Teste grila - Boli profesionale1. CS Ce profesie include riscul aparitiei bolii Cheson? A. Scafandrier B. Pescar C. Miner D. Muncitor de la exploatarea turbei E. Marinar 2. CS Ce profesie nu include riscul aparitiei bolii de vibratie? A. Concasator de piatra B. Miner - perforator C. Montajor - electric D. Betonist E. Rectificator - lustruitor 3. CS Pericolul dezvoltarii bolii de vibratie e maxim la vibratia cu frecventa: A. 125 - 1000 Ht B. 8 - 16 Ht C. 31 - 1000 Ht D. 16 - 250 Ht E. 1 - 8 Ht 4. CS Care este veriga initiala în patogenia schimbarilor vasculare în cazul bolii de vibratie? A. Vasodilatare brusca cu exceptia: A.250 Ht B. CS Dereglarile trofice aparute în boala de vibratie cauzata de actiunea vibratiei locale sînt urmatoarele cu exceptia: A. Angiospasm C. 600 . Vîrsta persoanei expuse . Parametrii zgomotului B. 300 . 1000 . CS Numiti factorii de care nu depinde dezvoltarea maladiei "de zgomot".500 Ht C.3000 Ht E. Sensibilitatea individuala a organismului 7. Hipertrofia intimei vasculare E.100 Ht 8. CS Analizatorul auditiv e mai sensibil la perceperea sunetelor cu frecventa A. deformate D. 50 . tendomiozite 6. A. B. Perforarea peretelui vascular 5. Umeditatea mediului extern E. Fisuri palmare multiple E. Miofasciculite. 125 . Accentuarea desenului C. Lungimea undei B. Necroza intimei vasculare D. CS Actiunea asupra organismului uman a undelor electromagnetice radio depinde de urmatoarele conditii. Stagiul de lucru în conditii de actiune a zgomotului C. Hipercheratoza palmara B. Unghii îngrosate. Durata actiunii zgomotului pe parcursul zilei de lucru D.800 Ht D. Durata actiunii undei E. CS Care din prafurile enumerate contribuie la formarea silicozei ? A. Intensitatea iradierii D. Toracalgiile E. Cordul pulmonar E. Combinarea cu alti factori nocivi 9. CS Simptoamele clinice precoce ale silicozei sunt urmatoarele cu exceptia: A. Bronsita cronica obstructiva . Pneumoscleroza C. CS Complicatiile astmului bronsic profesional sunt urmatoarele cu exceptia: A. Insuficienta respiratorie 11. Emfizemul pulmonar B. CS Numiti sindroamele care nu se includ în intoxicatia cu plumb. Tusea C. Dispneea D. Bronsita cronica 12. Hemoptizia B. C. De arsen D. Praf ce contine SiO2 liber 10. A. De fosfor C. De plumb B. De bor E. Sindromul polineuritic D. CS În care intoxicatie cronica are loc osteoporoza pronuntata si pot avea loc fracturi spontane de oase? A. CS Formarea methemoglobinei are loc în urmatoarele intoxicatii A. Intoxicatie cu oxidul de carbon E. B. CS Precizati patogeneza anemiei în intoxicatia cronica cu plumb A. Eritrocitele cu granule bazofile C. A. Cu compusii mercurului C. Cu compusii organici ai fosforului C. Cu amino. Cu tetraetil de plumb E. Cu amino. Intoxicatie cu tetraetil de plumb 16. Cu plumb E. Cu compusii mercurului B.compusii benzenului D. Intoxicatie cu mercur C. Intoxictaie cu fluor D.compusii benzenului 15.si nitro.si nitro. Colica saturnina 13. Cu plumb D. Anemie feripriva . Anemia E. Intoxicatie cu mangan B. CS Numiti intoxicatiile în care corpusculii Heinz au valoare diagnostica. Cu compusii arsenului 14. Polineurita motorie D. Cu fluor B. tuse chinuitoare C. CS Substante cu actiune asfixianta sunt urmatoarele. Culoare icterica a tegumentelor . Blocada cu novocaina C. cu exceptia: A. CS Pentru cuparea crizei de "colica saturnina" se folosesc remediile aratate mai jos afara de: A. Blocarea formarii hemului 17. Oxidul de sulf (SO2) C. B. Pentacina D. Tetacina E. Purgativele 18. Sindrom astenovegetativ. Anemie B12 deficitara E. Anemie aplastica C. senzatie de uscaciune si arsura în cavitatea nazala si laringe. CS Intoxicatia acuta cu clor se manifesta prin: A. encefalopatie. Clorul (Cl2) B. polineuropatie B. Oxidul de azot (NO2) E. constrîngere toracica. Amoniacul 19. Lacrimare. Anemie posthemoragica D. Acetatul de plumb D. disfonie. Atropina B. cu exceptia: A. convulsii E. Maresc activitatea colinesterazei . greata. D. Micsoreaza activitatea colinesterazei B. Reducerea concentratiei O2 în sîngele arterial E. pierderea cunostintei. Ameteli. Administrarea glucocorticosteroizilor D. Administrarea eufilinei. Hipercapnie 22. CS Hipoxemia albastra în caz de edem pulmonar provocat de intoxicatia cu NO2 se manifesta prin urmatoarele. Excitabilitate C. Cianoza B. Apatie D. Stomatita si gingivita ulceroasa 20. cu exceptia: A. Spalaturi ale ochilor cu sol. Tensiune arteriala normala sau neînsemnat elevata C. dimedrolului 21. efedrinei. Eliberarea de haine C. Evacuarea bolnavilor din zona periculoasa B. cu exceptia: A. palpitatii. Inhibitie D. Scaderea concentratiei CO2 în sînge 23. CS Tratamentul intoxicatiilor acute cu clor consta în urmatoarele. bicarbonat de sodiu E. CS În ce consta actiunea toxica a pesticidelor fosfororganice ? A. Tegumente cenusii B. Prabusirea brusca a tensiunii arteriale E. CS Hipoxemia gri în caz de edem pulmonar indus de NO 2 se manifesta prin urmatoarele. Micsoreaza continutul O2 în sînge 24. Vînzator C. Hipercapnia E. Glucoza C. Saturatia tesuturilor cu azot la cresterea presiunii B. A. Pianist D. Inhalatiile cu O2 D. Oxigenarea redusa a tesuturilor 27. Dactilograf B. Sincope C. Slabiciune generala B. Vitamina B1 E. Lacatus 26. CM Semnele clinice ale bolii de altitudine sunt cele expuse mai jos: A. Hipocapnia C. Telegrafist E. Dipiroximul B. CS Care remedii restabilesc activitatea colinesterazei în intoxicatii acute cu pesticide fosfororganice? A. Desaturatia tesuturilor de azot la decompresie D. CM Numiti mecanismele patogenetice ale maladiei Cheson. Hemoragii nazale . Cocarboxilaza 25. CM Neurozele coordinatorii cel mai frecvent se dezvolta la persoanele urmatoarelor profesii: A. Micsoreaza continutul acetilcolinei D. Maresc pH-ul sanguin E. C. CM Investigatiile instrumentale mai informative folosite în diagnosticul bolii de vibratie sunt: A. Reumatism C. Ultrasonografia D. parestezie în membrele inferioare C. CM Numiti acuzele de baza prezentate în cazul bolii de vibratie cauzata de actiunea vibratiei locale: A. Hemoragii nazale E. D. Polineuritele vegetative E. CM Numiti semnele clinice caracteristice bolii de vibratie cauzate de actiunea combinata a vibratiei locale si generale. Instabilitate emotionala E. Capilaroscopia B. Astenie progresiva D. A. "Crize vegetative" 29. Boala Behterev (spondilita anchilozanta) 31. Siringomielia D. Termometria C. CM Numiti patologiile cu care se efectueaza diagnosticul diferential al bolii de vibratie A. Durere. Cefalee temporo-frontala B. Febra 38C . Electromiotonometria 30. Diaree 28. Electromiografia E. Boala Raynaud B. CM Numiti masurile profilactice în cadrul bolii de vibratie. Ganglioblocante 34. Fenomenul petei albe E. Antiaritmice E. CM Modificarile vasculare aparute în boala de vibratie cauzata de actiunea vibratiei locale sunt: A. Accese de albire brusca a degetelor mîinilor C. CM Pentru stabilirea diagnosticului de surditate profesionala se iau în considerare: . Dureri. Sindromul Pal-pozitiv C. Asimetria TA B. Evitarea fumatului 35. Controlul medical periodic al muncitorilor C. Teleangiectazia 33. A. Vasodilatatoare D. însotite de parestezii în membre D. Hiperemia tegumentelor palmare D. Automatizarea proceselor de producere E. Utilizarea amortizatoarelor la uneltele generatoare de vibratie B. B. Dereglari dispeptice 32. Colinolitice centrale B. CM Care grupe de preparate sunt folosite în tratamentul bolii de vibratie? A. Somnolenta E. Efectuarea întreruperilor si gimnasticii de înviorare D. Corticosteroizi C. Efectul biologic de cumulare E. Dioxid de siliciu legat cu aluminiu . Durata actiunii zgomotului pe parcursul zilei de munca. Dioxid de siliciu liber B. Sindromul dispeptic E. CM Numiti sindroamele caracteristice afectarii cu cîmp electromagnetic cu frecventa supraînalta: A. Actiunea mecanica D. Sindromul astenovegetativ D. CM Numiti prafurile care declanseaza silicatozele A. Sindromul vegetativ B. Actiunea netermica specifica C. Sindromul astenic C. E. Caracteristica sanitaro-igienica a conditiilor de munca D. Sindromul angiodistonic 38. CM Efectele biologice cauzate de undele electromagnetice sunt cele enumerate mai jos: A. Stagiul de lucru sub influenta zgomotului 36. Umiditatea aerului C. Actiunea termica B. A. Actiunea dezadaptanta 37. Parametrii zgomotului B. Pneumoconioza conditionata de inhalarea prafului cu continut de SiO2 40. CM Conform evolutiei pneumoconiozele se impart în: A. CM Cele mai frecvente complicatii ale pneumoconiozelor sunt urmatoarele patologii: A. CM În clasificarea pneumoconiozelor sunt incluse urmatoarele patologii: A. Pneumoconioza conditionata de inhalarea prafului mixt E. C. Rapid progresive B. Metaloconioza B. Pneumoscleroza E. Artrita reumatoida C. Pericardita B. Bronsita de praf D. CM Numiti sindroamele care se pot forma în pneumoconioze. Dioxid de siliciu legat cu fier E. Insuficienta respiratorie C. Boala bronsiectatica D. Pneumonia E. A. Bronsita 41. Dioxid de siliciu legat cu calciu 39. Emfizem pulmonar D. Dioxid de siliciu legat cu magneziu D. Alveolita alergica B. Tuberculoza 42. Lent progresive . Carboconioza C. Astmul bronsic (neprofesional) D.. CM Numiti substantele ce pot provoca astmul bronsic profesional dupa actiunea asupra mucoasei cailor respiratorii: A.. TBC diseminata B. Artrita reumatoida 46. Carcinomatoza pulmonara E. Punctia pleurala B. CM Diagnosticul diferential al pneumoconiozelor se efectueaza cu: A. antibiotice . Spirografia E. CM Numiti stadiile evolutive în pneumoconioze A. Stadiul 1 B. Stadiul 5 45. Stationare 43. Stadiul 3 D. Stadiul 2 C. "Regresive" E. Radiografia 44. Substantele cu actiune sensibilizanta: praful vegetal. Tardive D. CM Principalele metode de diagnostic ale pneumoconiozelor sunt: A. Stadiul 4 E. Bronhografia D. . C. Tomografia C. Forma pulmonara a sarcoidozei C. oxizii azotului .. Aparitia acceselor în conditii nocive C. Substantele cu actiune sensibilizanta si local. Evolueaza în faze C. Alterare difuza a arborelui bronsic 50. Prafului de fier C.iritanta: crom. Substantele cu actiune anticolinesterazica E. Prafurilor cu continut nesemnificativ de SiO2 B. CM În stabilirea diagnosticului de astm bronsic profesional au importanta: A. D.. Analiza sângelui 48. iodul. ursol. Prafurilor de sudare E. Ruta profesionala B. CM În tratamentul bronsitei cronice de praf sunt folosite urmatoarele? . Substantele cu actiune calinolitica 47. B. Prafului de plumb D.. Rezultatele testelor cutanate cu alergeni suspectati D. Substantele cu actiune iritanta: clor. CM Bronsita cronica de praf este cauzata de inhalarea: A. Debut insidios cu tuse uscata sau productiva B.. Anemie D. Dezvoltare rapida a proceselor atrofice ale mucoasei bronhiilor E. nichel. C. Probele de provocare inhalatorii cu alergeni suspectati E. CM Tabloul clinic al bronsitei cronice de praf se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari: A. Prafurilor de Cu 49. Sistenul nervos D. Leucopenia B. Sistemul renal C. Intoxicatie cu mercur E.si nitro. CM Сare manifestarile periferice sanguine apar în intoxicatia cronica cu benzen? A. Anemia . Intoxicatie acuta cu amino. A. Restabilirea permeabilitatii bronhiilor D.compusii benzenului C. Intoxicatie cronica cu plumb D. Intoxicatie cu ftor B. Expectorantele 51. CM În care intoxicatie reticulocitoza si eritrocitele cu granule bazofile are valoare diagnostica majora: A. Hiposensibilizarea specifica cu praful incrimniat E. Întreruperea contactului cu praful B. CM Numiti sistemele afectate în intoxicatia cronica cu benzol A. Sistemul cardiovascular E. Abandonarea fumatului C. Intoxicatie cu arsen 52. Sistemul muscular 53. Sistemul hemopoetic B. Unitiol 55. Pancitopenia E. Prozerina E. Dibazol 57. Oxigen C. Methylenium coeruleum B. D-penicilamina C. Scaun lichid 56. Constipatii E. Atropini E. CM În tratamentul intoxicatiei acute cu amino si nitro compusii benzenului folosim: A. A. Atropina D. Natrii Thiosulfat D. Micsorarea durerilor abdominale la palparea lui. C. Trombocitopenia D. D. Sol. Crize de dureri abdominale B. CM Care antidoti se folosesc în tratamentul cu mercur? A. Unitiol B. Inima . CM Enumerati organele (sistemele) ce sunt preponderent atacate în intoxicatii cu substante clororganice (pesticide). Eozinofilia 54. CM Intoxicatia cronica cu plumb include urmatoarele simptoame: A. Încordarea peretelui abdominal C. Anemie Boli profesionale . CM Care sunt modificarile formulei sanguine în caz de boala actinica (stadiu IV)? A. Sistemul nervos D. CM Care tesuturi si sisteme sunt mai sensibile la actiunea radiatiei ionizante? A. Muschii E. Dipiroxim C. Leucopenie pâna la agranulocitoza B. Ţesutul hematopoietic B. A. Ficatul D. Sulfat de magneziu D. Sistemul nervos central C. Atropina B. Sistemul muscular 60. Adrenalina 59. intestinului si pielii C. Sistemul hepatobiliar E. B. Trombocitoza E. Sistenul hematopoietic 58. Epiteliul testiculelor. Pancitopenie C. Limfopenie D. CM Numiti antidotii folositi în intoxicatia acuta cu substante fosfororganice. Enalapril E. B 5. D 4. A 2. C 19. D 8. C 16. E 18. B 9.1. A 11. E 15. D 7. E 10. A . C 21. A 24. A 13. B 23. B 20. B 6. E 17. C 3. C 22. C 12. C 14. D. A. E 46. A. E 30. D. C 32. B. B. B. C. C 47. A. D. C. D 26. E 34. A. A. D 43. C. B. E 42. A. D. B. B. A. C. A. C. B. B. B. B. C. D. C. A. C. A. E 31. D. A. C. C. A. E 29. C. E 39. B. B. D. E 40. D. C 45. C. D . B. A. A. A. D. D 48. D. E 41. B. A. E 44. B. D 33. E 37. A. D 28. B. A. B. A. C. C 27. E 36. B. C. E 38. D 35.25. B 57. B. C. A. A. D. C 52. A. B. D 54. A. B. A. C 58. C. C 55. B. B. C. D 56. A. A. C 60. C. B. D 53. B 59. A. B. A. 49. B. A. A. E . C. E 51. E 50. B.