Atlas de Morfopatologie

March 21, 2018 | Author: Codrin T | Category: N/A


Comments



Description

Atlas de morfopatologie09.11.2011 Atlas de morfopatologie . cailor biliare si pancreasului Morfopatologia aparatului urinar Morfopatologia sistemului hematopoietic si limfoid Morfopatologia aparatului genital feminin Morfopatologia glandei mamare .Cuprins               Leziunile intracelulare si extracelulare Inflamatia acuta exudativa Inflamatia cronica Regenerarea si repararea conjunctiva Morfologia tumorilor (neoplazia) Tulburarile circulatiei sangvine Morfopatologia aparatului cardio-vascular Morfopatologia aparatului respirator Morfopatologia tractului digestiv Morfopatologia ficatului. Initial. ischemici. leziunile celulare pot fi reversibile si ireversibile. endocrini Multi dintre acesti factori induc doar modificari adaptative la nivel celular. protozooare). dar care au intensitatea sau durata de actiune ce depaseste limitele normale agenti patologici : fizici (termici. biologici (bacterii. chimici. ele devin vizibile si in microscopia optica. imuni (reactii antigen-anticorp). depasind capacitatea de adaptare a celulei. apar leziunile si moartea celulara. fungi. nutritionali. virusuri.HTA Degenerescenta hidropica (ficat) Hipertrofia fibrelor miocardice (in curand) Termenul de leziune include totalitatea modificarilor morfologice si functionale care apar in celule. pe masura ce leziunile progreseaza. Leziuni celulare reversibile acute  Degenerescenta vaculara (hidropica) Leziuni celulare reversibile cronice    Adaptari ale cresterii si diferentierii celulare : o hipertrofia si hiperplazia o atrofia si involutia o metaplazia Acumulari intracelulare lipidice : o steatoza o colesteroloza Acumulari de pigmenti : o lipofuscina o melanina . tesuturi si organe ca raspuns la o agresiune. radiatii). In functie de intensitatea factorului nociv.Leziunile intracelulare si extracelulare       Steatoza hepatica Colesteroloza (vezicula fraga) Amiloidoza renala Hialinoscleroza arteriolei aferente (Nefroangioscleroza benigna) . mecanici.1. electrici. Agentii nocivi pot fi :   stimuli fiziologici. dar daca stressul celular este de intensitate sau de durata prea mare. modificarile sunt la nivel ultrastructural (vizibile doar cu microscopul electronic). apoi. genetici. Steatoza macroveziculara . La debut. hipoxie. cord. Steatoza microveziculara . steatoza nu are efect asupra functiei celulei. etilism cronic). cu limite nete.o o hemosiderina pigmentii biliari Acumulari extracelulare de proteine   Hialinoza Amiloidoza Calcificari patologice (metastatice si distrofice) Leziuni celulare ireversibile   Apoptoza Necroza Steatoza hepatica Steatoza . Hepatocitele prezinta in citoplasma vezicule optic goale (ca urmare a dizolvarii lipidelor in timpul includerii la parafina a fragmentului tisular in vederea prelucrarii histologice).prin . toxice). de dimensiuni variate.Veziculele de trigliceride se acumuleaza in citoplasma. fiind reversibila dupa indepartarea cauzei. scaderea oxidarii acizilor grasi liberi (etilism cronic. rinichi). Patogenie : Cresterea trigliceridelor se datoreaza : cresterii acizilor grasi liberi (diabet zaharat.leziune reversibila (foto).acumularea de lipide neutre (trigliceride) in citoplasma celulelor organelor parenchimatoase (ex: ficat. cresterea esterificarii acizilor grasi liberi spre trigliceride si scaderea cuplarii trigliceridelor cu apoproteine (malnutritie).vezicule mici situate in jurul nucleului . in vecinatatea reticulului endoplasmic (lipozomi). malnutritie. 2 mm. ob. se formeaza vacuole mari ce deplaseaza nucleul la periferie (aspect de adipocit) . PAS pozitiva. ob.acumularea progresiva a lipidelor si fuzionarea veziculelor. de lungimi nedefinite si latime de 7 . acesta trece in lamina propria a mucoasei (traversand epiteliul) unde este fagocitat de macrofage. (Hematoxilina-eozina. pentagonala. citoplasma spumoasa si nucleul mic. situat central (celule xantice). Denumirea de "vezicula fraga" provine de la acesti mici polipi de 1 . . Aceste macrofage au contur poligonal. determinand un aspect micropolipos. x4) Amiloidoza renala Amiloidul este o proteina anormala cu structura fibrilara constituita dintr-o componenta variabila (90 %) reprezentata de un lant de polipeptide beta-plisate. colesteroloza se poate asocia cu inflamatia veziculei biliare (colecistita) sau cu litiaza veziculara. Amiloidul se acumuleaza extracelular. Chisturile lipidice apar ca urmare a ruperii membranelor celulare si confluarii lipidelor . (HE.leziune ireversibila. hipercrom. glicoproteina nefibrilara. rotund. Colesteroloza (vezicula biliara). Uneori. a caror culoare galbena (data de acumularea de lipide) contrasteaza cu mucoasa rosie.leziune reversibila. Agregarea celulelor xantice duce la marirea faldurilor mucoasei. x20) Colesteroloza (vezicula fraga) Colesteroloza este o acumulare intracelulara de lipide (colesterol). neramificate. Atunci cand bila contine colesterol in exces.10 nm si o componenta constanta (10 %). omogen. Ulterior. amiloidul apare rosu caramiziu. (Rosu Congo. pe fond intunecat. x20). apoi difuz in membrana bazala a anselor capilare. ob. depunerile continua pe membranele bazale ale tubilor si arteriolelor diminuind lumenul acestora. ducand la comprimarea acestora. Tardiv. In coloratia Rosu Congo (de electie). amiloidul se depune pe versantul subepitelial si pe cel subendotelial si patrunde in lumenul capilar. . initial focal in matricea mezangiala. depozitele de amiloid prezinta birefringenta cu nuanta verde. sindrom nefrotic si insuficienta renala cronica. obliterindu-l. evoluind catre proteinurie.Amiloidoza renala este localizarea cea mai frecventa si mai severa. In lumina polarizata. lumina obisnuita. In coloratia tricromica van Gieson amiloidul se coloreaza in galben. Depunerile de amiloid incep in glomerul. in peretele arteriolelor (subendotelial). varsta. diabetul zaharat.Hialinoscleroza arteriolei aferente (Nefroangioscleroza benigna) HTA Hialinoza . x10). .Glomeruli cu diferite grade de fibroza/hialinizare. omogen) si lumen ingustat. functionali sunt dilatati si contin un material proteic eozinofil in lumen (cilindri hialini) si urina primara. cu structura omogena. ca urmare a trecerii proteinelor plasmatice in peretele arteriolar. Hialinoscleroza arteriolei aferente (Nefroangioscleroza benigna) : Arteriole aferente cu perete ingrosat. in cicatricea cheloida.Hialinoza arteriolelor. ob. apoi masele de hialin se extind si la tunica medie. iar tubii ce-i deservesc sunt atrofiati. musculara.depunerea de hialin intra. boala membranelor hialine (pulmon). Tubii glomerulilor restanti. Exemple : in epiteliul tubilor contorti renali in sindromul nefrotic (globule de hialin in lizozomi). (Hematoxilina-eozina. capsula splinei ("splina glasata" . nefunctionali. unii dintre ei transformati in globi de hialin. Acestia sunt mai mici decit glomerulii normali. corpii Mallory (in hepatocitele din ciroza hepatica din etilismul cronic). Exemple : in trombii organizati conjunctiv. initial. Hialinul este un amestec de proteine plasmatice. fibrozati. corpii Russell (aglomerare de imunoglobuline transformate in reticulul endoplasmic al plasmocitelor in tumori sau inflamatii cronice). in ovar (corpul albicans). hialinizat (eozinofil.Hialinoza intracelulara. este asimetrica. reducind irigarea glomerulului.Hialinoza extracelulara.si extracelular.postinflamator). Etiologie : HTA benigna. cu disparitia anselor capilare. hipoxie). Se caracterizeaza prin acumularea intracitoplasmatica a apei.. edem celular. Este evidentiabila in organele parenchimatoase : ficat (in hepatite. miocard (hipoxie. Degenerescenta hidropica ficat Degenerescenta hidropica (sinonime : intumescenta tulbure. rinichi (in soc). ca urmare a perturbarii homeostaziei hidroelectrolitice. Poate fi localizata sau difuza. . intoxicatii cu fosfati). tumefiere celulara) este o modificare acuta reversibila ce apare precoce ca raspuns la actiunea majoritatii agentilor nocivi subletali. hematii si. elemente celulare fagocitare (integre si lizate). etritrocite. macroscopic.alveolita seroasa. pleurezia. uremia. imprecis delimitate) si nucleul normal situat central. multa fibrina. proteine plasmatice.abcesul si foliculita sau difuza . . carcinomatoza. de consistenta redusa.Inflamatia acuta exudativa     Pericardita fibrinoasa Leptomeningita purulenta Abcesul cerebral Pielonefrita acuta (Nefrita interstitiala supurata) Inflamatia acuta (exudativa) este raspunsul imediat de aparare al tesuturilor vii la agresiuni. celulele sunt marite in volum. erizipelul. agenti infectiosi.alveolita fibrinoasa. de diverse dimensiuni.flegmonul sau celulita. capilarele sangvine sunt comprimate de celulele marite (de unde si aspectul macroscopic palid al organului respectiv).In degenerescenta hidropica. veziculele din infectia cu virusul herpetic sau din arsuri) fibrinoasa (al doilea stadiu al pneumoniei lobare . organul afectat este marit in volum. uneori. Pericardita fibrinoasa are drept cauze : febra reumatismala. cu citoplasma clara (prin prezenta vacuolelor clare sau palid eozinofile. 2. crupul difteric. palid. infarctul de miocard. Exudatul contine putin lichid. localizare si compozitie inflamatia exudativa se imparte in :      seroasa (primul stadiu al pneumoniei lobare . pericardita. macrofage. format in proportii variabile din : lichid plasmatic. leptomeningita purulenta. peritonita fibrinoasa. Inflamatia exudativa cuprinde mai multe tipuri de inflamatii acute a caror caracteristica este prezenta exudatului (edem inflamator). colita pseudomembranoasa) sero-fibrinoasa (forma mixta seroasa si fibrinoasa) catarala (inflamatia bogata in mucus de la nivelul mucoasei tractului respirator sau digestiv) purulenta (localizata . colecistita/apendicita purulenta flegmonoasa) Pericardita fibrinoasa Pericardita fibrinoasa este o inflamatie acuta exudativa fibrinoasa. leucocite (predominant polimorfonucleare neutrofile PMN). Microscopic. In functie de agentul etiologic. tuberculoza. Fibrina este un material intens eozinofil. ob. ob. amorf. ce formeaza o retea. Tesutul adipos al epicardului contine vase congestionate si elemente celulare inflamatorii. x4) Pericardita fibrinoasa (detaliu) (Coloratia Hematoxilina-eozina. Miocard fara modificari.Depozite de fibrina pe suprafata externa a pericardului visceral (epicardului). in ochiurile careia se gasesc elemente leucocitare si eritrocite. x20) . (HE. Vasele din leptomeninge sunt congestionate si prezinta aspecte de marginatie leucocitara. ob. Leptomeningele (piamater si arahnoida) este ingrosat prin prezenta exudatului purulent (puroi) format din PMN-uri integre si lizate. fibrina. (Hematoxilina-eozina. Abcesul vechi : cele mici se cicatrizeaza. caracterizata prin producerea puroiului (necroza de lichefactie ce include PMN-uri integre si lizate. Creste treptat prin extinderea infectiei si a necrozei. cai biliare) sau prin fistula (la suprafata). Vasele din parenchimul cerebral prezinta congestie si edem perivascular. Puroiul sub tensiune se poate evacua printr-un conduct natural (bronsie. eritrocite. furunculul. bacili gram negativi. Meningococ. germeni.Leptomeningita purulenta Leptomeningita purulenta este o inflamatie acuta exudativa purulenta difuza. carbunculul. La nivelul organelor parenchimatoase : abcesul. . colonii bacteriene). cele mari prezinta capsula de tesut conjunctivovascular de neo-formatie (membrana piogena). lichid de edem. x4) Abcesul cerebral Inflamatia purulenta este o inflamatie exudativa produsa de anumite bacterii. proteine. Abcesul este produs de bacterii piogene (Stafilococ. La nivelul pielii : foliculita. Abcesul recent : este delimitat prin fibrina de tesutul invecinat. Gonococ. Pneumococ). fibrina. (Hematoxilina-eozina. . proteine. colonii bacteriene). germeni. Pielonefrita acuta reprezinta o infectie bacteriana a parenchimului renal si a tractului urinar. caracterizata prin producerea puroiului (necroza de lichefactie ce include PMN-uri integre si lizate. ob. lichid de edem. In parenchimul cerebral . eritrocite. x4) Pielonefrita acuta (Nefrita interstitiala supurata) Inflamatia purulenta este o inflamatie exudativa produsa de anumite bacterii. Vasele prezinta congestie si edem perivascular. Pielonefrita acuta .patogenie.Abcesul cerebral este o inflamatie acuta exudativa purulenta localizata.microabces recent : colectie purulenta (puroi) formata din PMN-uri integre si lizate. delimitata de o retea de fibrina. Cai de infectie : calea urinara (ascendenta) favorizata de obstructia ureterului si reflux vezico-ureteral si calea hematogena. colonii microbiene centrale (hematoxilinofile). In fazele incipiente. detritus necrotic. Ulterior. glomerulii nu sunt afectati. tubii sunt distrusi. fibrina. (Hematoxilina-eozina. parenchimul renal prezinta in interstitiu microabcese constituite din exudat purulent bogat in PMN-uri integre si lizate. exudatul purulent patruns in tubi formeaza cilindri leucocitari. ob.Initial. x10) . 3.toxoplasmoza b. distructie tisulara si reparare conjunctiva. sarcoidoza 2.boala zgarieturii de pisica 2. sarcoidoza) si de tip non-imun (granulomul de corp strain).sifilis d. ulcerul peptic cronic) si specifica (inflamatia granulomatoasa). bacterii : a. In functie de mecanismele de producere. paraziti a. Clasificarea inflamatiei granulomatoase in functie de cauza : I.lepra c.actinomicoza e. Poate urma unei inflamatii acute dar de cele mai multe ori inflamatia cronica incepe insidios. luni). Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) . inflamatia granulomatoasa poate fi de tip imun (tuberculoza. helminti . in care se produc simultan : inflamatie activa.Inflamatia cronica     Limfadenita tuberculoasa (TBC) Tuberculoza pulmonara Granulomul de corp strain (fir de sutura) Sarcoidoza (ganglioni limfatici) (in curand) Inflamatia cronica este o inflamatie de lunga durata (saptamini.cisticercoza 3. Granulom infectios : 1. . Mycobacterium leprae . Bacili gram negativi (Bartonella henselae) . Tipuri de inflamatie cronica : nespecifica (ex. boala Crohn II. Bacili gram pozitivi (Actinomyces israeli) . III.candidoza Granulom de corp strain Granuloame de etiologie necunoscuta : 1. Toxoplasma gondii . Treponema pallidum .tuberculoza b. fungi (Candida albicans) . ob. Mai multe granuloame tuberculoase invecinate au tendinta la confluare.Limfadenita tuberculoasa (TBC) Limfadenita tuberculoasa este o inflamatie cronica specifica granulomatoasa.de tip Langhans) situata central. (Hematoxilina-eozina. cauzata de infectia cuMycobacterium tuberculosis (bacilul Koch). localizata la nivelul ganglionului limfatic. Necroza de cazeificare (nestructurata) in centrul unor granuloame. x4) . inconjurata de placardul de celule epitelioide si coroana de limfocite sensibilizate specific .in periferia granulomului. Leziunea caracteristica estegranulomul tuberculos format din trei tipuri de celule : celula giganta multinucleata (matura . Este rezultatul distrugerii celulelor gigante si a celulelor epitelioide. x20) Granulom tuberculos (Hematoxilina-eozina. numerosi nucleidispusi inperiferia celulei (in potcoava). Necroza de cazeificare (de tip imun) in centrul granulomului . ob.de tip Langhans) : 50 .Granulomul tuberculos . omogena. daca este recenta. Celule epitelioide forma alungita. Rezulta din confluarea maimultor macrofage si au rol secretor si de fagocitoza. nestructurata. citoplasma eozinofila abundenta. nucleu fusiform. dispuse in placarde.100 microni. limite imprecise.Au originea in macrofage si au doar rol secretor. (Hematoxilina-eozina. Coroana de limfocite T sensibilizate specific. citoplasma abundenta eozinofila. poate contine resturi de nuclei. Celulagigantamultinucleata (matura . x20) .leziune caracteristica.arie fin granulara. in periferia granulomului. intens eozinofila. ob.
Copyright © 2020 DOKUMEN.SITE Inc.