfamide). Tratament simptomatic Angina Plaut Vincent.in intoxicatii medicamentoase (saruri de aur.avitaminoza C Anginele hematogene: Angina monocitara.ulceratii pseudomembranoase Angina scorbutica.in mononucleoza infectioasa.virus Ebstein.angina lacunara. Anginele ulcero-necrotice Angina tip Moure.fusospirilara. bismut.ulceratie la polul superior al amigdalei palatine.hiperleucocitoza . evolutie benigna 15-20 zile Angina leucemica. Complicatiile anginelor Flegmonul periamigdalian Adenoflegmonul laterocervical Abcesul retrofaringian Flegmonul planseului bucal . trismus sialoree. antibiotice . febra Voce flegmonoasa Bombarea regiunii periamigdaliene Tratament: drenaj. Flegmonul periamigdalian Colectie intre capsula amigdaliana si peretele lateral faringian Disfagie. antibiotice .Adenoflegmonul latero-faringian Se dezvolta in afara peretelui faringian Satelit al anginei Germeni virulenti Clinic: tumefactie laterofaringiana cu caracter inflamator Tratament: drenaj extern. antibiotice . Retrofaringieni Clinic: disfagie. Abcesul retrofaringian La sugar Afecteaza ggl. dispnee. voce modificata Peretele posterior faringian bombeaza Tratament: drenaj. Flegmonul planseului bucal Tumefactia limbii Diminuarea mobilitatii limbii Durere intensa Tulburari de vorbire Planseu bucal bombat Semne generale de inflamatie Etiologie: carii dentare. tratament suportiv . antibioterapie. inectii buco-faringiene Tratament: deschiderea colectiei. . subtire. hemaj. uscata. reflex de voma Examen obiectiv Catarala: hiperemie. ingrosarea stalpilor posteriori si a valului palatin Atrofica: mucoasa palida. parestezii. arsura. Tratament . senzatie de corp strain. hipertrofia foliculilor limfoizi Hipertrofica: ingrosarea mucoasei pe peretele posterior. Afectiunile cronice inflamatorii Faringita cronica Forme anatomo-clinice: Catarala Hipertrofica Atrofica Simptomatologie: uscaciune. adenoidectomie . rinolalie inchisa. lipsa de concentrare. Adenoidita cronica Specifica copilariei. oboseala. scadere de auz prin obstructia trompei lui Eustachio Semne generale: subfebrilitate. vicii de implantare dentara. bolta palatina ogivala. orificii narinare reduse. amigdale hipertrofice Diagnostic: tuseu de cavum Tratament: chirurgical. rinoree mucopurulenta anterioara si posterioara. facies adenoidian Obiectiv: respiratie bucala.hipertrofia amigdalei faringiene Simptome:obstructie nazala. . . . titrul ASLO. teste bacteriologice . halena fetida. durere difuza iradiata in ureche. MIF la streptolizina. Amigdalita palatina cronica- focarul infectios Saturarea cu germeni saprofiti si patogeni a tesutului amigdalian Amigdala devine organ nonself Semnul dominant: retentie de cazeum in criptele amigdaliene Simptome: parestezii faringiene senzatie de corp strain. hipertrofie amigdaliana Semne biologice: VSH. proteina C reactiva. . . rinofaringite cronice Otite Afectiuni oculare La distanta: Reumatismul articular acut Cardita: miocardita. endocardita Glomerulonefrita Bronsite Afectiuni digestive .Complicatiile focarului de infectie Locale: Calculoza amigdaliana Flegmonul periamigdalian Rinite cronice. Tratamentul amigdalitei palatine cronice Chirurgical Amigdalectomie Criptoliza laser CO2 Radiofrecventa . . . . . neurinoame. chisturi. papiloame.si hipofaringelui Fibroame. Tumorile benigne Tumorile rinofaringelui Craniofaringiomul Fibromul nazo-faringian Tumorile oro. angioame. limfadenoame . Tumori rinofaringiene Benigne Maligne Tumori vasculare Carcinomul nasofaringian • Angiofibromul nazofaringian Vegetatii adenoide Carcinomul adenoid chistic Chiste mucoase/Tornwaldt Chondrosarcomul Polipi choanali/fibromixomatosi Osteosarcomul Fibroame Tumori extracraniene Chondroame Craniofaringioame Osteoame Meningioame Displazia fibroasa Chordoame Tumori mixte de glande salivare . Managementul tumorilor benigne rinofaringiene Diagnostic Clinic Endoscopie rigida/flexibila Radiologie (CT/RMN) Examen HP Tratament Ideal – Indepartarea completa a tumorii (Control local al bolii) Chirurgie deschisa – transpalatala /rinotomie laterala /mid-face degloving Chirurgie endoscopica Abord combinat . . . dura. RMN. Fibromul nazofaringian “tumora pubertatii masculine” Structura histologica: tesut fibromixomatos intens vascularizat Afecteaza sexul masculin Dezechilibru hormonal. multilobata. epistaxis repetat. Angiografie cu embolizare selectiva a surselor de vascularizatie Tratament: chirurgical .CT. sangeranda la atingere Diagnostic: imagistic.scaderea 17-cetosteroizilor urinari Simptome: obstructie nazala. cefalee profunda Obiectiv: tumora neteda. extensie la un sinus paranazal IIA-extensie minima la fosa pterigopalatina IIB.extensie intracraniana importanta .extensie la baza craniului si/sau invazie intracraniana minima IIIB. Fibromul nazofaringian Evolutie Endosfenoidal.invazia fosei infratemporale.tumoa limitata la fosa nazala sau arcul coanal IB. endocranian In fosa perigopalatina In orbita In regiunea infratemporala Spre regiunea zigomatica si geniana Spre fosa nazala Spre peretele superior si lateral al cavumului Clasificarea Radkowski IA.extensie la fosa pterigopalatina si/sau eroziunea cadrului orbitar IIC. si/sau obrazului IIIA. Cancerul de cavum Mai frecvent la asiatici Afecteaza egal ambele sexe 2-3 % din cancerele ORL Se asociaza cu infectia cu virus Ebstein-Barr Forme histopatologice: Carcinom spinocelular Carcinom nediferentiat Limfom . Cancer de cavum . fosele nazale. rinologic. orofaringe . neurologic Perioada de stare: acuzele se amplifica. oftalmologic. Cancerul de cavum Simptomatologie. tumora palpabila la tuseul cavumului. orbita.evolutie pe stadii Forme de debut: otologic. adenopatie laterocervicala Perioada invaziva: extensie spre baza craniului. adenopatic. RMN Histopatologic: biopsie tumorala. ganglionara Tratament complex Radioterapie Chimioterapie Imunoterapie . Cancerul de cavum Diagnosticul pozitiv Simptomatologie Imagistica: CT. . Endoscopic approach in nasopharyngeal malignancies Endoscopic approach reserved to: Biopsy Small tumors – that could be controled endoscopically Tumoral reductions followed by radioterapy Palliative tumoral debulking. Cancerul bucofaringelui Mai frecvent la sexul masculin Factori favorizanti: alcoolul si tutunul Localizare: val palatin, stalpi amigdalieni, sant amigdalo- glos Forma histologica: carcinom scuamos Metastazele ganglionare sunt frecvente Simptomatologie evolutiva pe stadii Tratament: radio si chimioterapie Cancerul amigdalei palatine Localizare: amigdala palatina si loja amigdaliana Forme histologice: carcinom scuamos, limfom, carcinom nediferentiat Simptomatologie evolutiva pe stadii: Debut: jena difuza faringiana, hipertrofie amigdaliana unilaterala, ulceratie amigdaliana Stare: adenopatie laterocervicala ipsilaterala sau bilaterala, simptome accentuate, disfagie, odinofagie, otalgie reflexa, halena fetida Terminala: deglutitie imposibila, respiratie dificila Diagnostic pozitiv Clinic Imagistic (CT, RMN) Histopatologic: biopsie Tratament: complex- in functie de stadiu Chirurgical: in stadiul initial (tumora strict localizata la amigdala palatina) sau chirurgia relicvatelor ganglionare Radioterapie postoperatorie sau initiala (tumora inoperabila) Chimioterapie Imunoterapie LARINGOLOGIA Elemente de anatomie Cartilajele laringelui – Cricoid – Tiroid – Aritenoide – Epiglota – Accesorii (Wrisberg, Santorini) Cartilajul tiroid . Elemente de anatomie Membranele laringelui – Membrana tirohioidiana – Membrana crico-tiroidiana Ligamentele laringelui – Lig. Vocal (din structura corzii vocale) – Lig. Tiroepiglotic – Lig. Tirohioidiene, cricotiroidiene Muschii laringelui – M. Abductori (cricoaritenoidianul posterior) – M. Adductori (cricoaritenoidian lateral, interaritenoidian, tiroaritenoidian) – M. Tensori ai corzilor vocale (cricotiroidianul, tiroaritenoidianul- fasciculul intern) Elemente de anatomie Inervatia musculaturii laringiene – Ramul extern al n laringeu superior – N recurent Vascularizatia – A. Laringiana superioara- pentru etajul supraglotic – a. Laringiana inferioara- pentru etajul infraglotic – Drenajul limfatic al laringelui se face in ggl jugulari profunzi superiori si inferiori Elemente de anatomie Etajele laringelui – Etajul supraglotic (aditus laringian-cv ) – Etajul glotic(glota este spatiul virtual dintre cv) – Etajul infraglotic (corespunde cartilajului cricoid) Spatiul transglotic (cv, glota, ventriculi Morgagni, bv) Functiile laringelui Functia fonatorie – sunetul de baza = ton fundamental Functia respiratorie – prin deschiderea reflexa a glotei Functia de protectie a cailor respiratorii inferioare – In timpul deglutitiei, se opreste respiratia, se contracta repliurile ariepiglotice, bv, epiglota acopera partial cv – Reflex de tuse Functiile laringelui Functia de fixare toracica – Inchiderea glotei - Cresterea presiunii intratoracice - Cresterea presiunii intraabdominale – Cresterea presiunii venoase si cresterea fortei musculare in centura scapulara. Functia reflexa – Reflexe vago-vagale (prin iritarea mecanica a mucoasei laringiene) Metode de explorare paraclinica Metode imagistice – Radiografiile cervicale anterioare pe gol – Tomografia clasica – Examenul CT – extensiile tumorale, invazia spatiilor preepiglotic si paracordal – RMN – ggl. laterocervicali, tesuturile moi Evaluarea endoscopica Fibroscopia faringolaringiana Examenul videostroboscopic (modificari in dinamica, vibratiile cv) Examenul endoscopic prin LS (+/- endoscopie de contact) Alte explorari: Tranzitul baritat faringo-eso-gastric Examenul anatomo- patologic al fragmentelor de tesut prelevate prin biopsie . alimentare pe sonda. Malformatiile laringelui Laringomalacia (stridorul congenital) – Dispnee cu stridor inspirator.consistenta redusa a cartilajelor laringiene – Diagnosticul de certitudine: prin laringoscopie si bronhoscopie.aspirarea structurilor cartilaginoase in timpul inspirului – Tratament: sedativ.imediat dupa nastere – Cianoza – Cauza: deficienta a metabolismului calcic. reglarea metabolismului calciului . . se cianozeaza rapid si decedeaza. Atrezia laringiana – Boala incompatibila cu viata – La nastere nou-nascutul face eforturi violente respiratorii. dispnee – Tratament chirurgical . Laringocelul – Dezvoltarea unor formatiuni saculare ale laringelui provenind din ventriculul Morgagni – Aceste formatiuni pot fi umplute cu aer sau cu mucus – Laringocelul poate fi endo sau exolaringian – Clinic: disfonie. Stenoza laringiana subglotica – Anomalie a cartilajului cricoid – Sd dispneic mixt inspirator si expirator – Voce normala – Diagnostic: laringoscopie directa – Tratament: traheotomie urmata de procedee de largire a filierei respiratorii . uneori sangerari – Diagnostic: laringoscopie directa – Uneori se remite spontan in timpul cresterii – Rar necesita traheotomie – Tratament: chirurgical . dispnee. Hemangiomul – Clinic: disfonie. hematom. durere – Tratament Asigurarea respiratiei: traheotomia Combaterea socului Combaterea hemoragiei Antibioterapie Respiratie asistata . hemoragie Disfonie. Traumatismele laringelui Traumatismele externe – Izolate sau in cadrul unor politraumatisme – Contuzii. fracturi – Simptome: Obstructie laringiana. dispnee Edem. luxatii. disfagie. . Traumatismele interne – Prin inhalare – Traumatism prin intubatie – Traumatismul vocal – Ulcerul de contact . lacrimare – Asfixie. ulceratii. Traumatisme prin inhalare Vapori (aburi)/produsi chimici (gaze toxice)/fum Clinic: – Criza de dispnee acuta – Senzatie de arsura. tuse Obiectiv : congestie. edem Tratament : – Corticoterapie – Antihistaminice – Aerosoli cu mucolitice si cortizon – Atmosfera umeda . Traumatism post-intubational Intubatiiprelungite/manevre incorecte/materialul sau calibrul sondei Clinic : – dispnee – Disfonie – Senzatie de arsura laringiana – Senzatie de corp strain . Granulom postintubaţional -imagine fibroscopică . Traumatism post-intubational Semne clinice – Hematom submucos – Ulceratii mucoase – Edem – Subluxatii aritenoidiene Tratament (in functie de gravitatea leziunilor): – Remisiune spontana – Corticoterapie – Tratament chirurgical . Traumatism vocal acut Fortarea vocii in conditii de surmenaj vocal Clinic : – Disfonie sau afonie – Durere in fonatie Obiectiv : – Hiperemie – Tumefierea cv – Hemoragii submucoase . Hemoragie submucoasa a cv drepte . abuziva. a vocii Clinic : – Disfonie – Durere in fonatie Obiectiv : – Ulceratie la nivelul procesului vocal – Pahidermie reactionala pe cealalta cv . Ulcerul de contact Traumatism cronic al corzilor vocale Folosirea incorecta. !!! Cauze 1. edeme 4. INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA URGENTA MAJORA IN ORL fiind determinata de obstructia laringelui cu fenomene de sufocare.turgescenta venelor jugulare . alergice – edemul Quincke 5. traumatice . tumorale .agitatie . infectioase – laringite acute edematoase. mecanice – corpii straini laringieni 3.traumatisme laringiene cu fracturi sau luxatii.traspiratii reci .senzatie de moarte iminenta .tumori laringiene de obicei maligne Clinic – dispnee inspiratorie (imposibilitatea de a respira) + cornaj + tiraj intercostal in inspir + cianoza . pericondrite 2. dureroasă. tuse spasmotică. DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC Obstrucţia supralaringiană: Obstrucţia bronsică nu exista raguşeală si cornaj. chintoasă wheezing expirator sau in ambii Obstrucţia laringiană: timpi disfonie cu voce stinsă sau afonie Cornaj Afecţiunile bronhopulmonare dispnee inspiratorie cu bradipnee dispnee inspiratorie cu polipnee Tiraj tuse cu expectoraţie ortopnee cu cap in hiperextensie Obstrucţia traheală: tuse lătrătoare cornaj la sfarşitul inspirului si expirului dispnee inspiratoorie si expiratorii ortopnee cu capul puţin flectat Polipnee puls paradoxal Kussmaul . Tratamentul Tratamentul trebuie să se efectueze în urgenţa şi trebuie modulat in functie de cauza care a produs fenomenul obstructiv. Daca edemul nu cedează – traheotomie chirurgicală In caz de corp strain hipofaringo-laringian Extractia corpului strain +/.traheotomia In caz de tumori hipofaringo-laringiene Traheotomia chirurgicala . Dacă inflamaţia-edemul laringian este cauza dispneei Traheotomia albă – injectarea de substanţe antiinflamatorii steroidiene in doze mari Antialergice. evidentierea membranei cricotiroidiene si sectionarea acesteia sau strabaterea ei cu ajutorul unui trocar. Aceasta cale este preferata in cazurile acute. iar in regiunea anatomica respectiva nu se intalnesc vase sanguine mari sau glanda tiroida. deoarece membrana cricotiroidiana este putin vascularizata. . pana in regiunea subglotica. Coniotomia Definitie: deschiderea cailor respiratorii superioare in regiunea intertirocricoidiana. dupa asigurarea respiratiei pacientului. Se practica in cazuri extreme dar. Tehnica: incizia mediana a tegumentului cuprins intre marginea inferioara a cartilajului traheal si marginea superioara a cartilajului cricoidian.este obligatorie efectuarea traheotomiei clasice (se previne instalarea stenozei subglotice postoperatorii). asigurandu-se in felul acesta respiratia pacientului. . . realizandu-se astfel scurcircuitarea laringelui obstruat prin deschiderea traheei la piele. În funcţie de orificiul de deschidere al traheei în raport cu istmul glandei tiroide traheotomia poate fi transistmică (cel mai frecvent). Traheostomia Asigură respiraţia pacientului printr-un orificiu creat la nivelul traheei. . supraistmică şi subistmică. Traheostomia . Traheotomie . . . cu cealalta mâna prindeti mâna înclestata si faceti miscari bruste înauntru si în sus. Aceste miscari vor comprima diafragmul care la rândul lui va comprima plamânii si presiunea creata în bronhii va arunca corpul strain în cavitatea bucala. aseaza-ti o mâna la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid. îndepartati picioarele. Indepărtarea corpilor străini prin metode endoscopice cu tub rigid sau flexibil In caz de esec . Insuficienta respiratorie acuta prin aspirarea de corpi straini Manevra Heimlich: Tehnica:Apropiati-va de victima din spate. Faceti aceste miscari pâna eliberati caile aeriene. cuprindeti-o pe sub brate.traheotomie . Manevra Heimlich . Laringitele acute Inflamatii acute ale laringelui cu etiologie polimorfa si aspect simptomatic variabil . zgomotoasa Tuse latratoare. tiraj suprasternal Criza poate ceda spontan. Laringitele copilului Laringitele simple (benigne) – fara dispnee – Clinic: raguseala. dar se poate repeta . tuse iritativa – Congestie difuza supraglotica si a cv – Stare generala relativ buna Laringitele dispneizante – Laringita striduloasa (falsul crup) Inflamatie a hipofaringelui Spasm laringian Crize nocturne de sufocare cu respiratie sacadata. in 1/2h. sub corzile vocale Complicatii bronho-pulmonare . cornaj. tiraj. edem alb. moale pe fata laringiana si marginea libera – Laringita subglotica Edem subglotic. voce infundata Epiglota ingrosata. stare generala alterata Edem inflamator rosu.– Laringita supraglotica (virala) localizare epiglotica Dispnee. Tratamentul laringitelor dispneizante ale copilului Observarea copilului Uneori necesita intubatie sau traheotomie Oxigenoterapie Aerosoli cu vasoconstrictoare Mucolitice Corticoterapie Antibiotice Tonice cardiace . durere laringiana – Corzi vocale rosii. tumefiate – Tratament: repaus vocal. comprese caldute. tuse seaca. corticoterapie. Laringitele acute ale adultului Laringita catarala – Inflamatie acuta banala secundara unei infectii rino-faringiene – Etiologie: virala. senzatie de corp strain – Laringoscopia: edem rosu. antiinflamatoare. supraveghere . antitusive. microbiana – Clinic: disfonie. febra. infectios al laringelui – Tratament: antibiotice. lichide caldute Laringita acuta edematoasa – Apare pe fondul unei viroze – Clinic: dispnee. Laringita acuta catarala . Epiglotita acuta . la nevoie traheostomie. progresia infectiei poate duce la distructii cartilaginoase – Tratament complex. Epiglotita acuta – Infectie bacteriana – Clinic: dispnee. febra. durere cervicala. disfagie. disfagie. corticoterapie. curbatura. febra – Uneori.disparitia cracmentului laringian. drenajul colectiei Pericondrita laringiana – Infectarea cu tendinta la abcedare a pericondrului laringian – Apare dupa traumatisme laringiene sau la persoane imunodeprimate – Clinic: dispnee. medico-chirurgical . odinofagie – tumefactia epiglotei cu aspect de rulou rosu aprins cu zone galbui (colectii in curs de abcedare) – Tratament: antibiotice. dureri locale la palpare. reechilibrare. repartizate neregulat pe suprafata corzii . ingrosate – Cordita pahidermica verucoasa Cv improscate cu excrescente rotunde congestionate. Laringitele cronice Laringita cronica catarala – inflamatie rosie predominant la nivelul cv Laringita cronica hipertrofica – Cordita pahidermica difuza simpla Cv cilindrice. Laringita pahidermica rosie . Laringita pseudomixomatoasa . senzatie de sufocare Senzatie de uscaciune si arsura laringiana . prin contact cu cv contralaterala – aspect de ulcer posterior tip Jackson – Pahidermia interaritenoidiana Leziune ca un pinten interaritenoidian – Pahidermia alba leucoplazica Epiteliu mult ingrosat si keratinizat Stare precanceroasa – Laringita atrofica crustoasa Cruste galben-verzui la nivelul cv si interaritenoidian Hemaj.– Cordita hipertrofica posterioara Leziuni hipertrofice in 1/3 posterioara a cv. respectiv aspectul la endoscopia de contact . Keratoza laringiana Imagini prin endoscopie rigidă. optica de 00. uneori . Tratamentul laringitelor cronice Renuntarea la fumat Evitarea noxelor profesionale Tratamentul BRGE Tratamente antiinflamatoare Tratament chirurgical . chirurgical. necontrolat – Clinic: raguseala – Obiectiv : noduli spinosi/nodozitati/atrofie usoara a cv – Tratament: repaus vocal. medicamentos. ortofonic . Tumorile benigne laringiene Nodulii vocali: – Formatiuni simetrice la unirea 1/3 anterioare cu 1/3 medie a corzilor vocale – Frecvent la sexul feminin – Cauza: efortul vocal prelungit. Noduli vocali . Polipul laringian Mica tumora mixomatoasa sau angiomatoasa localizata pe coarda vocala Pediculati sau sesili Clinic: raguseala Tratament chirurgical . Polip laringian . Imagine endoscopica 00 polip laringian . Papiloamele laringiene Neoformatii epiteliale si conjunctive benigne Etiologia: infectii virale Papilomul cornos al adultului – Se poate maligniza – Clinic: disfonie – Obiectiv : masa tumorala conopidiforma gri-rosietica/ albicioasa – Tratament: biopsie exereza endoscopica . Papilomatoza laringiana . cu granulatii vegetante de culoare rosie – Localizare – cv dar si pe intreaga coroana laringiana – Evolutie – regresie spontana/ afectare strict laringiana/ invazie spre trahee si arborele bronsic – Tratament chirurgical cu scop de dezobstructie. uneori si la adolescent – Formatiune tumorala difuza. Papilomatoza recidivanta juvenila – La copilul mic. interferon . dispnee – Formatiune tumorala proliferativa difuza. imunostimulare. recidivanta – Clinic: raguseala. Chisturile laringiene Chisturile congenitale – Se manifesta precoce dupa nastere – Clinic: dispnee. corzi vocale – Tratament : deschiderea si aspirarea continutului chistic pe cale endoscopica . sufocare – Localizare laterala (repliul ari-epiglotic. marsupializare Chisturile dobandite (de retentie) – Distensia canalului excretor al unei glande seromucoase – Localizare: epiglota. stridor. banda ventriculara) – Tratament: punctionare de urgenta si evacuare. . dispnee. disfagie – in functie de modul si ritmul lui de dezvoltare .Clinic: disfonie. trompetisti . pe cale externa Laringocelul .Condroamele laringiene .poate apare si secundar unei tumori de ventricul Morgagni .Boli tusigene. aparenta intermitent . pe cale externa .Tratament: chirurgical.Anomalie congenitala a ventriculului Morgagni .Tumora moale. suflatori.Afecteaza in special cricoidul .Tratament : chirurgical.Localizarea subglotica – examinare dificila indirectoscopic . Tumorile maligne Frecvent la sexul masculin Factori favorizanti: fumatul.sau bazocelulare. varsta 40-70 ani. cu grade diferite de diferentiere. stari precanceroase Histopatologic: carcinoame spino. sarcoame. condrosarcoame Localizare: supraglotica. glotica si subglotica . se observă atipii celulare.7. Endoscopie de contact – leziune displazică C. . Leziuni displazice Endoscopie – leziune displazică C. cu moderat pleomorfism si diskeratoză Papilom cornos . 4. dreaptă – optica de 00 Fig.V.V. cu aspect heterogen. hiperplazie vasculară. modificarea indexului nucleu/citoplasmă) . Carcinom in situ Carcinom in situ de coardă vocală – aspect endoscopic şi de endoscopie de contact (iregularităti celulare. Leziuni maligne . Simptome: in functie de localizare – Disfonie – se instaleaza tardiv in localizarea subglotica – Dispnee – Disfagie – prim simptom in localizarea epiglotica si a plicilor ari-epiglotice – Jena faringolaringiana. senzatie de corp strain hipofaringian. durere faringiana iradiata in ureche . tulburari parestezice. distructiile cartilaginoase. invadarea spatiilor paracordale sau preepiglotic . Diagnosticul pozitiv – Ex.laringoscopia indirecta Formatiune tumorala infiltrativa/vegetanta/ulcerata Diverse grade de afectare a mobilitatii cv – Fibroscopia – Biopsia – Examenele imagistice CT. RMN CT – extensia tumorala. Clinic. Evolutia Obstructie completa a lumenului laringian Extensie ganglionara Metastaze la distanta Casexie si exitus – Debut: disfonie – Stare: dispnee si disfonie – Perioada disfagica – Perioada terminala.diseminarea generala . Forme clinice Cancerul corzii vocale Cancerul supraglotic Cancerul subglotic Cancerul epiglotei . nu da invazii ganglionare Extensie Anterior – comisura Posterior – aritenoid Superior – ventricul Inferior – subglotic . Cancerul corzii vocale Origine – in 1/3 anterioara a corzii Debut disfonic Cand e limitat strict la coarda. Carcinom coardă vocală colorat cu albastru de metil în vederea efectuarii endoscopiei de contact (sus). respectiv aspectul la endoscopia de contact . bv Asimptomatic la debut Disfonia – dupa extensia spre cv Disfagia – extensie spre hipofaringe Primul semn poate fi dispneea Invadare ganglionara precoce . Cancerul supraglotic Origine – ventricul. Cancer supraglotic . regiunea interaritenoidiana. sinusul piriform . Cancerul supraglotic Cea mai limfofila forma de cancer laringian Extensie – loja preepiglotica. Cancer supraglotic Carcinom supraglotic (bandă ventriculară) – imagine fibroscopică . Cancerul subglotic Localizare mai rara Singura sa forma de manifestare – dispneea (tardiv) Evolutie descendenta. spre trahee . Cancerul epiglotei Multa vreme e asimptomatic Invazie – spre spatiul preepiglotic si retrohioidian Cand evolueaza spre pliurule faringoepiglotice – disfagie Invazie ganglionara frecventa . 90% pt cancerul cv) . Diagnostic Raguseala cu durata >3-4 saptamini – consult ORL Examen CT Biopsie din masa tumorala Precocitatea diagnosticului – sanse mai mari de supravietuire (70% la 5 ani pt cei depistati in stadiul I. Tratamentul cancerului laringian Complex. in functie de stadiu – Chirurgie – Iradiere – Chimioterapie – Imunoterapie Cel mai eficace : chirurgie + radioterapie Recidive : chirurgie + chimioterapie . Tratamentul chirurgical Laringectomii partiale : LP orizontala Supraglotica Transglotica LP verticale Frontolaterala Frontala anterioara Laringectomia totala Evidarea ganglionara . Laringofisura . Pacient laringectomizat .