drojdie furajera 1

March 18, 2018 | Author: florin_bog | Category: N/A


Comments



Description

Scribd Upload a Document Search Documentsþÿ Explore Documents  Books - Fiction  Books - Non-fiction  Health & Medicine  Brochures/Catalogs  Government Docs  How-To Guides/Manuals  Magazines/Newspapers  Recipes/Menus  School Work  + all categories  Featured  Recent People  Authors  Students  Researchers  Publishers  Government & Nonprofits  Businesses  Musicians  Artists & Designers  Teachers  + all categories  Most Followed  Popular  Sign Up |  Log In 1 First Page Previous Page Next Page / 47 Sections not available Zoom Out Zoom In Fullscreen Exit Fullscreen Select View Mode View Mode SlideshowScroll þÿ Readcast Add a Comment Embed & Share Reading should be social! Post a message on your social networks to let others know what you're Readcast this Document Login to Add a Comment þÿ SUBMIT Share & Embed Add to Collections Download this Document for Free Auto-hide: on astfel incat biomasa acestei drojdii sa se poata utilize in alimentatia Salmonidelor. fabricarea proteinelor de biosinteză reprezintă una dintre căile de perspectivă pentru asigurarea necesarului de proteine. dar şi să le înmagazineze în celulă în cantităţi la fel de mari sau chiar mai mari decât cele din ţesuturile animale recunoscute ca surse importante de vitamine. În condiţiile adâncirii crizei alimentare. Microorganismele cele mai frecvent utilizate ca sursă de proteine în nutriţia omului şi animalelor sunt drojdiile.JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI Deşi drojdiile au fost folosite din vremuri străvechi la prepararea alimentelor şi băuturilor. . .permite obţinerea de proteine cu valoare biologică ridicată din materii prime disponibile în cantităţi mari. S-a constatat că drojdiile sunt capabile să sintetizeze vitaminele hidrosolubile din grupa B. Deficitul de proteine din timpul primului război mondial a impulsionat cercetările pentru cultivarea drojdiilor în scopuri furajere. Tehnologia obţinerii proteinelor de biosinteză prezintă următoarele avantaje: . constituite în mare măsură din subproduse sau deşeuri şi reziduuri industriale. utilizarea lor în nutriţia umană sau pentru furajarea animalelor este de dată mult mai recentă. Studiul intreprins a urmarit izolarea unei drojdii producatoare de astaxantina si investigarea conditiilor de cultivare care sa permita obtinerea compusului carotenoidic cu randament ridicat.prin utilizarea deşeurilor şi reziduurilor industriale se realizează şi o depoluare a mediului. în raport cu substratul folosit. Pentru utilizare in hrana Salmonidelor. 1 . compus carotenoidic care intensifica culoarea carnii acestor pesti. Datele experimentale atestă că proteina din drojdii poate înlocui proteinele vegetale şi animale tradiţionale.oferă posibilitatea. drojdia trebuie sa fie producatoare de astaxantina. obţinerii de proteine cu randament mult mai mare în comparaţie cu cele de origine animală. alcooli superiori. in linurile de multiplicare a drojdiei se gaseste un amestec de Torula utilissi Candida tropicalis. chiar si atunci cand initial s-a efectuat numai 2 inocularea cu Torula utilis. pot apare in scurt timp si alte drojdii printre care si Candida mycoderma. specii si chiar genuri de drojdii sau ciuperci pe lesiile sulfitice reziduale si pe prehidrolizate. se pot mentiona urmatoarele: . genulTrichosporon. mai ales in cazul multiplicarii continue. proportia dintre ele modificandu-se esential in timpul fabricatiei. se pot cultiva cu rezultate bune diferite rase. Data fiind marea viabilitate si adaptabilitate a drojdiilor la diversele conditii de mediu. Candida tropicalis. desi utilizeaza in proportie insemnata zaharurile din solutie (75-80%). Aceste contaminari nu sunt periculoase in masura in care nu conduc la micsorarea randamentului si a continutului in proteine a produsului finit. inhibitori si la variatiile calitative ale mediului. pentoze) alcool etilic.CAPITOLUL I MICROORGANISME IMPLICATE IN OBTINEREA DROJDIEI FURAJERE Microorganismele utilizate in procesul de multiplicare industriala a drojdiilor trebuie sa indeplineasca o serie de conditii cum ar fi: . glicerina si acizi organici. ape de inmuiere a porumbului (extract de porumb). Dintre tulpinile de drojdii folosite in practica pentru formarea de biomasa. radicele da malt. sintetizand cantitati mari de acid glutamic si tirozina. utilis multiplicate in comun. Astfel la cultivarea drojdiei Torula utilis prin procedeul continuu pe borhot de melasa.Candida tropicalis se multiplica intens pe borhotul rezultat de la fabricarea alcoolului.sensibilitate redusa la infectii. Candida arboreeasi T.Mico to rula se dezvlota bine pe medii de cultura care contin cantitati mari de pentoze. . Alte substraturi utilizate cu success la obtinerea drojdiilor furajere sunt reprezentate de subproduse ale industriei alimentare: melasa. Amestecurile deCandida tropicalis. aldehide. se plaseaza sub . . tulpini.vitalitate ridicata. a carei proportie poate creste pana la 90%. De obicei. Ea asimileaza mult mai bine xiloza in comparatie cu Torula utilis.Torula utilis (Candida utilis) este cea mai folosita la fabricarea drojdiei furajere. Candida lypolitica). De obicei.timp de generatie cat mai scurt. .randament de fabricatie si continut de proteine ridicat. .Candida tropicalis realizeaza o productivitate mica. La fabricarea drojdiilor furajere se pot utilize si amestecuri de microorganisme din diferite genuri: genulCandida. . pe care le consuma specific. Ea asimileaza diferite glucide (hexoze. tipurile de drojdii se aleg in functie de natura mediilor de cultura. . In fabricile de drojdie furajera se folosesc de obicei pentru inoculare amestecuri de 3-4 tulpini de drojdii (Torula utilis. genul Torulopsiset c. Candida mycoderma face parte din microflora epifita a fructelor si a unor legume. cu suprafata marunt ridata. celobioza. din punct de vedere morfologic. cate 5-7-12 celule cu inmugurire multipolara. la suprafata mediilor slab-alcoolice. Unele tulpini pot forma celule alungite. insa asigura o asimilare mai profunda a substantelor organice. sub forma de celule oval elipsoidale dispuse sub forma de lant. cutat.5% acid acetic. dupa 3 zile de cultivare. Dupa 7 zile. este larg raspandita pe suprafata fructelor si legumelor proaspat recoltate dar produce rar alterari ale acestora. fructoza. Acidul benzoic sau acidul sorbic ii inhiba cresterea la concentratii mai mici de 100mg/kgsi pH4. . Rhodotorula glutinis.5ºC timp de 10 min. cand formeaza celule cu dimensiuni de 2. cu suprafata lucioasa sau aspect mucos. . maltoza. cu granulatie fina. convexe. Se intalneste in microbiota epifita a frunzelor si tulpinilor. Asimileaza glucoza. coloniile ajung la diametrul de 5. Cresterea este oprita in medii cu pH 2. succinic si citric). a boabelor de cereale. Poate deci folosi azotati ca sursa de azot. Sunt inactivate prin incalzire la 62. .5-3mm. Coloniile pe mediu solidificat prezinta un perimetru slab-lobat. glicerolul si acizi organici (lactic. galactoza. maltoza.5µm reproducerea are loc prin imugurire pe intreaga suprafata. alcoolul etilic. Poate consuma CH3COOH din mediu simultan cu etanolul si are sulfitorezistenta redusa. Nu formeaza rafinoza. Poate produce alterari ale sucurilor de mere si capsuni insuficient pasteurizate.aspectul epuizarii zaharurilor in zona valorilor satisfacatoare (78%).10mm dar isi mentin caracterele morfologice. In timp voalul se destrama si se depune in sediment pulverulent. ca si Rhodotorula rubra.3-5µm sau 12-16µm si pseudomiceliu.2 sau in prezenta de conservanti.5-5. cu perimetru circular. Suprafata coloniei are un aspect mat. de culaore rosu pastelat. In mediu lichid formeaza un voal alb (pelicula) subtire. Rhodotorula glutinis formeaza pe MEA. zaharoza. iar cea de crestere optima este de 18-22ºC. a maslinilor.8mm.Candida scottii se prezinta. in cazuri rare se intalneste in microflora semintelor oleaginoase si cerealiere. colonii cu diametrul de 1. Celulele dezvoltate pe MEA timp de 3 zile au forma elipsoidala si dimensiuni medii de 45. in particular a acizilor organici.Trichosporon cutaneum are o viteza de crestere comparativ redusa cu celelalte tipuri de drojdii. neregulat cu diameter cuprinse intre 2. Temperatura propice de inmultire este de: minim 616ºC. Formeaza glucoza. Sunt drojdii termorezistente. Nu se dezvolta pe MEA cu 0. Coloniile dezvoltate pe agar de bere sunt de culoare alb-crem. in combinatie cu celelate specii de drojdieCandida. zaharoza. Avand un mare randament in biomasa si continut ridicat de proteine drojdia Candida scottii poate fi introdusa in fabricatie industriala atat sub forma de cultura pura cat si sub forma de cultura mixta. Se pot dezvolta pe mediul Czapek. reprezentand in acelasi timp o compozitie aminoproteica de buna calitate. maxim 24-36ºC. precum si acizii organici si uronici.92. de culaoare alb-cenusiu sau alb-crem. 3 Asimileaza glucoza. . zaharoza. xiloza. Aceste drojdii asimileaza bine atat hexozele cat si pentozele. Se dezvolta in domeniul de temperaturi de la 25ºC la 35ºC in produse cu aw minim de la 0. lactoza si poate utiliza etanolul ca unica sursa hidrocarbonata. 1.c-Candida tropicalis 5 CAPITOLUL II MATERIALE SI METODE UTILIZATE IN EXPERIMENTARILE DE OBTINERE A DROJDIEI FURAJERE 2.4 Fig. b. Microorganisme utilizate in scopul produceri de drojdii furajere . 1. Drojdii utilizate ca drojdii furajere a -Rhodotorula glutinis.Trichosporon cutaneum .1. MATERIALE 2.1. 6 .pentru salmonide Phaffia rhodozyma tulpina izolata de pe mere. 2.2. Tabel 1. Medii de cultura Compozitia mediilor de cultura si scopul in care acestea au fost folosite in experimentari sunt prezentate in tabelul 1.1. Medii de cultura utilizate in cadrul experimentelor de laborator Denumire mediu Cod Compozitie pH Utilizari Must de malt cu agar/ Extract de malt cu agar . agar 20g.5 Izolarea drojdiilor.~60% Uree 5.MMA/ MEA Extract de malt 30g.5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor 7 . apa pana la 1000ml 5.005% H2O. Mediu de cultura cu melasa si adaos de uree MMu Melasa-40% (NH4)2HPO4-0. descrierea caracterelor morfologice obtinere inocul.01% MgSO4·7H2O-0.02% (NH4)2SO4-0. Mediu de cultura cu melasa si adaos de extract de porumb MMp Melasa-40% (NH4)2HPO4-0.5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor Mediu de cultura cu melasa si adaos de extract de drojdie MMd .005% H2O.~60% Extract de porumb 5.01% MgSO4·7H2O-0.02% (NH4)2SO4-0. 005% H2O.01% MgSO4·7H2O-0.5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor Mediu de cultura cu melasa MM Melasa-40% (NH4)2HPO4-0. Substante utilizate ca adaos la mediile de cultura Ureea este prima substanţă de tip organic obţinută artificial.3. creatorul ei fiind Friedrich Wöhler.Melasa-40% (NH4)2HPO4-0. fiind o excelenta sursa de azot pentru microorganisme.02% (NH4)2SO4-0. în laborator.005% H2O. •prezinta in compozitia sa azot (raportat la substanta uscata) min 46% •este solubil in apa Ureea este utilizata ca ingrasamant de suprafata si ca adaos la mediile de cultura. în 1828.~60% Extract drojdie 5.~60% 5. 8 .02% (NH4)2SO4-0. Acesta : •se prezinta sub forma de granule albe sau slab colorate.1. din substanţe anorganice (cianatul de amoniu -NH4NCO).5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor 2.01% MgSO4·7H2O-0. dintre care biotina este prezenta in cantitati apreciabile(150 – 200 mg/100g produs) Extractul de porumb este folosit la fabricarea drojdiei de panificaţie cu un consum de 60 kg/t melasă. Alte autolizate de drojdie pot masca gustul amar sau acru.2. Se constată de asemenea că proteinele din extract pot lega biotina într-o formă inaccesibilă pentru celula de drojdie.Extractul de porumb prezinta aminoacizi ce au rol de biostimulatori si vitamine. 2. poate creşte productivitatea cu 4÷6%. METODE UTILIZATE IN EXPERIMENTARI 9 . în schimb prezintă inconvenientul că este un produs deficitar şi este folosit preponderent în industria antibioticelor. Extractele de drojdie sunt folosite în principal ca potenţiatori de arome sau chiar arome. pot mări gradul de aromă şi pot servi ca agenţi de colorare sau antioxidanţi. continutul fiecarei eprubete se repartizeaza in cate o .2. repartizat cate 20 cm³ in 3 eprubete. Dupa inoculare si uniformizare. Din proba aleasa pentru izolare se recolteaza celulele cu ajutorul unei anse. Metoda este folosita in special pentru izolarea culturilor pure de drojdii. care apoi este trecuta succesiv in cele 3 eprubete.2.1. Mediul de raspandire este mustul de malt cu gelatina. avand ca principiul raspandirea celulelor aflate in populatii eterogene in medii naturale. Metode de izolare Metodele prin raspandire sunt larg raspandite deoarece sunt usor de executat. fluidificat si mentinut la 35-40ºC. Metoda Koch se bazeaza pe raspandirea microorganismelor recoltate din medii naturale intr-un mediu nutritiv si fixarea distantata a celulelor in urma solidificarii mediului cu formare prin multiplicare de colonii izolate intre ele. prin diluare in medii lichide sau raspandire pe suprafata mediilor sterile solidificate. Diferentierea dintre tipurile de citometre consta in marimea variabila a suprafetei unui patratel elementar. Metoda in strii se aplica in cazul contaminarii cu microorganisme straine a culturilor pure in timpul conservarii acestora.1 mm ).1.0. Türk. -numararea indirecta (metoda culturala-Koch). Pentru numarare se plaseaza o picatura din suspensia de celule de analizat pe platforma centrala. iar prin solidificarea mediului celulele care raman fixate in gel vor forma prin multiplicare colonii izolate. prevazuta cu 3 platforme separate intre ele prin rigole in sticla. care delimiteaza o anumita suprafata divizata de catre linii perpendiculare in microcelule de forma patratica (patratele elementare ). obtinandu-se culturi pure. Este similara cu metoda scarificata. 3. Se cunosc mai multe tipuri de citometre: Thoma.2 Metode de numararea celulelor Stabilirea numarului de celule de drojdii dintr-un produs sau cultura pura se realizeaza prin diferite tehnici : -numararea directa a celulelor de drojdii. In functie de densitatea celulelor recoltate initial. Fig. volumul de lichid plasat pe fiecare patratel elementar este 3 6 10 4 1cm .2 mm (inscrisa pe fiecare camera ). cu ajutorul citometrelor ( camerelor de numarat ). Rosenthal. construite pe acelasi principiu. Peste suspensie se plaseaza o lamela care se sprijina pe cele doua platforme laterale si astfel intre lamela si citometru se creeaza o pelicula de lichid cu inaltime egala cu denivelarea platformei centrale ( 0. in dreptul suprafetei delimitate.2. Citometrul Thoma are suprafata de 1mm² divizata de catre linii in 400 de patratele elementare cu latura de 1/20 mm ( suprafata unui patratel elementar = 1/400 mm³ ). in care se realizeaza transferul succesiv de celule. Pe platforma centrala este gravata o retea de linii perpendiculare. Celulele de drojdii si sporii de mucegai se pot numara. in placa a 2-a sau a 3-a pot exista colonii izolate. prin trasarea de striuri la suprafata mediului 10 2. iar dupa studiul caracterelor microscopice ale coloniilor reprezentative se face repicarea in ebrubete cu slant agar. Astfel. Un citometru este o lama de sticla groasa. in schimb drept mediu de raspandire se foloseste mediul inclinat din 2-3 eprubete. Platforma centrala este denivelata fata de celelalte doua cu o inaltime de 0. prin examen microscopic direct. Bürker.placa Petri. fructe. saramura. 12 a stabilirea sursei de izolare se au in vedere urmatoarele criterii: .coefficient de dilutie. Probele biologice pot consta in resturi alimentare. etc).numarul mediu de celule pe un patratel elementar. k. Preparatul obtinut se studiaza la microscop cu obiectiv cu grosisment x 40. din care se numara celulele a caror suprafata se afla mai mult de jumatate in interiorul careului de 4x4 patratele elementare. Fig. 4.3. nisip. cand in campul microscopic poate fi vizualizat un grup de 16 patratele elementare. Profilul si reteaua citometrului Thoma 2. Se fac numarari de celule din mai multe campuri 11 microscopice ( 100 = ∑n ) si se calculeaza numarul mediu de celule pe un patratel elementar ( 16 10⋅ ∑ = n n ). medii specifice (apa de mare.2.Recoltarea probelor biologice presupune recoltarea unor mostre in cantitati mici din care sa se izoleze drojdiile cautate. resturi vegetale. Metode de selectionare a drojdiei producatoare de pigmenti carotenoidici Metodele de selectie a microorganismelor in general . Izolarea care presupune parcurgerea mai multor etape: •1.⋅ . plante acvatice. Numarul de celule prezente intr-un cm³ de suspensie de analizat se determina cu formula: N= n · 4 · k ⋅ 6 10 In care: n. in cazul nostru al drojdiilor urmeaza niste etape prestabilite: A. .unele particularitati privind reproducerea.dimensiunea celulelor.Selectia cantitativa se aplica tulpinilor selectionate in etapa anterioara iar drept criteriu de selectie este randam de biosinteza. . Daca este vorba de un compus extracelular randamentul se masoara in g/dm3 mediu de cultura. paine.u.aspectul. Lucrul acesta poate sa ofere date privind puritatea izolatelor si stabilitatea genetica. b)densitatea microorganismului in mediul din care se face izolarea. Pentru a facilita izolarea de tulpini variate se aplica metode selective de izolare. biomasa. acesta se exprima in mm sau viteza de dezvoltare coloniala care se masoara in mm/h. De obicei se aplica cultivarea in placi Petri pe medii de cultura cu agar iar drept criterii de selectie se utilizeaza urmatoarele: -dezvoltarea coloniala exprimata prin diametrul coloniei. Selectia propriu-zisa (screening-ul) urmareste identificarea tulpinilor active.forma . faina. Aceste metode se bazeaza pe prop biologice si de termorezistenta a sporilor. B. Prin selectie se elimina din competitie tulpinile inactive si slab active si se evidentiaza tulpinile inalt active.pigmentatia. c)variatia densitatii celulelor in functie de conditiile de mediu (pentru a crea acest fenomen numarul de tulpini izolate in aceasta etapa trebuie sa fie de ordinul sutelor si de obicei mai mult de 500). .Preselectia (selectia calitativa) se aplica tuturor tulpinilor izolate si urmareste eliminarea tulpinilor inactive. Si cantitatea de .2. care corespund cerintelor noastre. Selectia se realiz in 2 etape: 13 1. Fiecare tulpina izolata se pastreaza in 2 exemplare si pentru a evita degenerarea acestora se pastreaza in stare liofilizata.Controlul puritatii culturii care se realizeaza prin examen macroscopic si microscopic si se studiaza caracterele culturale prin cultivare pe medii specifice cu agar rezultand colonii la care se urmaresc caracterele macroscopice: . suprafata fructelor etc). Daca ne referim la o enzima – UA/dm3 mediu de cultura. Tulpinile izolate nu au identitate si poarta denum de izolat. -consumul de substrat se exprima semicantitativ printr-un raport consum/ colonie.prezenta sporilor.diametrul coloniei si caracterele microscopice: . •2. Daca ne referim la compusi mintracelulari unitatea de masura este g/g s.a)o asociere intre microorganism si substrat (amidon-tarate. . . etc In urma acestui studiu fiecare tulpina este asociata unei specii si unui gen. .5. In general preparatele proaspete sunt folosite pentru cercetarea miscroorganismelor in stare vie. preparat intre lama si lamela). pana cand devine tangenta la picatura. studiul trebuie efectuat imediat pentru ca se produce destul de rapid uscarea preparatului. Pentru recoltarea microorganismelor aflate in mediul lichid. Aparatura utilizata in experimentele de laborator 15 Tipul aparatului .4.nu prezinta spori. .2. In aceasta etapa cultivarea se realizeaza pe mediu lichid in culturi pe agitator sau in bioreactoare de mica capacit aceasta insemnand de la 1-3 litri. in zona centrala. Lamela se sterge cu hartie de filtru. .2. in vederea realizari suspensiei. Lichidul in exces se absoarbe pe marginile lamelei cu hartie de filtru. lamela curata se sprijina si se deplaseaza pe lama la un unghi de 45º. 2. Un preparat bun nu trebuie sa prezinte bule de aer.dimensiunea celulelor variaza inte 4 si 4.Preparatele umede se mai numesc si preparate temporare.se depune o picatura de apa sterila pe lama de sticla sterilizata.8 μm. In urma selectiei se mentin in competitie 1-5 tulpini inalt active. In urma selectiei tulpinii de drojdie. Aparatura utilizata in experimentari Principalele aparate de laborator folosite pentru determinarea diversilor parametrii sunt prezentate in tabelul 2. . am observat urmatoarele: .pregatirea lamei si lamelei.aspectul coloniilor este rugos si mat. Tabel 2.u biomasa.realizarea suspensiei de celule pe lama. Cercetarea celulei microbiene in stare vie permite studierea formei ei reale.pigmentatia: rosu-portocaliu(specifica pigmentilor carotenoidici).enzime intracelulare se masoara deasemeni in UA/g s. Executarea unui preparat umed s-a facut tinand cont de urmatoarele etape: . se foloseste ansa sau pipeta sterile.diametrul coloniei variaza intre 2 si 4 mm. Toate manipularile se realizeaza in conditii aseptice. 2.dupa obtinerea suspensiei de celule. apoi es lasa sa cada peste aceasta.realizarea preparatului intre lama si lamela. . . .lama curate si degresata se sterilizeaza trecand ambele suprafete prin flacara becului de gaz. acestea putand determina aglomerari de celule si ingreuna studiul preparatului microscopic.Tehnici de executare si studiul caracterelor microscopice 14 Pentru a studia caracterele microscopice ale coloniilor reprezentative s-a folosit un preparat in stare proaspata (preparate umede. deoarece.forma coloniei este ovoidala. prin folosirea apei sau a serului fiziologic steril ca lichid de relizare a suspensiei de celule. Se cantaresc 50g faina de malt si se introduc intr-un vas tarat si se amesteca cu 200 cm³ apa cu temperature de 47 ºC. repartizarea in vase si sterilizarea. Medii de cultura comerciale Sunt gata preparate si se prezinta sub forma de granule. urmate de repartizarea in vasele de cultivare si inocularea cu microorganismele de cultivat .2.6. reteta poate fi folosita in laborator pentru obtinerea mediilor respective.Scopul utilizarii Microscop Karl Zeiss Jena Dimensionarea. in ambalaje ermetic inchise. Se cantaresc 500g carne tocata si 16 se adauga 1000cm³ apa de retea. Mustul de malt .1g Determinari gravimetrice Spectrofotometru Determinari spectrofotometrice pH-metru Determinari de pH ale mediilor de cultura Termostat Cultivarea microorganismelor Centrifuga Separari de biomasa Etuva Determinari de umiditate si uscare 2. Mediile comerciale pot fii livrate si sub forma de medii solidificate si sterilizate in ambalaje de sticla si care necesita doar incalzirea pentru a fi fluidificate. Se pastreaza amestecul timp de 24 de ore la rece apoi se face fierberea timp de 30 de minute. Dupa filtrare in strat de vata se completeaza volumul la 1000cm³ si se adauga suplimentar 1-10g peptona si 5g NaCl. tablete.in acest caz se face imediat repartizarea si sterilizarea •sub forma solida Bulionul de carne – este un mediu general pentru cultivarea bacteriilor si actinomicetelor.00. Pentru obtinerea mediilor de cultura uzuale se face dizolvarea conform indicatiilor de pe eticheta. Mediile de cultura se pot folosi: •sub forma lichida .001g. pudra. Se prepara din carne de vita degresata. numararea si fotografierea microorganismelor. prin adaugare de agenti de solidificare. -pot fi usor rehidratate cand este necesar. Se foloseste sub forma lichida sau ca mediu dens. Balanta analitica Balanta precizie 0. astfel incat . Folosirea in laborator a mediilor deshidratate prezinta o serie de avantaje si anume: -ocupa un volum redus. Denver Balanta precizie 0. Se ajusteaza pH-ul la 7.este un mediu general pentru cultivarea drojdiilor si mucegaiurilor. Se obtine din faina de malt si apa de retea in proportie de 1:4. -sunt usor conservabile. In locul bulionului de carne se poate folosi extract de carne in concentratie de 3g la 1000cm ³ apa. In lipsa mediilor gata preparate. Sterilizarea se face timp de 20 min la 121ºC. 0ml. sub actiunea enzimelor proteolitice din malt are loc hidroliza protidelor cu formarea de compusi solubili (peptone. -autolizat de drojdie = 5 ml . timp de 20-30 min.5atm. -apa potabila = 1000 ml . -NaCl =0. In filtrate se determina concentratia cu un aerometru Balling sau gradul refractometric. -MgSO4·7H2O =0.5 g -Ca(NO3)2 =0. Pentru obtinera mustului cu o anumita concentratie se face diluarea corespunzatoare cu apa de retea. -Ca(HSO4)2 (se poate inlocui cu NH4H2PO4) = 0. Medii industriale pentru obtinerea drojdiei furajere Producerea industrială de drojdie furajeră se realizează în mare subproduse sau deşeuri . interval in care sub actiunea enzimelor amilolitice (α-amilaza si β. pana la 70 º C.temperatura amestecului sa fie de 45ºC. peptide. -MgSO4·7 H2O= 0. cu 1ºC /pe min. Mediile cu care se mai poate lucra in laborator sunt: 17 •Mediul Andreev -H3PO4(1-10%)= 1.0125g -NH4OH (20%) = 1.in conditii de agitare a probei. -KH2PO4 =1 g. se adauga 100cm³ cu aceasi temperatura si se mentine la aceasta temperatura timp de 10-30 min. -NaOH(0.7. Extractul se obtine dupa filtrarea plamezii prin strat de vata sau hartie de filtru cutata. -(NH4)2SO4 =3 g. -CH3COOH (1-10%)= 8. Pentru cultivarea mucegaiurlor se recomanda must cu 3-4 º Bllg. denumit interval de proteoliza. Dupa zaharificare se face racirea si se adauga apa pana la greutatea finala de 450g.2. Se ridica progresiv temperature.4 g. -apa potabila =1000ml .075g. -glucoza = 30 g. Sterlizarea mustului se face la 0. -autolizat de drojdie =10ml.7 g.amilaza) are loc zaharificarea amidonului pana la compusi care nu mai dau coloratie cu solutia de Lugol. 2. Se mentine aceasta temperatura timp de 30 min .9ml.15g. In acest interval de timp.1N) = 2 ml . -KCl = 0. pentru drojdii cu 6-8 º Bllg. •Mediul Rieder -glucoza =30 g. pentru bacterii lactice 8-12º Bllg.0ml. aminoacizi). deşeuri celulozice: hidrolizate de sulf. iar Zărneşti Braşov.A. 4 g melasă (aproximativ 2 g zaharoză) pot contribui la obţinerea unui gram de drojdie de panificaţie Caracteristici fizico-chimice 19 . în afara leşiilor bisulfitice rezultate din hidroliza lemnului. Australia ca şi la noi în ţară.Bacău. măsură din coji de floarea-soarelui. La noi în ţară. Comăneşti. În prezent. se folosesc şi cele obţinute din hidroliza cocenilor de porumb şi cojilor de floareasoarelui. paie de grâu. pe care drojdiile le pot folosi ca sursă de carbon şi energie. Materia primă utilizată în instalaţiile industriale este selectată în funcţie de o serie de factori. . rumeguş de lemn. În paralel cu valorificarea şi diversificarea reziduurilor industriale. 2. . coceni de porumb. Componente ale mediului de cultura utilizat in laborator Melasa Prin melasă se înţelege ultimul reziduu care rămâne de la fabricarea zahărului.R.. zaharoza.. Europa. iar în Bulgaria. .alcool metilic. se folosesc leşiile bisulfitice şi borhotul de la fabricarea alcoolului. costul şi capacitatea de 18 asimilare. Letea . multe secţii şi fabrici de drojdie furajeră ca de pildă Piteşti. o serie de glucide cum sunt: glucoza. În majoritatea ţărilor producătoare de proteine de biosinteză se folosesc leşiile bisulfitice rezultate de Ia fabricarea hârtiei şi celulozei (S. . în urma cristalizării repetate a zaharozei şi din care nu se mai poate obţine economic zahăr prin cristalizare.petrol lampant. leşii bisulfitice. Piatra-Neamţ folosesc leşiile bisulfitice de la fabricarea celulozei.8. maltoza.U.melasă şi borhot de melasă de la fabricarea alcoolului.U.şi reziduuri industriale ca: . Blaj. în S. În timpul primului război mondial. dintre care cei mai importanţi sunt disponibilitatea. . ca urmare a faptului că cerealele nu mai erau în cantităţi suficiente.zer (deşeu de la fabricarea brânzeturilor care conţine ca sursă de carbon lactoza).S.S.metan. în ultimii ani s-au întreprins cercetări pentru biosinteza proteinelor pornind de la fracţiuni de hidrocarburi petroliere. Franţa.ape reziduale din industria alimentară. Suceava..În aceste materii prime utilizate ca medii de cultură pentru drojdii se găsesc.A. la fabricarea drojdiei plămezile amidonoase zaharificate au fost înlocuite cu melasă. galactoza. .ceară de parafină care conţine hidrocarburi saturate aciclice. arabinoza. în anumite cantităţi. . . În fosta U. Germania). Drobeta Turnu-Severin folosesc apele reziduale de la fabricarea plăcilor fibrolemnoase. melasa este principala materie primă folosită la fabricarea drojdiei de panificaţie şi în condiţii dirijate. .motorină. manoza.alcool etilic. care avea un preţ mai convenabil şi era mai uşor de depozitat decât cerealele.2. xiloza. % 20-25 15-20 Substanţă uscată. Compoziţia chimică a melasei din sfeclă şi trestie de zahăr Compusul Provenienţa melasei Sfeclă de zahăr Trestie de zahăr Apă. % 0. % 1. % 44-52 50-55 Zahăr invertit. având o culoare brună-neagră.1-0. De asemenea poate fi deficitară în biotină. în schimb conţine betaină ce nu este asimilată de către drojdie şi astfel prin deversarea apelor reziduale creşte consumul biochimic de oxigen.3 10-12 PH 6. % 75-80 80-85 Zahăr total.6-12. % 0. melasa se prezintă ca un lichid vâscos. Tabelul 3.6 Substanţe minerale. cu miros plăcut de cafea proaspăt prăjită şi un gust dulce-amărui.6-1.Din punct de vedere fizic. % 7.8 Azot total. Compoziţia chimică a melasei variază în funcţie de materia primă folosită la fabricarea zahărului (sfeclă sau trestie de zahăr) şi de procesul tehnologic aplicat în fabricile de zahăr (tabelul 3).2-2. uşor alcalină. Reacţia melasei este.3-0.4 0.6 <7 Melasa din sfeclă de zahăr are avantajul că favorizează obţinerea unui produs de culoare mai deschisă. vitamină necesară creşterii drojdiilor.0-8. de regulă. Compoziţia chimică şi indicii de calitate ai melasei din sfeclă de zahăr Indicatorul de calitate .5 20-23 Rafinoză. Tabelul 4. 4 Cenuşă (fără Ca).Minim Maxim Optim pentru fabricarea Standard România 20 drojdiei Substanţă uscată. 75. 12 Potasiu (K2O).0 min. % 40.0÷50.5 max. 0. 7.% 2. % 0.0 Rafinoză.0 54. 1.4 min.0 max.0 max.0 max.0 74.0 5.0 Azot total.0 46.4 Azot aminic.0 Zahăr (polarimetric). 1. % 0. 1.3 min.5 min.1 min.0 12.5 2.1 10. % 71. % 2. 1. 1. % 5.0 max.0 min.1 0.0 85. 45.0 Zahăr invertit. 0.0 . % 9. 5 6. totuşi. la noi în ţară se preferă utilizarea melasei din sfeclă de zahăr la fabricarea drojdiei de panificaţie. 2.01 0. în schimb biomasa de drojdie obţinută are o culoare mai închisă.9 8.4 10.5÷8. alături de care se mai găsesc cantităţi mici de rafinoză şi zahăr invertit.% 0. se pot folosi melase cupajate în care se adaugă fosfaţi. 1. Glucidele din melasa de sfeclă de zahăr sunt reprezentate în cea mai mare parte din zaharoză.3.0 Melasa din trestie de zahăr este bogată în biotină.5 1. Nezahărul melasei cuprinde atât substanţe organice (substanţe azotoase şi neazotoase) cât şi săruri minerale.07 max. 0. % 0. .0 max. ml iod 0.1 1.5 min.5 max.08 Acizi volatili. melasa din trestie de zahăr fiind folosită la fabricarea alcoolului. 7. 0.2 Culoare. care reprezintă procente masice de substanţă uscată dizolvată.min.1 n la 100ml melasă 2% 0.2 max. 1. % 0. factori de creştere.5 Calciu (CaO).8 max. 1. Compoziţia chimică a melasei obţinută la fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr este prezentată în tabelul 4 Concentraţia în substanţă uscată a melasei se exprimă în practică în grade Balling (Bllg) sau Brix (Bx). surse de azot.0 Ph 4.0 Biotină. Un procent mai ridicat de 1% denotă contaminarea melasei cu microorganisme care produc invertirea zaharozei. Pentru a asigura un mediu optim de creştere.05 max. mg/t 30 125 200 SO2(anhidridă sulfurică). încât sunt necesare operaţii suplimentare de spălare. Compoziţia şi calitatea melasei diferă de la fabrică la fabrică şi chiar în cadrul aceleaşi campanii. Conţinutul melasei în vitamine prezintă o mare importanţă la fabricarea alcoolului şi mai ales a drojdiei. exprimate sub formă de azot total variază între 1. uree. 22 Melasa mai conţine substanţe colorante. în linurile de fermentare. care se compun din melanoidine. sulfuric.008% (Hopulele. în special atunci când se tratează zemurile pentru purificare cu schimbători de ioni. cât şi suspensii formate prin coagularea coloizilor şi precipitarea unor săruri anorganice şi organice. Cantitatea de substanţe azotoase. atât la fabricarea alcoolului cât şi a drojdiei este absolut necesară adăugarea de săruri de azot sub formă de sulfat de amoniu. Dintre aminoacizi în cantitatea cea mai mare se află acidul glutamic. din care azotul asimilabil reprezintă 0. Conţinutul în fosfor al melasei este foarte scăzut. cât şi nitriţi formaţi prin reducere din nitraţi. Din această cauză este necesară limpezirea melasei.a. 1980). •hemiceluloze şi produsele lor de hidroliză (arabinoză şi galactoză) •săruri ale acizilor organici. T.Substanţele cu azot sunt reprezentate în special prin produse de descompunere a proteinelor şi în mai mică măsură prin proteine macromoleculare. Dintre acestea în 21 cantitatea cea mai mare se găseşte betaina. în raport cu: . care împiedică funcţionarea normală a celulei de drojdie şi produc o spumă abundentă. Din acest motiv conţinutul melaselor în SO2 nu trebuie să depăşească 0. Substanţele fara azotcuprind : •pectine. Dintre vitamine s-au găsit în melasa din sfeclă de zahăr.2 şi 2. fosforic. Din această cauză. Melasa conţine cantităţi suficiente de Ca.4%. pectică. melanoidinică. caramel. care poate să ajungă până la circa 5% faţă de melasă. Deficitul de magneziu al melasei se corectează prin adaos de sulfat de magneziu. Na. apă amoniacală. fosfat de amoniu. Sărurile minerale se află în proporţie de 6÷8% faţă de melasă şi sunt reprezentate de săruri de K. D ioxid de sulf ce provine din procesul tehnologic de obţinere a zahărului.Un loc aparte în compoziţia melasei îl ocupăcoloizii de natură proteică. Ca şi Mg ale acizilor carbonic. melanine. fiind folosit pentru decolorarea zemurilor de difuziune. ş.. tiamina. Prezenţa SO2 şi nitriţilor este nedorită deoarece inhibă activitatea drojdiilor. cantitate care este insuficientă pentru nutriţia drojdiei.6%.a. ş. nedorită.4÷0. piridoxina şi acidul pantotenic. de aceea în procesul de fabricaţie se procedează la corectarea conţinutului în fosfor al melasei prin adaos de superfosfat sau fosfat de amoniu. în timp ce conţinutul ei în magneziu este scăzut. 025  Calciu 0. acid pantotenic şi inozitol (tabelul 6) Tabelul 6. -cantitatea şi calitatea îngrăşămintelor aplicate solului. Compoziţia chimică medie a melasei. în principal. Conţinutul în vitamine al melasei (mg/t melasă) Vitamine Melasă din: sfeclă de zahăr trestie de zahăr Cantitatea necesară pentru un randament optim de fabrica ţie drojdie B7 (Biotină) 40 ÷ 130 2700 ÷ 3200 250 B5 5 *104 ÷ 11*104 5*104 ÷ 6*104 44000 23 . -procesul tehnologic de extracţie a zahărului. -factorii meteorologici şi climatici.03  Potasiu 6  Magneziu 0. -natura solului pe care a fost cultivată sfecla de zahăr. din biotină. -condiţiile de depozitare a melasei.5÷2  Fosfor 0. Compoziţia chimică medie a melasei din sfeclă de zahăr (%)  Carbon 33  Azot 1.-calitatea sfeclei de zahăr. în principalele microelemente este prezentată în tabelul 5 Tabelul 5.3 Vitaminele din melasă sunt reprezentate. -nitriţii prezenţi în melasă în concentraţie mai mare de 0. Dintre aceste substanţe cea mai mare influenţă o exercită nitriţii rezultaţi în urma reducerii nitraţilor din melasă. în concentraţii mai mari de 0. sub acţiunea bacteriilor denitrificatoare. Cea mai mare sensibilitate a fost semnalată în faza logaritmică de multiplicare a drojdiilor. 1999). se produce reducerea nitraţilor până la azot sau amoniac. care este mai puţin contaminată comparativ cu melasa din trestie de zahăr. inhibă aproape în totalitate creşterea şi înmulţirea celulelor. Astfel. care realizează denitrificarea. Bacteriile denitrificatoare conţin enzime induse. Rezultă din nitriţi şi sulfiţi care ajung în melasă prin activitatea unor bacterii. acidul acetic.02%. Industrial.0005% este inhibată înmugurirea normală 24 a drojdiilor. întârzierea respiraţiei. ca materie primă este deosebit de importantă la multiplicarea drojdiei de panificaţie. în locul oxigenului. care în cantităţi mai mari de 5%. se preferă numai utilizarea melasei din sfeclă de zahăr. denitrificatorii produc respiraţia oxigenată a nitriţilor şi doar la deficit de O2.0004% reduce înmulţirea drojdiilor de cultură cu 50%.02%. ca nitrat-reductaza şi nitritreductaza. inhibă multiplicarea drojdiilor (Dan. Conţinutul în nitriţi de 0. acidul butiric. În afară de substanţele valoroase.(Acid pantotenic) B9 (Inozitol) 570*104 ÷ 800*10 4 600*104 1000000 Calitatea melasei. formate în procesul de obţinere a melasei. inhibarea înmulţirii şi activităţii fermentative a celulelor de drojdie. ele trec la denitrificare. iar în cantitate de 0.. melasa poate să conţină şi substanţe cu efect inhibitor asupra activităţii fiziologice a drojdiilor. inhibă multiplicarea drojdiilor.1÷1%. Acţiunea dăunătoare a nitriţilor constă în modificarea morfologiei celulelor. . iar o parte din drojdii mor. V. Acestea pot folosi nitraţii ca acceptori de hidrogen. La prezenţa în mediu a nitratului şi oxigenului molecular. în procesul de respiraţie. inhibă activitatea drojdiilor. La un conţinut în mediu de numai 0. Dintre acestea fac parte : -imidodisulfonatul de potasiu. în primul rând mugurii. cu un conţinut foarte ridicat de fosfor (54% P2O5) şi de azot (21% N2). termostatare 3 zile la 250C. mediu must de malţ agar cu pH = 3. cu o concentraţie minimă de 25%. mezofile.0005%.009 la 0.5 ajustat la repartizare. -determinarea numărului de drojdii (osmofile) în mediu cu must de malţ şi 10% zahăr. se efectuează analiza fizico-chimică şi microbiologică la melasa existentă în stoc şi care urmează a fi utilizată în producţie.0037 la 0. iar soluţia saturată are pH-ul = 3. max. cea de calitate inferioară are peste 3·104 celule/g. cât şi factori de creştere pentru a compensa deficitul substratului în aceste substanţe necesare în cantităţi bine determinate pentru nutriţia drojdiei.examen microscopic al coloniilor caracteristice în scopul identificării. cristalină. Este un amestec de mono şi diamonofosfaţi..1. Amoniacul (NH3)se comercializează sub formă de soluţie de amoniac de sinteză dizolvat în apă. termostatare 48 ore (350). . 20 mg/kg alte metale grele. 10 mg Pb/kg şi max. Produsul trebuie să conţină minimum 95 % substanţă pură.5 g/100 ml la 500C şi 51. magneziu.002% cu 17÷21% (Notkima. 47. -test calitativ de evidenţiere a bacteriilor din genul Leuconostoc. -determinarea numărului de drojdii şi mucegaiuri.a. mediu bulion de carne gelozat. max. Substanţe nutritive şi factori de creştere Atât la fabricarea alcoolului cât şi a drojdiilor este necesară adăugarea de substanţe nutritive care conţin azot.7. Soluţia apoasă 1% are pH-ul = 4. în UFC/g melasă.Dacă concentraţia nitriţilor în mediu se micşorează de la 0. sub formă de apă amoniacală obţinută prin diluarea amoniacului cu apă în raport de 1:5.001 % în cursul înmulţirii drojdiilor. solubilă în apă. Este insolubil în alcool etilic.5 g/100 ml la 700C). ş. Melasa are o încărcare microbiană ridicată şi se consideră o melasă bună aceea care conţine până la 2·103 celule/g. specia Leuconostoc mesenteroides prin cultivare din diluţii decimale în mediu îmbogăţit cu 15% zahăr. În mod curent. Analizele microbiologice constau în : -determinarea numărului total de bacterii aerobe. de regulă. randamentul drojdiei se îmbunătăţeşte cu 8÷10%. 1975). fosfor. decadal. termostatare 3 zile la 250C. Se utilizează ca sursă de azot şi pentru corectarea pH-ului. . (NH4)H2PO4 şi (NH4)2HPO4. Este solubil în apă (42 g/100 ml la 250C. 3 mg As/kg. iar de la concentraţii de 0. se utilizează ca sursă de fosfor şi azot asimilabil în procesul de multilplicare a drojdiei. Sulfatul de magneziu (MgSO4 · 7H2O) se utilizează ca sursă de magneziu la multiplicarea drojdiei. Sulfatul de amoniu-(NH4)2SO4 se utilizează ca sursă de azot asimilabil.3% MgO şi să nu conţină arsen mai mult de 0. Produsul pulbere trebuie să conţină 16. în UFC/g melasă. Este o pulbere alb-gălbuie. Amoniacul se adaugă. care se prepară industrial prin tratarea acidului sulfuric cu amoniac gazos. 25 Fosfatul diamoniacal tehnic (îngrăşământul complex). Conţinutul de azot variază între 20÷21%. în UFC/g melasă. Tiamina catalizează decarboxilarea acizilor α-cetonici. totuşi adaosul de tiaminã în mediu stimulează suplimentar creşterea culturii. El participã în transferul grupării acyl. Derivatul tiaminei. În industria drojdiei de panificaţie se utilizează H3PO4 tehnic. Ea se găseşte în melasã în cantităţi suficiente (50 ppm). Celula de drojdie nu este capabilã sã sintetizeze biotina. 27 . ca un component al coenzimei A. acţionează ca un component structural. în metabolismul glucidelor şi al acizilor graşi. dacã la aerarea slabã a mediului.Superfosfatul de calciu se obţine prin tratarea făinii de oase cu acid sulfuric şi este un amestec format din 3 moli de fosfat monocalcic şi 7 moli sulfat de calciu. în sinteza acizilor nucleici. saturaţi si nesaturaţi cu lanţ de 16 si 18 atomi de C şi esterii lor etilici adăugaţi împreunã cu acidul aspartic sunt capabili sã înlocuiască biotina în creşterea drojdiilor de panificaţie în condiţii aerobe. Vitamina B3 este unul din cei mai importanţi stimulatori ai creşterii şi activităţii fermentative a drojdiilor. 1967). care să conţină minimum 73% H3PO4 şi maximum 0. Inositolul. care conţine aminoacizi dicarboxilici. Activitatea fosfofructokinazei este afectatã de deficitul în inositol (Ghosh si Bhattacharyya.u. acidul α-cetoglutaric. Tiamina este termostabilã rezistând la sterilizarea mediului. Pentru multiplicare. În melasã biotina se găseşte în cantitate de aproximativ 80 μg/kg. deficitul în inositol producând o slăbire a metabolismului glucozei atât în condiţii aerobe cât şi anaerobe.006%. De exemplu. Trebuie să conţină minimum 57÷60% KCl pură. Acizii graşi.. 26 Biotina intervine în multe din reacţiile metabolismului glucidelor şi azotului şi în biosinteza proteicã (în carboxilarea acidului piruvic. Este o sursă de fosfor ce conţine 16÷18% P2O5.0001% As. care catalizează procesele de decarboxilare: piruvatdecarboxilaza. piruvat-dehidrogenaza. Clorura de potasiu (KCl) se foloseşte pentru corectarea plămezilor de melasă în potasiu. Eficacitatea aminoacizilor se măreşte în condiţii de aerare intensã. Inozitolul stimulează creşterea drojdiilor. Acidul pantotenic influenţează metabolismul drojdiilor atât în condiţii aerobe cât şi anaerobe. Factorii de creştere. Conţinutul în arsen trebuie să fie de maximum 0. Ureea este o sare solubilă în apă ce conţine circa 46% azot din s. în special ataşat de lipide. tiaminopirofosfatul este cofactor pentru multe enzime. are un rol fundamental în metabolismul aerob al glucidelor. la 100 g drojdie sunt necesare 200 μg biotinã. ca acidul piruvic. utilizându-se sub formă de soluţie prin diluare cu apă în cantitate de 10÷12 litri la 1 kg de substanţă. Cerinţa drojdiei în biotinã scade parţial la prezenţa în mediu a aminoacizilor dicarboxilici (acid aspartic şi acid glutamic). Acidul ortofosforic (H3PO4) se utilizează ca sursă de fosfor şi pentru reglarea pHului plămezilor. atunci în condiţii de aerare intensã sunt suficiente 50 μg. Celula de drojdie este capabilã sã sintetizeze tiamina în prezenţa ATP şi ionilor de magneziu. în formarea bazelor purinice şi pirimidinice) şi în sinteza acizilor graşi. drojdiile sunt dependente de prezenţa în mediul de culturã a unor substanţe numite factori de creştere. dar prezenţa ei în mediu este necondiţionat legatã de o producţie rentabilã. Piridoxina participã la decarboxilarea. Fe. Compozitia chimica a extractului de porumb •Apa 30÷60% •Azot total 2. poate creşte productivitatea cu 4÷6%. Cu. Zn. Riboflavina este termostabilă. Mg. flavinmono-nucleotidul(FMN) şi alţii.5% s. Tabelul 7. dintre care biotina este prezentă în cantităţi apreciabile (150÷200 mg/100 g).u. dezaminarea şi transaminarea aminoacizilor absorbiţi.u. cum ar fi flavinadenindinucleotidul (FAD). Se 28 constată de asemenea că proteinele din extract pot lega biotina într-o formă inaccesibilă pentru celula de drojdie. Co) •Biotină 150÷200 mg/100g Extractul de porumb folosit la fabricarea drojdiei de panificaţie cu un consum de 60 kg/t melasă.5% s. Derivaţii riboflavinei. în schimb prezintă inconvenientul că este un produs deficitar şi este folosit preponderent în industria antibioticelor.7÷4. iar creşterea este maximă în faza de creştere semiaerobă. •Acid lactic 5÷11. Atunci când celulele de drojdie de panificaţie sunt transferate din condiţii anaerobe de cultură în condiţii aerobe. Riboflavina este sintetizată de către toate drojdiile. •Cenuşă 8÷10% (Ca. P. •Azot amoniacal 1÷2 % s. conţinutul de riboflavină creşte. Extractul apos din radicele de malţ . S.u. sunt cofactorii multor oxidoreductaze şi joacă un rol important în reacţiile de oxidoreducere.obţinut prin concentrarea apelor de înmuiere ale porumbului şi obţinerea de amidon poate fi o sursă de microelemente şi vitamine din grupul B. în timpul propagării industriale. iar acidul paraaminobenzoic la fixarea polipeptidelor. Compoziţia sa este prezentată în tabelul 7 În extract se află aminoacizi cu rol de biostimulatori şi vitamine. Produse biostimulatoare: Extractul de porumb . 9% glucide/s.08 Acid folic 2. Tabelul 8. numeroase substanţe care îndeplinesc rolul de factori de creştere pentru drojdii (vitamine şi aminoacizi).Prin obţinerea de extracte 1:10 şi păstrare 2 ore la 500C şi filtrare. Compoziţia chimică medie a radicelelor de malţ este prezentată în tabelul 8. proprietăţi dietetice. Prin concentrare la 50% substanţă uscată se poate conserva.59 . şi conţin în cenuşă. filtratul poate conţine 1. vitamina E. Germenii de cereale conţin pe lângă lipide. 29 Tabelul 9. provitaminele A şi D.9 ÷25.5÷73.Compoziţia chimică medie a radicelelor de malţ Componente g% •proteine 25 •lipide 2 •substanţe extractive neazotoase 42 •celuloză 14 •umiditate 10 Germeni de cereale (grâu şi porumb). prin aceasta. microelemente cu rol de activatori ai enzimelor celulare participante la metabolismul fermentativ/oxidativ al drojdiei-tabelul 9. biotină şi aminoacizi cu rol biostimulativ. Valorificarea principală a germenilor de porumb o constituie extragerea uleiului care are un conţinut ridicat de acid linoleic şi. Radicelele de malţ conţin vitamine din grupul B. Germenii de grâu sunt utilizaţi şi ca sursă de vitamină E. protide.5 1. în proporţie de până la 10% din greutatea cerealelor supuse prelucrării.65÷ 2.7 1. şi 2.08 Acid pantotenic (B) 17. Germenii de cereale sunt subproduse rezultate din procesul de măcinare.u.3% azot solubil/s. Compoziţia germenilor de cereale (grâu şi porumb) în substanţe cu rol favorizant în activizarea drojdiei Saccharomyces cerevisiae Vitamine (μg/g) Germeni de grâu Germeni de porumb Niacina (PP) 71.u. 09 0.19 0.33 Histidina 0.1 12÷16 Germenii de porumb se caracterizează şi prin conţinut deosebit de valoros în substanţe minerale.25 1. cu rol de biostimulatori –tabelele 10-11 Tabelul 10.36 Metionina 0.1 Valina 0.4.97÷24.82 36.28 Cisteina 0.38 0.8 Tocoferol (E) 5.27 0.28 0.08 0.19 Izoleucina 0.51 Lizina 0.42 0.9÷20.76÷6.44 Treonina 0.02 1.26 Leucina 0.31 Tri ptofan .34 0. Aminoacizi g / 100g extract Arginina 0.2 Riboflavina (B2) 5.08 Fenilalanina 0.31÷10.15 0.0 Tiamina (B1) 22.2 Piridoxina (B6) 9.4 0. 014 ÷ 0.35 Tabel 11. Substanţe minerale Concentraţie Ca 0. stabilizând spuma formată.36% Na 0.092% Mg 0. Se foloseşte acid sulfuric obţinut prin procedeul de contact care conţine o cantitate redusă de arsen de max. ci în mod treptat acid în apă. Substanţele antispumante La fabricarea alcoolului şi în special a drojdiei de panificaţie şi furajere se formează cantităţi mari de spumă datorită coloizilor din melasă care se dispun la suprafaţa bulelor de aer care barbotează în mediu.34 ÷ 2. Cu cât melasa este mai bogată în substanţe coloidale şi deci insuficient limpezită cu atât cantitatea de spumă formată este mai mare. sub agitare. Are o concentraţie de circa 96÷98% substanţă pură.5 ppm 31 Acidul sulfuri se utilizează pentru corectarea Ph-ului mediilor de cultură.24 0.018% P 2.06 0. 10 mg/kg.0.1÷1.23% Zn 201 ppm Fe 203 ppm 30 Mn 54 ppm Cu 15.33 ÷ 2.34% K 2. Întrucât la diluarea acidului sulfuric se dezvoltă o cantitate mare de căldură este interzis să se toarne apă în acid.08 Tirozina 0. . Fiind o substanţă volatilă.015÷0. Prin adaos de pentaclorfenolat de sodiu se pot fermenta plămezile din melasă fără sterilizare termică. de asemenea. Celelalte substanţe se folosesc în concentraţii asemănătoare de 1.02% faţă de plămadă si deasemeni se foloseşte ca dezinfectant în soluţii cu concentraţia de 3÷5% aldehidă formică şi chiar până la 10% pentru dezinfectarea conductelor şi utilajelor tehnologice. Substanţele dezinfectante cele mai des utilizate pentru combaterea microflorei de contaminare la fabricarea alcoolului şi a drojdiei sunt: formalina. CAPITOLULIII IZOLAREA SI CARACTERIZAREA DROJDIEI Phaffia rhodozyma . polipropilenglicolul. laptele de var. gustului şi mirosului drojdiei de panificaţie. clorura de var. uleiul siliconic. Clorura de var se foloseşte sub formă de suspensie în apă cu concentraţia de 13%.Substanţele antispumante se utilizează pentru împiedicarea formării spumei sau pentru distrugerea spumei deja formate. o purificare a drojdiei în vederea însămânţării. hidrocarburi parafinice. Ca antispumanţi se utilizează acidul oleic. octadecanolul. Substanţele antiseptice se folosesc pentru combaterea microorganismelor de contaminare în cursul fermentaţiei plămezilor. în timp ce activitatea drojdiei este puţin influenţată. Substanţele antispumante folosite trebuie să fie inofensive pentru drojdie sau chiar asimilabile. Prin adăugare de acid sulfuric în plămezile de drojdie se creează o aciditate ridicată care inhibă dezvoltarea bacteriilor de contaminare. la care să nu fie influenţată negativ activitatea fermentativă a drojdiei. Pentaclorfenolatul de sodiu se utilizează ca antiseptic la fermentarea plămezilor de melasă în cantităţi de 60÷90 g/tona de melasă. fiind utilizată în doze de 0. se sporeşte eficienţa ei prin introducere de abur în urma tratamentului cu formalină. ş.4 se realizează. Prin tratarea laptelui de drojdie cu acid sulfuric până la un pH scăzut de 2. formalina şi pentaclorfenolatul de sodiu.a. cu care se stropeşte suprafeţele utilajelor şi încăperilor tehnologice. să nu producă murdărirea utilajelor şi conductelor tehnologice şi să nu influenţeze negativ asupra aspectului exterior. în doze bine stabilite. sub forma unei soluţii alcoolice cu concentraţia de 12÷17% substanţă pură. soda caustică şi soda calcinată. Nu se recomandă folosirea acestui antiseptic atunci când din borhotul obţinut de la fabricarea alcoolului din melasă urmează să se producă drojdie furajeră.0÷2. deoarece antisepticul se acumulează în drojdie şi este dăunător pentru animale şi păsări.Dintre antisepticii mai des utilizaţi sunt acidul sulfuric.5÷5%. Substanţele antiseptice şi dezinfectante Atât la fabricarea alcoolului cât şi a drojdiei sunt folosite o serie de substanţe cu acţiune antiseptică sau dezinfectantă. Formalina se foloseşte ca antiseptic în special la fermentarea plămezilor din cereale şi cartofi. reproducerea avand loc prin imugurire pe intreaga suprafata.dimensiunea celulelor variaza inte 4 si 4.in urma raspandirii microorganismelor recoltate din medii naturale pe suprafata unor medii nutritive solidificate 3. Crt. . Caracteristicile drojdiei sunt in concordonanta cu descrierea drojdiei Phaffia rhodozyma. 35 Nr. Multipicarea drojdiei Phaffia rhodozyma Pentru a obtine mai mult mediu de lucru s-a facut multiplicarea in 10 eprubete pe mediu MMA. Izolarea drojdiei Phaffia rhodozyma O drojdie cu caracteristici similare Phaffiei rhodozyma a fost izolata din microbiota epifita a marului.pigmentatia: rosu-portocaliu(specifica pigmentilor carotenoidici).3.6.Phaffia rhodozyma Phaffia rhodozyma formeaza colonii cu perimetru circular iar celulele dezvoltate au forma ovoidala si dimensiuni medii de 4-5µm.aspectul coloniilor este rugos si mat. Caracterizarea unei drojdii producatoare de pigment carotenoidic Determinarea caracterelor drojdiei s-a realizat pe MEA la o temperatura de 25°C/timp de 3 zile. cu grosimea de x10 sau x40.1. .2. .2. cu perimetrul circular.8 μm 3. Mediul de lucru astfel obtinut sa intodus la termostatare timp de 3 zie la temperaura de 25ºC.diametrul coloniei variaza intre 2 si 4 mm. dupa 3 zile de cultivare. . colonii cu diametrul de 1. Fig. Aceasta metoda se bazeaza pe formarea de colonii. . Celulele dezvoltatepe MEA timp de trei zile au forma ovoidala si dimensiuni medii de 4-5μm.forma coloniei este ovoidala.5-3mm.1. cu suprafata striata rosu caramiziu. Fig.1. utilizand metoda de izolare Koch. Studiul microscopic s-a reazat cu obiective uscate.5. Multiplicarea drojdiei Phaffia rhodozyma Drojdia izolata dintr-o colonie rosie rezultata din microbiota epifita a merelor a format pe MEA. drojdie izolata de catre Herman Paff in anul 1960 si cunoscuta pentru abilitatea sa de a produce o mare cantitate de astaxanthina. Drojdie Caractere morfologice Macroscopice . Dozarea acestuia s. acesta fiind tinut pe agitator timp de 48h la o temperature de 25°C . se poate concluziona doar ca drojdiile izolate de pe mere ar putea fi din genul Phaffia. Medii de laborator Se obtin prin dozarea si dizolvarea succesiva sau suspendarea in apa a unor ingrediente de natura organica / anorganica. la o concentratie a substantelor dizolvate corespunzatoare presiunii osmotice celulare. factori de crestere. Cultivarea in laborator s-a realizat pe un mediu pe baza de melasa a carei compozitie si pH sunt prezentate in tabelul 1. prin intermediul caruia este posibila majorarea productivitatii in biomasa drojdiei Phaffia rhodozyma. substante minerale. azot.Gratie utilizarii metodelor matematice de planificare a experientelor a fost elaborat un mediu de cultura.celulei 4-5 μm Forma ovoidala In mod normal. acesteia trebuie sa i se asigure un mediu de cultura cu un amestec de substante care asigura toate componentele necesare pentru procesele energetice ale celulei. Producerea de biomasa In vederea obtinerii de biomasa de Phaffia rhodozyma. si anume surse de carbon. Dupa sterilizarea mediului de cultura a avut loc inocularea acestuia. 36 CAPITOLUL IV PRODUCEREA DE BIOMASA DE Phaffia rhodozyma 4. conform retetelor de obtinere.a facut astef incat mediu sa sa contina un numar de 3. 4. Inocularea s-a realizat cu ajutorul unui inocul ce contine o concentratie de 1.8μm Forma ovoidala 2 Phaffia rhodozyma Tulpina industriala Colonie cu Ø 1.6·106 cel/cm3 Dupa inoculare paharele Erlenmayer s-au pus pe agitator timp de 24h. Urmatoarea operatie dupa agitare a fost colectarea lichidului de la suprafata mediului de cultura care a fost supus unei citiri cu refgractometrul.5 Perimetrul circular Dim. precum si preferintele acestora pentru anumite surse de azot. cu valori de pH si rH optime cresterii si multiplicarii microorganismelor de cultivat.1.celulei – 4.Microscopice 1 Phaffia rhodozyma Drojdie izolata in laborator Colonie cu Ø 2-2.2.5-5 Perimetrul circular Dim. . acest indice ajuta la determinarea cantitati de glucoza al lichidului cultural. In lipsa posibilitatii de a investiga caracterele biochimice si fizice ale drojdiei izolate. In paralel . pentru identificarea unei drojdii sunt necesare teste biochimice prin care se pune in evidenta capacitatea ei de a asimila si / sau fermenta anumite glucide.2· 108 cel/cm3 . crevetilor si pasarilor Flamingo culoarea lor roz-rosie.1 3 Proba 2 1 Dupa cultivare.8 2 Proba 1 1. lostrita. fiind mai apoi pastrata la frigider. Astaxanthina este pigmentul rosu care da speciilor de salmonide (somon.194 mg / m drojdie 4.3. pasari rosii). Procesut a trecut prin trei etape repetitive pana la colectarea finala. centrifugare si uscare biomasa a fost separata intr-un vas steril. 1 Proba martor.Astaxanth ina nu-si pierde din intensitate si de aceea animalele raman cu .u. Acesta este motivul pentru care somonul si celelalte animale au culoarea rosie. in vederea dezvoltarii cantitatii de astaxantina. Fig.crt Lichidul supus citirii Indicele de refractie 37 . Acest compus mareste pigmentarea animalelor de acvacultura si este cel mai scum ingredient din hrana acestor animale. pana in momentul extractiei. Crustaceele sunt la randul lor consumate de catre pesti (pastrav.9. printer care si crevetele care secreta pigmentul in exoschelete si care ii da culaorea rosie. dupa care s-a introdus in moara cu bile in vederea distrugerii peretilor celulari ai drojdiei. 38 Astaxanthina este consumata de multe organisme acvatice inclusiv crustacee.biomasa Carotenoizi totali (mg/g drojdie) = 0. Pigmentarea salmonidelor Din punct de vedere chimic are o structura asemanatoare cu β. Extractia de astaxantina s-a realizat amestecand 13 ml suspensie de drojdie cu 6 bile mici.mediu de cultura neinoculat 3. pastrav). Pentru determinarea randamentului de biosinteza s-a efectuat o citire la spectrofotometru. dupa care s-a efectuat o centrifugare la 3000 rot/min/10 min a lichidului final. Extragerea metabolitului s-a realizat prin precipitare. folosidu-se ca agent de precipitare acetona. somon) sau pasari (flamingo.Astaxanthina Principalul carotenoid produs de Phaffia rhodozyma esteasta xanthina.cu probele de analizat s-a citit indicele de refractie si la lichidul prelevat de la mediul de cultura neinoculat. Carotenoizi totali (mg/g drojdie) = 10 ml eter petrol · A474 · 100 / 21 · 38.carotenul (din morcovi) si vitamina A.03 s. Rezultatele sunt afisate in tabelul 12 de mai jos: Nr. in conditii aseptice. Acestea depoziteaza pigmentul la randul lor in piele si tesutul gras. de metal. este responsabila si pentru cresterea duratei de viata.0. e . placile fiind termostatate timp de 3 zile la o temperatura de 25ºC. Cercetarile sustin ca imbunatateste sistemul imunitar prin cresterea numarului de celule care produc anticorpi. Astfel am adaugat mediului de cultura. Imbunatatirea compozitiei mediului de cultura In vederea obtinerii unei cantitatati mai mare de produs de biosinteza. Amestecul din fiecare eprubeta a fost repartizat in cate o placa Petri si s-a procedat la inocularea punctiforma in 5 locuri distincte a fiecareia cu drojdia Phaffia rhodozyma. 41 .2 ml. pentru om.1. repartizat in mod egal in 6 eprubete. extract porumb. diverse adaosuri de: Extract de drojdie Extract de porumb si Uree . extract porumb Dupa cum se observa si in imagini culoarea drojdiei Phaffia rhodozyma difera in functie de factorii de crestere folositi.2 ml.. In prezent.coloratie roz-rosie. c .8. uree. in urma cultivarii pe MM cu adaos de diversi factori de crestere a . Rezultatele cultivarii sunt cel mai bine reprezentate de figura 8 a) b) 40 c) d) e) f) Fig.1 ml. pentru imbunatatirea ratei de crestere si supravietuire a puietului.0..0. Cercetarile arata ca datorita activitatiiasta xanthinei ca puternic antioxidant ar putea fi benefic si in anumite boli cardiovasculare si neurodegenerative. Pe mediul cu uree culoarea este mult mai intensa.astaxanth ina este utilizata ca un supliment alimentar.0. uree. extract de drojdie. f .1 ml.2 ml. functionand si ca un puternic antioxidant.1 ml.0. Variatia intensitatii pigmetului la Phaffia rhodozyma.0. am adaugat o serie de factori de crestere pentru a imbunatati conditiile optime in care drojdia produce cea mai mare cantitate de astaxantina. b . a imunitatii si rezistentei la stres si foarte important a fecunditatii. CAPITOLUL V 39 Imbunatatirea compozitiei mediului de cultura in vederea produceri de astaxanthina 5. extract de drojdie. Prin includereaasta xanthinei in dieta pestilor. d . Imbunatatirea biosintezei de pigment prin mutageneza Pentru obtinerea unui bun producator de pigmenti carotenoidici s-a folosit ca agent mutagen inhibitor al sintezei de steroli sau carotenoizi. In multe tari pigmentii carotenoidici sunt utilizati ca supliment alimentar dar isi gasesc utilizarea si in cosmetologie si acvacultura. 6. in prezent.67 mg…………………. Cererea de pigmenti carotenoizi.2. In acest scop s-au folosit trei eprubete cu continut de mediu initial si 2 % agar peste care s-a adaugat clotrimazol dupa cum urmeaza: •in prima eprubeta 0.02 mg clotrimazol 43 .x mg clotrimazol x = 0.444 mg clotrimazol •in a treia eprubeta 1.02 mg 1 g……………………10 mg clotrimazol 0. Aproximativ 10% din carotenoizi sunt precursori ai vitaminei A. 6. care este in permanenta crestere. impune necesitatea maririi numarului de surse potentiale de obtinere a lor. sinteza microbiana sau sunt extrasi din materie vegetala.67 mg 1g……………………10 mg clotrimazol 0.102 g………………. ei se obtin prin sinteza chimica.32 mg………………….067 g……………….x mg clotrimazol x = 0.555 mg clotrimazol •in cea de a doua eprubeta 0.CAPITOLUL VI Obtinerea unui bun producator de pigmenti carotenoidici prin mutageneza Cercetarile efectuate vizeaza reglarea proceselor de biosinteza la cultivarea drojdiilor pigmentate si sporirea continutului cantitativ de pigmenti carotenoidici.clotrimazolul.32 mg 1g……………………10 mg clotrimazol 0.Carotenoidele Reprezinta unul din cele mai numeroase si raspandite grupuri de pigmenti naturali.1.9 ml clotrimazol y mg……………………100 ml clotrimazol y = 3.9 ml clotrimazol y mg……………………100 ml clotrimazol y = 7.32 mg clotrimazol 42 0. In functie de natura carotenoidului.67 mg clotrimazol 0.032 g……………….x mg clotrimazol x = 1. Fig.1 ml uree (2 picaturi).102 5 100% Din prima placa s-au prelevat celule de drojdie si s-a facut inocularea in doua eprubete cu continut de MMA. Cele trei placi Petri sunt intoduse la termostatare timp de 3 zile la o temperatura de 25ºC. 45 .13. Inocularea placilor. Inocularea eprubetelor continand MMA cu drojdia de pe mediul cu clotrimazol Pentru continuarea experimentului s-au pregatit trei placi Petri ce contin mediu cu 2 % agar si diferite cantitati de uree : in prima placa 0. in a doua placa 0.9 ml clotrimazol y mg……………………100 ml clotrimazol y = 11. Nr.333 mg clotrimazol Continutul fiecarei eprubete se repartizeaza uniform in cate o placa Petri. in mod similar sa procedat si cu celelalte doua placi.02 mg…………………. Clotrimazol (g) Numar replicate Procentaj supravietuire 1 0. crt.4 ml uree (4 picaturi). Din cele 6 eprubete. dupa cum reiese din urmatorul tabel: Tabel nr. Eprubetele astfel obtinute au fost supuse operatiei de termostatare timp de trei zile la o temperatura de 25ºC. cu drojdie Phaffia 44 Dupa termostatare s-a facut o observare vizuala. Fig. iar dupa solidificarea mediului se trece la inteparea acestora cu drojdie Phaffia rhodozyma.032 5 80% 2 0.1.067 5 80% 3 0. iar cea de-a treia este folosita ca placa martor (fara uree). cu continut de clotrimazol. 11. 10. scoase de la termostatare.160 Uploaded: . in vederea producerii de astaxantina. please follow these directions to submit a copyright infringement notice. in prealabil. Clotrimazolul. Info and Rating Reads: 5. nu a fost un bun agent mutagen iar in cercetarile viitoare se va incerca imbunatatirea celulelor de drojdie. Report Cancel This is a private document. 46 Proiect Diploma Drojdii Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport Document Report this document? Please tell us reason(s) for reporting this document Spam or junk Porn adult content Hateful or offensive If you are the copyright owner of this document and want to report it. cu concentratii mai mari de clotrimazol. Inocularea placilor cu continut de uree Printr-o simpla observare vizuala se poate vedea o mai buna dezvoltare si o culoare mult mai intensa a coloniilor de drojdie in placa cu continutul cel mai ridicat de uree. Fig. in concentratiile testate. s-a prelevat celule de drojdie si s-au inoculat in mediile pregatite. in cele 3 placi. 12. p. . 2. p.06/30/2009 Category: Uncategorized. p. p. Rated: 1 Rating() Copyright: Attribution Non-commercial utilis drojdie candida utilis hrana microscop cu cu thoma numara microorganismele drojdie furajera (more tags) utilis drojdie candida utilis hrana microscop cu cu thoma numara microorganismele drojdie furajera materie chimica must mediu (fewer) Follow andreeastan Share & Embed Related Documents PreviousNext 1. p. p. p. p. p.3. p. 4. Add a Comment þÿ Submit Characters: 400 . p. p. 47 p. 6. p. More from this user PreviousNext 1. p. p. 5. p. Print this document High Quality Open the downloaded document. and select print from the file menu (PDF reader required). Other login options Login with Facebook Signup I don't have a Facebook account email address (required) þÿ create username (required) þÿ . Download and Print Sign up Use your Facebook login and see what your friends are reading and sharing. Email address: þÿ You need to provide a login for this account as well. Share your reading interests on Scribd and social sites. Why Sign up? Discover and connect with people of similar interests. « Back to Login Reset your password Please enter your email address below to reset your password. Sign Up Privacy policy You will receive email notifications regarding your account activity. Publish your documents quickly and easily. We will send you an email with instructions on how to continue.. Login: þÿ Submit . and occasional account related communications. We promise to respect your privacy. Already have a Scribd account? email address or username þÿ password þÿ Log In Trouble logging in? Login Successful Now bringing you back. You can manage these notifications in your account settings.password (required) þÿ Send me the Scribd Newsletter.. scribd. scribd. scribd. scribd.com/scribd  facebook. scribd. scribd.Upload a Document Search Documents þÿ  Follow Us!  scribd. scribd.com/scribd  twitter. Language: English Choose the language in which you want to experience Scribd:  English  Español  Português (Brasil) scribd.com/scribd  About  Press  Blog  Partners  Scribd 101  Web Stuff  Scribd Store  Support  FAQ  Developers / API  Jobs  Terms  Copyright  Privacy Copyright © 2011 Scribd Inc. scribd. scribd. . scribd. scribd. scribd.
Copyright © 2024 DOKUMEN.SITE Inc.